Actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 5 decembrie 2025

I. PROIECTE ÎN ANALIZÃ

1. PROIECT DE ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a unor autorități publice din domeniul culturii, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe

I. PROIECTE DE LEGI

1. PROIECT DE LEGE privind acceptarea amendamentelor adoptate la cea de-a 13-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Interguvernamentale privind transporturile internaționale feroviare (OTJF), desfășurată la Berna în perioada 25 - 26 septembrie 2018, la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF) și anexele E (CUI), G (ATMF) și H (EST), semnată la Berna la 9 mai 1980
Proiectul de lege aprobat de guvern va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

II. ORDONANȚE DE URGENȚÃ

1. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind unele măsuri pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și pentru completarea unor acte normative
Prin această Ordonanță de Urgență se asigură baza legală pentru continuarea unor proiecte esențiale finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fonduri publice naționale, astfel încât implementarea lor să nu fie afectată de renegocierea PNRR. Este vorba despre proiectele eliminate din componenta de transporturi și cea de sănătate, care vor fi mutate pe componenta de coeziune, proiecte supracontractate din portofoliul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, proiecte din portofoliul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor care se mută pe certificate verzi și Fondul de Mediu, precum și proiecte din portofoliul Ministerului Energiei legate de cogenerare de înaltă eficiență, care se finanțează din sume economisite din PNRR și din bugetul de stat.
Se evită astfel dubla finanțare și tăierile necontrolate de fonduri și sunt puse la punct mecanismele bugetare și de împrumut necesare pentru a proteja investițiile strategice fără a crește riscurile de deficit și datorie. În plus, este asigurată alinierea juridică și financiară a tuturor contractelor la forma renegociată a PNRR, fără a fi nevoie de acte normative separate pentru fiecare coordonator.
Actul normativ oferă pentru aceste proiecte posibilitatea ca finanțarea europeană diminuată în urma revizuirii PNRR să fie compensată din sumele identificate ca economii în cadrul altor investiții finanțate prin PNRR aflate în sarcina aceluiași coordonator de reforme și/sau investiții, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și al Ministerului Finanțelor, și cu condiția respectării limitelor procentuale stabilite la nivelul țintelor și jaloanelor asumate.
De asemenea, sunt instituite criteriile în baza cărora coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale, după caz, vor avea posibilitatea să includă proiecte în listele de rezervă, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului de resort, emis cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare ale prezentei ordonanțe de urgență.
Un alt aspect avut în vedere este reglementarea posibilității de denunțare a unor categorii de contracte/decizii/ordine de finanțare în cadrul cărora beneficiarii au încheiat contracte de furnizare produse și/sau servicii. În cazul în care contractele de finanțare au fost denunțate unilateral, plățile efectuate până la data denunțării rămân cheltuială definitivă a bugetului din care a fost efectuată plata.
Reglementările cuprinse în acest act normativ se aplică pentru proiecte aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru care există contracte cu angajamente ferme și care, ca urmare a revizuirii PNRR, au fost suspendate, deși sunt conforme cu obiectivele și condițiile finanțării, sau nu au fost incluse în memorandumul prevăzut la art. 8 din ordonanța de urgență nr. 41/2025, prin care Guvernul a reglementat prioritizarea și aprobarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

2. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
Prin această ordonanță, România transpune în legislația națională Directiva UE ( DAC8, nr. 2023/2226) care reglementează tranzacțiile cu criptoactive.
Astfel, furnizorii de servirii de criptoactive din România, vor avea obligația sa transmită informații către ANAF, autoritățile fiscală putând astfel să identifice corect veniturile obținute prin aceste tranzacții. Adoptarea acestei măsuri asigură respectarea termenelor europene, reduce riscul de evaziune fiscale și previne posibile obligații asumate de România.
La nivel internațional, standardele OCDE pentru schimbul automat de informații fiscale, incluzând Cadrul de Raportare privind Criptoactivele (CARF) si modificările aduse Standardului Comun de Raportare (SCR), stabilesc proceduri unitare de raportare și schimb de informații între jurisdicții, asigurând o cooperare fiscală eficientă și standardizată.
Neimplementarea DAC 8 în termenul stabilit ar putea expune România la sancțiuni semnificative din partea Comisiei Europene, cu penalități zilnice cuprinse între 1.754.4 și 105.264 euro si o sumă forfetară minimă de 1,63 milioane euro.
După adoptarea ordonanței de urgență, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara măsuri pentru consolidarea capacității administrative: modernizarea infrastructurii IT, dezvoltarea formularelor de colectare a datelor si implementarea procedurilor de control pentru respectarea obligațiilor de raportare.
Prin aceste măsuri, România se aliniază calendarului european de digitalizare și standardizare fiscal, evitând riscul excluderii din mecanismul comun de raportare și consolidând rolul său în cooperarea fiscal internațională.

3. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru modificarea și completarea titlului VIII ,,Accize și alte taxe speciale' din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri fiscale
Actul normativ instituie, în vederea diminuării practicii de eliberare pentru consum masivă de țigarete înainte de majorarea nivelului accizelor, un mecanism de limitare a eliberărilor pentru consum, de către antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați, importatorii autorizați sau destinatarii certificați, în ultimele 3 luni calendaristice înainte de majorarea nivelului accizelor.
De asemenea, introduce unele sancțiuni pentru nerespectarea obligației privind cantitățile ce pot fi eliberate pentru consum în ultimele 3 luni calendaristice înainte de majorarea nivelului accizelor.
O altă prevedere vizează instituirea unor reglementări exprese privind introducerea micilor producători independenți de vinuri liniștite în categoria plătitorilor de accize, stabilirea momentului eliberării pentru consum care atrage plata accizelor la bugetul de stat și obligația de plată a accizelor ca urmare a introducerii prin Legea nr. 141/2025 a unui nivel de acciză pentru vinurile liniștite. Totodată, se instituie o dispoziție tranzitorie privind termenul de plată a accizelor pentru vinurile liniștite comercializate de către micii producători independenți începând cu data de 1 august 2025, dată de la care a intervenit obligația de plată a accizelor și până la intrarea în vigoare a noilor prevederi.
OUG introduce în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate a tutunului pentru mestecat și a tutunului pentru uz nazal și instituirea de la data de 15 decembrie a.c., a unei accize nearmonizate de 1.172,45 lei/kg pentru aceste produse, în vederea stabilirii unui tratament fiscal echitabil cu celelalte produse din tutun, precum și în scopul reducerii riscului de contrabandă și creșterea veniturilor din accize la bugetul de stat;
Corelativ cu această măsură, se stabilește ca operatorul economic care produce, achiziționează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă tutun pentru mestecat și tutun pentru uz nazal să se autorizeze la autoritatea competentă, similar operatorilor economici care desfășoară activități cu produse supuse accizelor nearmonizate, prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a) - c) și f) din Codul fiscal, precum și introducerea regimului de marcare cu timbre fiscale pentru aceste produse, similar cu cel aplicat produselor din tutun prelucrat și produselor care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere.
Totodată, se introduc prevederi referitoare la caracterul ocazional al transportului de produse accizabile destinate uzului propriu, efectuat de persoane fizice și se stabilesc unele limite cantitative maxime în cazul persoanelor fizice care introduc ocazional, în scop personal, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere și tutun pentru mestecat/uz nazal de pe teritoriul altor state membre, în vederea asigurării unei aplicări unitare a legislației privind produsele accizabile și a combaterii introducerii ilegale pe piață a produselor din tutun supuse accizelor nearmonizate.
Actul normativ stabilește înființarea Registrului electronic de evidență centralizată a sancțiunilor care să conțină o situație clară și centralizată a sancțiunilor contravenționale aplicate de către instituțiile competente respectiv, Autoritatea Vamală Română, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Afacerilor Interne.
Totodată, se prevede suspendarea, până la data de 1 noiembrie 2026, atât a aplicării dispozițiilor care reglementează ca și contravenție emiterea bonului fiscal fără ca acesta să conțină codul de identificare fiscală al beneficiarului, numărul de identificare al bonului, precum și alte date prevăzute de legislație, sub formă de cod QR, cât și a celor care stabilesc sancțiunea aplicabilă pentru această faptă, în vederea acordării timpului necesar pentru conformarea operatorilor economici și evitarea sancționării acestora în condițiile în care obligația instituită de lege nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive care nu le sunt imputabile.

4. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale
Ordonanța de urgență a fost aprobată.

5. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare
Actul normativ adoptat de Guvern reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei și extinderii capacităților de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic necesare asigurării protecției intereselor esențiale de securitate ale României. Acestea fac referire la producția sau comerțul cu produse din domeniul apărării sau alte produse utilizate în scopuri de apărare.
Pentru realizarea investițiilor se accesează fonduri externe prin intermediul unor programe de finanțare destinate creșterii capacităților de producție ale industriei de apărare din cadrul Uniunii Europene, NATO sau din state cu care România are parteneriate strategice și economice.
Operatorul economic sau, după caz, societatea se obligă să utilizeze investiția în condiții de eficiență economică cu asigurarea de know-how, a portofoliului de clienți și a forței de muncă.
Scopul reglementării este stimularea investițiilor publice și private în industria națională de apărare, modernizarea și dezvoltarea capacităților industriale, creșterea autonomiei strategice și asigurarea protecției intereselor esențiale de securitate națională.
Noile reglementări au în vedere următoarele principii:
- Flexibilitate și complementaritate - utilizarea coordonată a fondurilor europene, americane, NATO, pentru a evita suprapuneri și a maximiza eficiența investițiilor;
- Sprijin pentru inovare și transfer tehnologic - inclusiv în domeniile inteligenței artificiale, dronelor, sistemelor antirachetă, protecției infrastructurii critice și mobilității militare, în măsura în care acesta corespunde scopului urmărit prin prezenta ordonanță de urgență;
- Acces la finanțări viitoare - nu doar prin programele existente, ci și prin instrumente noi, aflate în dezvoltare, care pot răspunde noilor provocări tehnologice și de securitate;
- Dezvoltarea autonomiei strategice - consolidarea capacității industriei românești de a produce muniție, echipamente și tehnologii critice, reducând dependența de importuri și sporind interoperabilitatea cu partenerii NATO și UE în contextul geostrategic actual, marcat de conflicte armate în proximitate;
- Implementarea eficientă și transparentă - proiectele finanțate trebuie să fie monitorizate riguros, respectând termenele, condițiile de eligibilitate și prioritățile strategice naționale.

6. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru reglementarea unor măsuri în domeniul ordonanței corporative a întreprinderilor publice
Actul normativ asigură cadrul legal necesar pentru funcționarea corespunzătoare a consiliilor de administrație ale întreprinderilor publice, cu diminuarea riscului de nerespectare a calendarelor și a jaloanelor asumate de România în cadrul PNRR, în condițiile în care există autorități publice tutelare care nu au finalizat în termenele legale procedurile de selecție și nominalizare a membrilor noilor consilii de administrație declanșate potrivit prevederilor legale aplicabile, existând astfel riscul unor situații care pot conduce la blocarea activității întreprinderilor publice, inclusiv la dizolvarea sau lichidarea acestora.
Astfel, principalele măsuri adoptate sunt următoarele:
- Autoritățile publice tutelare care au în derulare proceduri de selecție pentru posturi de administratori să finalizeze aceste proceduri până la data de 31 martie 2026 și să numească noi administratori, potrivit prevederilor legale.
- Se stabilește obligația AMEPIP de a dispune verificări ale respectivelor proceduri de selecție, de a identifica persoanele vinovate și de a aplica sancțiuni de natura amenzilor conform dispozițiilor art. 591 din OUG nr. 109/2011.
- În cazul nefinalizării procedurilor de selecție până la data de 31 martie 2026, se propune sancționarea conducătorilor autorităților publice tutelare cu dublul amenzii maxime prevăzute de 591 din OUG nr. 109/2011 pentru fapta respectivă.
- Se propune ca, în cazul în care au fost delegate atribuții de conducere a întreprinderilor publice către directori, iar postul/posturile de director rămâne/rămân vacant/vacante, consiliile de administrație să poată desemna directori provizorii până la numirea noilor directori selectați conform art. 35 din OUG nr. 109/2011, dar nu mai târziu de 30 mai 2026.
- Neîndeplinirea culpabilă de către consiliul de administrație/supraveghere a acestei obligații se sancționează cu dublul cuantumului amenzii prevăzute la art.591 din OUG nr. 109/2011.
- Se instituie o excepție de la dispozițiile art. 2 pct. 4 lit. c) din OUG nr. 109/2011, în temeiul art. 346 TFUE, care permite statelor membre să adopte măsuri pentru protejarea intereselor esențiale de securitate. Excepția vizează clauzele referitoare la protecția intereselor de securitate națională în domeniul producției sau comerțului cu armament, muniție și material de război, care nu vor fi considerate drept modalități prin care statul exercită o influență determinantă asupra întreprinderilor publice. Aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile de concurență pe piața internă în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare.
La ora actuală, circa 48 de întreprinderi publice centrale au depășit termenul maxim legal de 12 luni pentru mandatele provizorii, ca urmare a numirilor succesive de administratori provizorii. Această situație poate afecta continuitatea guvernanței și funcționarea operațională a întreprinderilor.
Totodată, numărul ridicat de întreprinderi publice aflate în stare de provizorat ar putea conduce la îngreunarea îndeplinirii obiectivelor asumate de Guvernul României prin implementarea Reformei 9 - 'Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat', prevăzută în Componenta 14 - Buna guvernanță din cadrul PNRR.

7. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004
Actul normativ adoptat de Guvern stabilește cadrul legal pentru reglementarea efectelor juridice ale denunțării unilaterale a acordurilor petroliere cu titulari multipli atunci când unul dintre aceștia își pierde calitatea de titular, instituind în acest sens un mecanism administrativ proporțional și eficient care să permită continuitatea activității petroliere chiar și după excluderea unui titular în cazul acordurilor cu mai mulți titulari sau în absența acordului unanim al titularilor.
În prezent, legislația națională nu reglementează în mod expres situațiile în care titularii multipli ai unui acord petrolier își pierd calitatea de titular, ceea ce afectează continuitatea activității petroliere, în special în contextul denunțării unilaterale sau al abandonării perimetrelor.
Actul normativ are, de asemenea, rolul de a armoniza legislația petrolieră cu reglementările internaționale în vigoare și cu prevederile OUG nr. 202/2008, creând un cadru legal coerent care să asigure securitatea și continuitatea activității petroliere.
Astfel, soluția propusă este ca în cazul acordurilor petroliere în vigoare denunțarea unilaterală totală sau parțială a acordurilor respective să poată fi aprobată la propunerea autorității competente și de reglementare, din motive de securitate națională, prin Hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
În situația denunțării unilaterale totale sau parțiale a acordului petrolier, prin Hotărârea Guvernului se stabilește titularul căruia îi încetează calitatea de parte a acordului petrolier și data ieșirii acestuia din acord.
În cazul în care acordul petrolier care a fost denunțat parțial are mai mulți titulari, aceia care nu fac obiectul denunțării vor fi notificați de către autoritatea competentă pentru a-și exprima în termen de 30 de zile de la data notificării opțiunea privind continuarea concesiunii. În cazul în care nu își comunică opțiunea în acest termen sau refuză continuarea acordului, acest fapt va fi considerat drept renunțare a titularului respectiv la acord și conduce la încetarea concesiunii.
În cazul în care titularii față de care nu operează denunțarea acordului petrolier optează pentru continuarea concesiunii, aceasta se realizează prin încheierea unui act adițional la acordul petrolier existent.
Prin excepție, în situația în care un acord petrolier are mai mulți titulari, iar unul sau mai mulți dintre ei nu acceptă încheierea unui act adițional la acordul petrolier în termenii și condițiile propuse de autoritatea competentă și de reglementare în vederea finalizării lucrărilor din programul de exploatare asumat, pentru continuarea operațiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condițiile legii, poate fi încheiat un nou acord petrolier cu ceilalți titulari care își asumă obligațiile în acest sens. Atribuirea directă a acordului de concesiune petrolieră pentru exploatare-dezvoltare-exploatare se poate face pentru o durată de cel mult durata acordului petrolier inițial și se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente și de reglementare.
Scopul principal al acestei modificări îl reprezintă asigurarea securității energetice și protejarea intereselor strategice ale statului român.

III. HOTÃRÂRI DE GUVERN

1. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1121/2020 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Timișeni - Pinoasa, județul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit', precum și modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1121/2020
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

2. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2026
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

3. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Autostrada Sibiu - Făgăraș', Tronson 1
Prin această hotărâre, se alocă suma de 2,23 milioane lei pentru exproprierea unor imobile proprietate private, situate pe amplasamentul lucrărilor de construcție a Autostrăzii Sibiu-Făgăraș, tronsonul I.
Este vorba despre un număr de 1.871 imobile, situate pe o suprafață totală de 330.450 metri pătrați. Imobilele sunt situate pe raza localităților Boița, Tălmaciu, Turnu Roșu, Racovița și Avrig, județul Sibiu.
Suma necesară exproprierilor se alocă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Obiectivul de investiții face parte din rețeaua rutieră TEN-T Central, reprezentând o prioritate la nivel național.

4. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind realocarea pe anul 2025 și suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1244/2022 pentru completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1231/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică ,,Autostrada Orăștie-Sibiu', precum și modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1244/2022
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

5. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind modificarea denumirii, descrierii tehnice, codului de clasificație, adresei și actualizarea valorii de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Spitalului General CF Galați, unitate aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

6. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național 'Amenajarea Valea Călata, județul Cluj'
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

7. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind stabilirea măsurilor necesare pentru organizarea Anului Cultural România - Italia
Executivul a aprobat organizarea Anului Cultural România-Italia, printr-un act normativ care stabilește constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului responsabil de coordonarea programului. Acesta va fi format din reprezentanți propuși de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și Ambasada României în Italia, iar secretariatul tehnic va fi asigurat de Ministerul Culturii.
Componenta centrală a programului o reprezintă o serie amplă de expoziții temporare, derulate în perioada decembrie 2025 - 30 iunie 2026, menite să promoveze patrimoniul cultural românesc și să consolideze dialogul cultural româno-italian. Expoziția 'Brâncuși, originile infinitului', găzduită la Muzeul Mercati di Traiano din Roma și organizată de Muzeul Național de Artă al României, va constitui o amplă retrospectivă dedicată lui Constantin Brâncuși, reunind aproximativ 150 de lucrări - sculpturi, desene, fotografii și obiecte de artă populară.
Tot Muzeul Național de Artă al României va organiza, la Roma și Palermo, expoziția 'Avangarda românească: Opere și Rețele, 1907-1947', care va include o selecție consistentă de lucrări și publicații ilustrând diversitatea avangardei românești și conexiunile ei cu rețelele artistice internaționale ale epocii. La Museo delle Civilta  din Roma va fi deschisă expoziția 'IA - cămașa românească. Reprezentarea identitară a folclorului național', dedicată simbolisticii iei și prezentând piese de patrimoniu alături de creații artistice contemporane care explorează rolul costumului popular în definirea identității naționale.
În zona patrimoniului arheologic, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va organiza la Matera o expoziție dedicată artei prelucrării metalelor prețioase în Evul Mediu pe teritoriile Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești, evidențiind modul în care această tradiție meșteșugărească a reflectat identitatea culturală locală, diferit de alte spații europene. Tot MNIR va realiza, la Parco Archeologico di Pompei, o expoziție dedicată provinciilor romane Dacia și Moesia Inferior, care propune o experiență imersivă construită în jurul a nouă narațiuni tematice, prezentând principalele aspecte politice, economice și sociale ale vieții provinciale la periferia Imperiului Roman.
Exportul temporar al bunurilor culturale mobile necesare acestor expoziții, inclusiv artefacte clasate în categoria Tezaur, va presupune proceduri speciale de autorizare, asigurare și transport. Ministerul Apărării Naționale va asigura sprijinul pentru transportul aerian pe ruta România-Italia-România, detaliile logistice urmând să fie stabilite printr-un protocol de colaborare încheiat ulterior.
Cheltuielile de organizare ale Anului Cultural vor fi acoperite din bugetele aprobate ale instituțiilor implicate pentru anul 2025 și din estimările bugetare pentru 2026, existând posibilitatea cofinanțării de către alte instituții și autorități publice, în condițiile legii.

8. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în administrarea Centrului de Cultură 'George Apostu' din Bacău, instituție publică din subordinea Ministerului Culturii
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

9. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind închirierea unei părți din imobilul 507 aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

10. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind închirierea unei părți din imobilul 756 aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

11. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea unor modificări în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, situate în județele Argeș, Satu Mare, Timiș, Dolj, Sibiu, Tulcea, Constanța, Suceava, Brașov, Arad, Ilfov și municipiul București, și modificarea anexei nr. 4 Ia Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

12. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind stabilirea măsurilor speciale de protecție a magistraților, condițiile și modul de realizare a acestora, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 719/2005 privind paza sediilor instanțelor judecătorești, parchetelor și Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii, precum și protecția magistraților
Hotărârea stabilește condițiile și modul de realizare a măsurilor speciale de protecție a vieții și integrității fizice a magistraților - judecători și procurori, în funcție sau pensionari - precum și a membrilor lor de familie și a bunurilor acestora. Prin aceste măsuri, se urmărește și asigurarea bunei desfășurări a actului de justiție.
Pentru armonizarea cadrului normativ, actul normativ modifică Hotărârea Guvernului nr. 719/2005.
Astfel, se stabilește că protecția magistraților, a membrilor de familie și a bunurilor acestora este asigurată de către structurile Poliției Române competente teritorial.
Instituirea măsurilor speciale de protecție se face la solicitarea conducătorilor instanțelor sau parchetelor în care magistrații își desfășoară activitatea ori sunt detașați. În cazul magistraților pensionați, instituirea măsurilor se realizează la cererea acestora sau cu acordul lor scris.
Atunci când există o amenințare imediată și direct, magistrații pot solicita direct protecția poliției, fiind reglementată această situație de excepție. În astfel de cazuri, se poate dispune instituirea temporară a măsurilor de protecție până la finalizarea evaluării riscurilor.
De asemenea, hotărârea definește condițiile de instituire a măsurilor speciale, pe baza unor date și informații verificate privind acte de intimidare, amenințare sau pericol iminent.
Sunt stabilite și obligațiile magistraților și ale membrilor de familie pe durata măsurilor de protecție, precum și obligațiile instituțiilor care au solicitat protecția și ale șefilor unităților de poliție responsabile de coordonare și implementare.
Actul normativ reglementează, totodată, suspendarea și încetarea măsurilor speciale de protecție, în funcție de evoluția situației de risc sau la solicitarea persoanei protejate, precum și procedura de contestare.
Hotărârea aprobată nu introduce sarcini administrative suplimentare pentru Poliția Română.
Informații de background
Dreptul magistraților la măsuri speciale de protecție este prevăzut de art. 207 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care stabilește că modalitatea de acordare a acestor măsuri se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

13. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar și adresei poștale a bunului imobil identificat cu nr. MF 167121, aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, pentru Universitatea ,,Ștefan cel Mare' din Suceava, ca urmare a reevaluării si înscrierii în cartea funciară
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

14. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind plata contribuției Ministerului Educației și Cercetării pentru implementarea programelor FLEX și FLEX Abroad în cooperare cu Consiliile Americane pentru Educație Internațională, în anul școlar 2026-2027
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

15. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea codului de clasificație, denumirii, descrierii tehnice, adresei si valorilor de inventar, pentru unele bunuri imobile aflate în administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Teleorman, instituție subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și comasarea nr. MF 35227 și nr. MF 35228 la poziția cu nr. MF 35225
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

16. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Strategiei naționale privind inovarea în sectorul public 2026-2030
Acest document strategic a fost elaborat în contextul angajamentelor asumate de România privind modernizarea administrației publice, consolidarea capacității instituționale și alinierea la standardele OCDE și ale Uniunii Europene. De asemenea, este aranjament operațional în îndeplinirea reformelor din cadrul PNRR, Jalonul 405 - Operaționalizarea unei platforme IT pentru monitorizarea inovării în administrația publică, prevăzut la capitolul 14, în cadrul Reformei 1: Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor, aflat în responsabilitatea Secretariatului General al Guvernului.
Necesitatea adoptării Strategiei derivă din evaluările recente privind capacitatea de inovare a administrației publice, realizate de OCDE în anul 2023, care au evidențiat provocări majore referitoare la: rigiditatea proceselor administrative, colaborare interinstituțională redusă, lipsa competențelor specializate, sprijin limitat pentru proiecte-pilot și absența unui cadru strategic unitar în domeniul inovării publice.
Strategia propune un set de măsuri integrate, structurate pe trei piloni principali:
- Crearea unei culturi a inovării în administrația publică, prin elaborarea de standarde și ghiduri metodologice, creșterea nivelului de conștientizare și instituirea unor mecanisme de recunoaștere publică a inițiativelor inovatoare;
- Creșterea capacității de inovare a instituțiilor publice, prin dezvoltarea competențelor funcționarilor, pilotarea de soluții inovatoare, operaționalizarea unei platforme digitale dedicate inovării în sectorul public și instituirea unei linii bugetare dedicate;
- Asigurarea guvernanței colaborative a proceselor de inovare, prin consolidarea rolului SGG, dezvoltarea de structuri de tip helix cvadruplu, crearea unui model operațional pentru Laboratorul de Inovare și valorificarea sinergiilor cu alte strategii naționale (date deschise, digitalizare, inteligență artificială).
Adoptarea Strategiei Naționale privind Inovarea în Sectorul Public 2025-2030 este necesară pentru a asigura:
- creșterea eficienței administrative prin utilizarea metodelor moderne de lucru;
- îmbunătățirea calității serviciilor publice și a relației cu cetățeanul;
- consolidarea capacității instituțiilor de a răspunde rapid provocărilor sociale, economice și tehnologice;
- întărirea cadrului strategic pentru integrarea României în OCDE;
- dezvoltarea unui ecosistem de inovare publică la nivel național.
Implementarea strategiei va fi coordonată de Secretariatul General al Guvernului, prin Serviciul pentru Aderarea la OCDE și Inovare în Sectorul Public și Laboratorul de Inovare, în colaborare cu instituțiile partenere menționate, iar monitorizarea se va realiza anual.

17. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Senatului României, precum și a Anexei nr. 29 la Hotărârea Guvernului nr.1.705/2006, privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

18. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului Adițional nr. 6 la Acordul de concesiune a unor perimetre de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 287/2000
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

19. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante
Prin acest act normativ, cadrul legislativ în vigoare privind procesul de autorizare a activității de culturism și fitness este actualizat în raport cu modificările aduse de Legea nr. 219/2021, în sensul în care și persoanele fizice autorizate și asociațiile în participațiune care desfășoară activități de culturism și fitness sunt obligate să se autorizeze din punct de vedere al reglementărilor anti-doping.
Potrivit Normelor metodologice adoptate, activitatea în sălile de culturism și/sau fitness din punct de vedere al reglementărilor anti-doping se desfășoară pe baza unui certificat eliberat de Agenția Națională Anti-Doping, valabil timp de 3 ani și care poate fi prelungit pe baza unei cereri depuse de către solicitant cu 60 de zile anterior datei de expirare. Acest certificat va fi afișat la sala respectivă de culturism și/sau fitness într-un loc accesibil și vizibil pentru public.
Actul normativ detaliază, de asemenea, actele necesare și pașii care trebuie parcurși pentru obținerea acestui certificat, care poate fi suspendat în cazul în care Agenția Națională Anti-Doping constată modificări ale elementelor de identificare care nu au fost notificate de către deținătorul certificatului în termenul prevăzut de lege. De asemenea, este reglementat modul de supraveghere a respectării regimului juridic al substanțelor dopante de către Agenția Națională Anti-Doping, prin verificarea documentelor și prin controale. În situația aplicării de sancțiuni contravenționale legate de încălcarea reglementărilor anti-doping, substanțele dopante de risc și bunurile confiscate vor fi predate în termen de 24 de ore, pe bază de proces verbal, responsabilului Camerei pentru produse cu substanțe dopante, desemnat prin ordin al președintelui Agenției Naționale Anti-Doping, pentru a fi distruse.

