25 noiembrie marchează începutul celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor și fetelor

Astăzi, 25 noiembrie, ne alăturăm comunității internaționale pentru a marca ziua dedicată luptei împotriva violenței îndreptate împotriva femeilor și fetelor, o zi născută din sacrificiul a trei femei curajoase, surorile Mirabal, ucise în 1960 pentru îndrăzneala de a se opune unei dictaturi brutale din Republica Dominicană.

Curajul lor a transformat această dată într-un simbol global al rezistenței împotriva abuzului și al luptei pentru demnitate, libertate și protecție reală.

În România, cele 16 Zile de Activism încep cu o realitate care nu mai poate fi ignorată. Ultimele șase luni au lăsat în urmă imagini și povești pe care nicio societate nu ar trebui să le accepte:

- femeie împușcată lângă casă de fostul partener,

- mamă înjunghiată în fața bisericii, cu copilul în brațe, în ciuda existenței unui ordin de protecție,

- eleve agresate sexual de profesori,

- fete abuzate de propriii tați, în familii în care nimeni nu a intervenit la timp.

Sunt fapte dure, înspăimântătoare, dar reale, și sunt dovada că multe femei și fete rămân vulnerabile, chiar și atunci când strigă după ajutor.

Aceste situații sunt confirmate și de datele transmise de Inspectoratul General al Poliției Române, care arată o creștere constantă a fenomenului: în 2022 au fost emise 12.972 de ordine de protecție provizorii, în 2023 numărul a crescut la 13.122, în 2024 la 13.274, iar în primele nouă luni din 2025 sunt deja 10.771, în timp ce ordinele confirmate de procurori au fost 11.416 în 2022, 11.596 în 2023, 11.839 în 2024 și 9.325 în primele luni ale acestui an.

Ordinele transformate în ordine de protecție au fost 5.144 în 2022, 5.386 în 2023, 5.286 în 2024 și 4.106 în 2025. În același timp, încălcările acestora sunt într-o creștere vizibilă, ajungând la 3.440 în 2022, 3.632 în 2023, 3.522 în 2024 și 4.462 doar în primele nouă luni ale anului 2025.

Numărul total al cazurilor de violență domestică raportate la poliție urmează aceeași tendință majoră, cu 55.206 cazuri în 2022, 57.851 în 2023, 59.545 în 2024 și 36.760 deja raportate în 2025. Sunt date care ar trebui să ne zguduie și să ne trezească responsabilitatea colectivă.

În acest context, este esențial ca statul să își îmbunătățească modul de intervenție, să își clarifice procedurile și să își asume că protecția femeilor nu este o opțiune, ci o obligație legală și morală. Motiv pentru care, am depus la Biroul permanent al Senatului o propunere de completare a Legii nr. 217/2003 republicată, o modificare necesară și urgentă, aliniată la Codul penal, la Codul de procedură penală, la Convenția de la Istanbul și la Directiva UE 2012/29. Scopul este unul clar, intervenții rapide, obiective și eficiente, pentru ca nicio femeie să nu mai fie lăsată fără protecție în momentele în care viața ei depinde de reacția autorităților.

Femeile care trăiesc în situații de pericol au nevoie de protecție reală și imediată, nu de reacții care vin după ce tragedia a avut deja loc, iar acest lucru înseamnă ordine de protecție aplicate la timp, intervenții rapide ale autorităților atunci când o femeie cere ajutor, anchete serioase și consecvente atunci când agresorii sunt profesori, foști parteneri sau membri ai familiei, precum și instituții care își îndeplinesc responsabilitățile fără amânări și fără explicații care nu schimbă nimic pentru victime.

Pentru femeile și fetele care au nevoie de ajutor, sprijinul este disponibil la numărul gratuit 0800 500 333, o linie activă permanent, zi și noapte, pentru situații de urgență, consiliere și intervenție.

Aceste 16 zile de activism sunt un moment în care spunem adevărul despre ceea ce se întâmplă în România și în care cerem ca protecția femeilor să fie tratată cu seriozitate și consecvență, prin măsuri care funcționează efectiv, astfel încât siguranța lor să depindă de acțiunea promptă a statului și nu de norocul de a scăpa.

Protecția femeilor și a fetelor trebuie să fie o responsabilitate asumată și aplicată consecvent, prin reacții rapide, măsuri clare și instituții care acționează, nu doar constată, astfel încât fiecare femeie aflată în pericol să știe că, atunci când cere ajutor, statul intervine la timp, nu după ce tragedia s-a produs.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui