Expoziția 'Dușmance ale poporului' se deschide la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Fundația Academia Civică - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței anunță deschiderea unei expoziții-eveniment despre femeile victime ale represiunii comuniste din România.

Vernisajul expoziției 'Dușmance ale poporului' are loc pe 4 decembrie 2025, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București.

În cadrul evenimentului vor lua cuvântul: Ovidiu Țentea, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României, Ana Blandiana, președinte al Fundației Academia Civică - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Cornel Ilie, director adjunct al MNIR, Virginia Ion, curatorul expoziției, Niculina Moica, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din România.

Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ținut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora și-a îndreptat represiunea. 'Dușmani ai poporului' nu au fost doar adulți, ci și copii, nu au fost doar bărbați, ci și femei. O statistică realizată de Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet arată că 5,31% dintre deținuții închiși din motive politice în România comunistă au fost femei. Fie că li s-a stabilit pedeapsa printr-o sentință a tribunalelor militare, fie că au primit așa-numitele condamnări administrative, fiind arestate în baza unor liste emise de Ministerul de Interne, mii de femei au îndurat condițiile de detenție din închisorile și lagărele comuniste din România. Lor li se adaugă miile de femei deportate în 1945, ca etnici germani, în 1949, ca moșierese, sau în noaptea de Rusalii a anului 1951, dar și miile de femei din Basarabia și Nordul Bucovinei deportate în Siberia ca românce.

Expoziția aduce în fața publicului portretele a 71 de femei care au fost reținute în perioada comunistă din rațiuni politice și care au fost catalogate de regimul comunist drept 'dușmani ai poporului' din cele mai variate motive: pentru că avuseseră legături cu Occidentul, fiind acuzate de 'înaltă trădare', pentru că făcuseră parte din rezistența anticomunistă din munți sau pentru că se opuseseră ca pământurile să le fie confiscate în timpul procesului de colectivizare, iar unele dintre ele au devenit victime pur și simplu pentru că erau mamele, soțiile, fiicele sau surorile unor persoane considerate periculoase de către regim.

Pe lângă cele 71 de victime-femei, într-o secțiune denumită 'Cele mai tinere deținute' sunt prezentate și câteva cazuri de fetițe care au cunoscut detenția politică în perioada comunistă, pentru că s-au născut în închisoare, mamele lor fiind însărcinate în momentul arestării. De asemenea, în expoziție sunt redate și aspecte ale regimului penitenciar din închisorile de femei, folosindu-se fragmente din memorialistica de detenție sau obiecte realizate în închisoare.

Expoziția 'Dușmance ale poporului' este un proiect al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Curatorul expoziției este Virginia Ion, iar design-ul expozițional a fost realizat de echipa coordonată de arhitecții Cosmina Goagea și Constantin Goagea de la Zeppelin Design.
Proiectul expozițional a mai fost prezentat la Spațiul Expozițional al Memorialului Sighet din București (2021-2022), în 2023 a fost găzduit de Memorialul Revoluției din Timișoara și de Muzeul Brăilei Carol I, fiind itinerat apoi, la Muzeul Național de Istorie al Moldovei din Chișinău, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet (în 2024), și la Accademia di Romania din Roma, în perioada martie-mai 2025.
Expoziția a obținut premiul secțiunii 'Arhitectura amenajărilor interioare/ expoziții, standuri și scenografie', decernat în cadrul galei Anualei de Arhitectură organizată de Ordinul Arhitecților din România (Filiala București), în decembrie 2021. Juriul a considerat că este 'o expoziție care creează o serie de imagini puternice, viscerale în care tema este exploatată și privitorul este transpus în universul sumbru evocat de aceasta'.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada decembrie 2025 - februarie 2026, de miercuri până duminică, între orele 09:00 - 17:00.

Parteneri Media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Digi24, Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România București FM, Radio România Internațional, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Prima History, Cinemaraton

***

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței a luat naștere în 1993 din inițiativa scriitorilor Ana Blandiana și Romulus Rusan, fiind primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Memorialul are ca scop general educația civică printr-o bună cunoaștere a trecutului apropiat al României și al Europei de Est. Persoana juridică care realizează și administrează Memorialul este Fundația Academia Civică. Memorialul are două părți componente: Muzeul Memorial, situat la Sighetu Marmației, și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului, care se află în București. Muzeul a fost realizat în clădirea fostei închisori din Sighet, unde în perioada 1950-1955 a fost închisă elita politică, economică și religioasă a României interbelice. Principalele teme abordate în cele 60 săli ale muzeului sunt represiunea comunistă, deconstrucția statului de drept și înlocuirea lui cu un sistem totalitar. Fosta închisoare transformată în muzeu este astăzi decorul-cadru pentru ceea ce s-a întâmplat în timpul comunismului în România și în celelalte țări din Centrul și Estul Europei. În fiecare celulă a ei, transformată în sală de muzeu, se găsește un detaliu tematic sau cronologic al malformației politice care a adus suferință și moarte - în interiorul sau în exteriorul zidurilor de închisoare - de-a lungul secolului XX european.

În cei peste 30 de ani de activitate, Memorialul a avut sute de acțiuni (expoziții itinerate în țară și străinătate, simpozioane, publicații, activități educaționale, proiecte europene, înregistrări de istorie orală, lansări de carte etc.) prin care a oferit publicului larg informații pentru a înțelege mai bine ceea ce s-a întâmplat în România și în alte țări din Europa de Est în cele aproape cinci decade de regim totalitar comunist, dar și complexitatea traumelor acestei perioade istorice.

Despre MNIR:

Muzeul Național de Istorie a României este una dintre instituțiile reprezentative ale culturii românești. Adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poștelor, se află în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureștiului.

Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1972 și prezenta, în cele peste 50 de săli de expunere, cele mai valoroase mărturii ale trecutului nostru - din cele mai vechi timpuri, până în perioada contemporană. Dacă la deschidere avea în colecție aproximativ 50.000 de bunuri culturale, acum, Muzeul Național de Istorie a României deține un patrimoniu mult mai bogat (incluzând peste 700.000 piese, un număr care sporește anual).

În prezent, Muzeul Național de Istorie a României prezintă publicului expozițiile permanente Tezaurul Istoric, Copia Columnei lui Traian și Lapidarium, precum și expoziții temporare cu tematică diversă, în Holul Central.