IV. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea semnării Acordului între Guvernul României, Guvernul Georgiei, Guvernul Republicii Azerbaidjan și Guvernul Turkmenistanului privind înființarea și operaționalizarea 'Rutei internaționale de transport Marea Neagră - Marea Caspică' (Ruta)
Memorandumul a fost aprobat.

2. MEMORANDUM cu tema: Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2025-2027
Strategia prevede direcția și liniile directoare în care Ministerul Finanțelor va acționa pentru îmbunătățirea structurii portofoliului datoriei publice, principiile care vor sta la baza deciziilor de finanțare.
Obiectivele Ministerului Finanțelor în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2025-2027 se mențin similare cu cele prevăzute de Strategia anterioară, respectiv:
- Asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung;
- Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei guvernamentale;
- Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat.
În condițiile menținerii unor deficite bugetare ridicate și pentru că România se află, din anul 2020, în procedura de deficit excesiv, Ministerul Finanțelor își propune să asigure finanțarea necesară acoperirii deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice cu prioritate în moneda națională, în corelare cu capacitatea de absorbție a pieței interne a titlurilor de stat.
Concomitent, se are în vedere accesarea piețelor financiare externe, în funcție de oportunitățile oferite de acestea, urmărindu-se extinderea maturității medii a portofoliului datoriei publice și diversificarea bazei de investitori. Totodată, se va continua politica de contractare a împrumuturilor de la instituții financiare internaționale (BEI, BIRD, BERD, etc.) în vederea asigurării unor surse robuste de finanțare și asigurării minimizării costurilor pe termen mediu și lung.
Implementarea Strategiei se va monitoriza lunar, prin urmărirea evoluției indicatorilor de datorie raportat la țintele stabilite și publicarea acestora în Buletinul lunar al datoriei publice, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor.

3. MEMORANDUM cu tema: Depășirea mediei, plăților și încheierea, de angajamente legale la titlul de cheltuieli bugetare 'Bunuri și servicii' pentru Academia Română și unitățile din subordinea Academiei Române, pentru perioada noiembrie - decembrie 2025, majorată cu 10%
Memorandumul a fost aprobat.

4. MEMORANDUM cu tema: Scoaterea la concurs a posturilor vacante ca urmare a predării creșelor finalizate în cadrul Programului guvernamental construire creșe 'Sfânta Ana', finanțat prin Planul național de redresare și reziliență al României, în cadrul componentei 15 - Educație, investiția 1 - Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe, respectiv prin Programul național de construcții de interes public sau social
Memorandumul propune scoaterea la concurs a 303 de posturi didactice de predare vacante pentru 13 unități de învățământ preuniversitar (creșe). Acestea au fost realizate în cursul anului 2025, până la data de 23.09. 2025, prin Programul guvernamental de construire de creșe 'Sfânta Ana' și predate către beneficiari. Posturile vacante urmează a fi scoase la concurs de către ordonatorii de credite din localitățile unde au fost construite creșele, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, fără suplimentarea fondurilor aprobate pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului încadrat.

5. MEMORANDUM cu tema: Mandat de semnare a Memorandumului de înțelegere privind acordarea de burse în anul școlar 2026-2027, în cadrul Programelor FLEX și FLEX Abroad derulate în România, co-finanțate de Ministerul Educației și Cercetării din România și Departamentul de Stat al Guvernului SUA și gestionate de Consiliile Americane pentru Educației Internațională
Memorandumul a fost aprobat.

6. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea pentru Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) a unui Memorandum în vederea deblocării încheierii de angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli din categoria de cheltuieli prevăzute la titlul II 'Bunuri și servicii', articol 'Alte cheltuieli cu bunuri și servicii', pentru cheltuielile cu onorariile experților evaluatori (naționali și internaționali), în temeiul prevederilor art. XVII, alin. (12) din OUG nr. 52/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările și completările ulterioare
Memorandumul a fost aprobat.

