Pedepse penale mărite și închisoare și pentru proprietarii și administratorii care plătesc pentru tăierile ilegale și distrugerile de arbori din parcuri și alte spații verzi Societatea Academică din România (SAR) și România Curată (editată de SAR) au transmis, la începutul acestei săptămâni, două propuneri de îmbunătățire a proiectului de Ordonanță de urgență, pus în consultare publică, sâmbătă, de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), legat de sancționarea penală a tăierilor și distrugerilor fără drept de arbori din spațiile verzi din intravilanul localităților.

Propunerile vin în contextul în care tăierile și distrugerile fără drept de arbori și vegetație forestieră au continuat în ultimele săptămâni, în vecinătatea Parcului IOR, iar în zona retrocedată defrișată sfidător în ultimii ani s-a intrat cu buldozerul, distrugându-se stratul vegetal, sub pretextul organizării unui târg ilegal de Crăciun. Poliția a intervenit doar DUPÄ‚ ce distrugerea stratului vegetal s-a încheiat, în ciuda sesizărilor și filmărilor făcute publice de cetățeni, și a aplicat o amendă absolut derizorie, de 10.000 de lei (detalii aici).

Propunerile:

1. Creșterea limitelor (minimă și maximă), de la 5 ani la 12 ani și interzicerea unor drepturi (comparativ cu limitele de la 6 luni la 3 ani, cum e prevăzut în proiectul de OUG);

2. Sancționarea cu aceeași pedeapsă a proprietarilor, concesionarilor, chiriașilor și administratorilor de spații verzi care plătesc, legal sau informal, pentru tăierile și distrugerile fără drept de arbori de pe terenurile lor.

Motivare:

1. Creșterea limitelor (minimă și maximă) a pedepselor e justificată prin pericolul social și efectele mult mai grave ale unor astfel de tăieri și distrugeri de arbori din orașe decât din fondul forestier național (pădurile din extravilan). În acest sens, am transmis MMAP studii, realizate la nivel european și publicate în jurnalul The Lancet (specializat în sănătate), legate de modul în care suprafața acoperită cu arbori dintr-un oraș poate duce la reducerea cu aproximativ o treime a mortalității premature cauzate de efectul de insulă de căldură urbană (în Cluj-Napoca, orașul din România inclus în studiu, e vorba de peste 30 de decese premature/anual).

Din această perspectivă, reducerea ilegală a suprafeței acoperită cu arbori dintr-un oraș reprezintă o faptă cu efecte similare celor sancționate de Codul Penal în capitolul 'Infracțiuni împotriva sănătății publice', când se produce cel mai grav efect - moartea uneia sau a mai multor persoane (art. 352, alin. (5) Cod Penal). Atât din punct de vedere al pericolului social, cât și pentru coerența sistemului de drept, pentru fapte cu efecte la fel de grave se impun pedepse similare (de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi).

2. În forma propusă în OUG ar urma să fie pedepsiți doar cei care comit, efectiv, faptele - tăierile și distrugerile fără drept de arbori și vegetație forestieră din orașe. Este, evident, însă, că nu aceștia sunt principalii beneficiari ai tăierilor și distrugerilor și că nu fac acest lucru pentru a avea cu ce se încălzi acasă.

Responsabilii și principalii beneficiari ai acestor distrugeri sunt proprietarii, administratorii, concesionari ori chiriașii care plătesc (legal sau informal) pentru 'eliberarea' terenurilor în discuție pentru a face loc pentru așa-zise 'dezvoltări imobiliare' (parcări, mall-uri, clădiri de locuințe sau birouri), afaceri de pe urma cărora câștigă zeci și sute de milioane de euro. Ține de domeniul evidenței că lipsa unei sancțiuni penale pentru beneficiarii acestor distrugeri nu-i va opri să găsească persoane care să-și asume riscul unor amenzi (plătite, ulterior, tot de beneficiarii reali) ori chiar a unor pedepse penale cu suspendare (cum s-ar întâmpla dacă limitele pedepsei ar rămâne de la 6 luni la 3 ani), lucru care ar duce la neîndeplinirea obiectivului proiectului de Ordonanță de urgență.

'Am fost inițiatori ai unei propuneri de reintroducere a sancționării penale a tăierilor și distrugerilor fără drept de arbori și vegetație forestieră din spațiile verzi din orașe încă din august 2023, când au început consultările publice legate de noul Cod Silvic. Inițial, fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, s-a opus adoptării acestui amendament, în consultările de la minister și Senat. În cele din urmă, la Camera Deputaților, decizională, cu o presiune civică în creștere din cauza distrugerilor din Parcul IOR, a susținut amendamentul, dar i-a adăugat o modificare de care se folosesc avocații dezvoltatorilor imobiliari, care argumentează că zona retrocedată din IOR n-ar fi fost parc, ci un teren acoperit cu vegetație spontană. Și, din păcate, există instituții publice și judecători care 'înghit' o asemenea explicație', arată Mihai Goțiu, coordonator editorial la România Curată, inițiator al amendamentului și prezent la dezbaterile legate de noul Cod Silvic organizate de MMAP și în Parlament.

'Văzând ceea ce s-a întâmplat, după adoptarea noului Cod Silvic, cu noi tăieri și distrugeri în Parcul IOR, dar și în alte spații verzi din Capitală, a devenit evident că doar pedepse penale care să nu mai poată fi aplicate cu suspendare și care să-i vizeze și pe responsabilii reali, ar putea să pună punct acestor atentate la sănătatea publică a locuitorilor din marile orașe ale României', a mai explicat Mihai Goțiu.

România Curată a solicitat, la începutul acestei săptămâni, puncte de vedere cu privire la susținerea propunerilor trimise MMAP din partea candidaților la funcția de primar al municipiului București și al partidelor din spatele acestora, ținând cont că proiectul de OUG are nevoie de susținerea Coaliției pentru adoptarea în Guvern, dar și de formare a unei majorități parlamentare când OUG va fi trimisă spre adoptare în Parlament. Momentan, doar reprezentanții unui candidat au răspuns. România Curată va publica răspunsurile primite (dacă le va primi).