7. MEMORANDUM cu tema: Redefinirea rolului Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 - Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat din Componenta 14 - Buna guvernare din Planul național de redresare și reziliență (PNRR), constituit prin Decizia Prim-Ministrului nr. 366/2022;
- Aprobarea listei cu primele 17 întreprinderi publice centrale care vor fi supuse analizei Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9.
Prin acest Memorandum inițiat de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, Guvernul a aprobat, la propunerea ministerelor tutelare, lista primelor 17 întreprinderi publice centrale care vor fi supuse analizei Comitetului interministerial pentru reformă și a definit mai clar rolul acestei structuri guvernamentale în ceea ce privește coordonarea, monitorizarea întregului proces de analiză, evaluare și implementare a reformei întreprinderilor publice.
Cele 17 companii sunt:

Nr. crt. - Nume companie - Autoritatea publică tutelară

1. Societatea Electrocentrale Grup SA - Ministerul Energiei

2. Societatea Electrocentrale București SA - Ministerul Energiei

3. Societatea OIL Terminal SA - Ministerul Energiei

4. Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR - SA) - Ministerul Energiei

5. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă' CFR Marfă S.A' - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

6. ROFERSPED S.A-filială a CFR Marfă - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

7. C.F.R- I.R.L.U. S.A filială a CFR Marfă - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

8. Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F -S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

9. Societatea Feroviară de Turism S.F.T-C.F.R- S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

10. Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R- pre-insolvență - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

11. Compania Națională de Căi Ferate C.F.R SA -Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

12. Societatea Telecomunicații CFR S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

13. Tipografica Filaret S.A-filiala a CNCFR S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

14. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători 'C.F.R. Călători S.A' - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

15. Societatea de Reparații Locomotive C.F.R-S.C.R.L Brașov -filială a CFR Călători - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

16. Societatea de Transport cu Metroul București 'Metrorex 'S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

17. Compania 'TAROM' - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

În plus, Societatea PETROTRANS SA este în faliment și a fost propusă de Ministerul Energiei spre analiza Comitetului pentru clarificarea situației patrimoniale.

De asemenea, prin acest Memorandum, au fost redefinite rolul și atribuțiile Comitetului interministerial în raport cu atribuțiile exercitate de AMEPIP, precum și de atribuțiile viceprim-ministrului care coordonează reforma statului și procesul de eficientizare a activității instituțiilor publice, în calitate de președinte al Comitetului.
Astfel, Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, ca structură centrală de coordonare și monitorizare a întregului proces de analiză, evaluare și implementare a reformei întreprinderilor publice va avea următoarele atribuții:
- Propune autorităților publice tutelare o metodologie unitară de analiză a performanțelor întreprinderilor publice, care trebuie aplicată de toate ministerele și întreprinderile publice, incluzând setul standard de indicatori financiari, non-financiari, operaționali și strategici;
- Monitorizează întregul flux procedural, respectiv: colectarea și transmiterea datelor de către întreprinderile publice către AMEPIP, potrivit legii, și către Comitet, validarea și consolidarea analizelor privind listarea și restructurarea companiilor centrale de stat la nivelul ministerelor, integrarea finală a rezultatelor într-un Raport care se prezintă Guvernului;
- Centralizează și analizează datele, pe baza informațiilor transmise de ministere și întreprinderile publice, și formulează diagnosticul preliminar și final al companiilor incluse în lista celor care vor fi cotate sau vor fi restructurate;
- Identifică măsurile necesare pentru fiecare întreprindere analizată, respectiv: listarea, menținerea în activitate cu implementarea de reforme operaționale, reorganizarea, potrivit Codului civil, prin fuziune, divizare sau transformare, și înaintează Guvernului propuneri, pe baza concluziilor analizelor și în corelare cu recomandările AMEPIP;
- Monitorizează implementarea măsurilor aprobate de Guvern și implementate de autoritățile publice tutelare, raportează periodic Guvernului stadiul reformei și semnalează întârzierile sau riscurile sistemice;
- Asigură dialogul tehnic permanent cu AMEPIP, pentru: corelarea metodologiilor, avizarea propunerilor de reorganizare, verificarea conformității cu prevederile OUG 109/2011, armonizarea procesului de guvernanță corporativă la nivelul statului;
- Coordonează analizele care necesită evaluare intersectorială (energie, transport, industrie etc.);
- Comitetul poate solicita informații suplimentare direct companiilor, prin intermediul ministerelor.
Comitetul nu se substituie AMEPIP în ce privește atribuțiile legale ale agenției, ci integrează activitatea AMEPIP în arhitectura guvernamentală; se asigură că recomandările AMEPIP sunt aplicate de ministere și companii; monitorizează implementarea deciziilor AMEPIP la nivelul autorității publice tutelare și al întreprinderilor publice; coordonează interministerial procesul care depășește sfera strict tehnică a AMEPIP și are impact transversal asupra Guvernului.

V. NOTE

1. NOTÃ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Județean Constanța, în scopul adoptării unei hotărâri având ca obiect transmiterea unui imobil din domeniul public al Județului Constanța în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Curții de Conturi - Camera de Conturi Constanța, pentru relocarea sediului Camerei de Conturi Constanța
Guvernul a luat act de această notă.

VI. PUNCTE DE VEDERE

1. PUNCT DE VEDERE cu privire la 10 inițiative legislative

Biroul de presă al Guvernului