Poziție Publică: Sănătatea este o prioritate de securitate națională

Ne exprimăm profunda îngrijorare referitor la declarațiile recente ale domnului președinte Nicușor Dan, prin care sugerează redirecționarea fondurilor din sănătate și educație către industria de apărare - 'o parte din bani o să-i luăm de la sistemul de sănătate, de la învățământ! Teoretic e stupid, dar în condițiile astea asta trebuie să facem' - reprezintă nu doar o eroare de strategie, ci o amenințare directă la adresa vieților a milioane de români.

Deși susținem ferm angajamentul României față de NATO și necesitatea investițiilor în securitatea națională, considerăm că utilizarea fondurilor destinate sănătății ca pe o sursă de finanțare facilă este nu doar 'teoretic stupid', ci și profund iresponsabil și periculos.

Primul Barometru al Bunăstării, realizat pe baza unor indicatori obiectivi din sănătate, educație și protecție socială, arată un scor de doar 6,91 din 10 pentru România, plasând țara sub Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria. Raportul identifică exact domeniile pe care declarația le propune ca surse de tăieri - sănătatea și educația - drept cele mai vulnerabile și cele care necesită reforme accelerate.

În sănătate, România se confruntă cu cele mai mari dificultăți dintre toate cele trei dimensiuni analizate: prevenție deficitară, factori de risc ridicați, probleme majore în sănătatea mintală și acces redus la servicii. Deși se situează ușor peste Ungaria, rămâne în urma Cehiei, Slovaciei, Poloniei și Bulgariei. Aceste deficiențe nu pot fi soluționate dacă resursele existente sunt diminuate. Reducerea investițiilor în acest sector va adânci decalajele față de alte state europene, care au obținut scoruri mai ridicate la bunăstare.

Raportul 'Health at a Glance 2025' al OECD arată că, în medie, țările OECD alocă 11,5% din PIB pentru sănătate, 2,2% dintre acestea fiind cheltuieli out of the pocket. În contrast, România rămâne între cele mai scăzute alocări: potrivit unor rapoarte OECD și europene, cheltuielile curente pentru sănătate ale României reprezintă doar 5,7% din PIB, 1,4% dintre acestea fiind cheltuieli out of the pocket. Mai mult, cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor în România sunt mult sub media UE. Conform profilului sănătății României, publicat de OECD / UE, cheltuielile curente în sănătate au fost de 6,5% din PIB, iar costul per locuitor a fost modest, comparativ cu alte state.

Argumentul că sănătatea poate fi sacrificată pentru apărare ignoră realitatea cifrelor internaționale, care demonstrează că sistemul nostru este deja sub-bugetat cronic. Faptul că alocăm aproape finanțare sănătății la jumătate din media europeană (5,7% din PIB față de circa 11,% din PIB) demonstrează că România nu poate redirecționa bani din bugetul sănătății; dimpotrivă, trebuie să investească masiv pentru a ajunge la un nivel minim de siguranță europeană.

Soluția nu e să tăiem, ci să eficientizăm. România poate crește cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB (ținta NATO) fără să sacrifice esențialul, prin:

Combaterea Evaziunii Fiscale: O creștere a colectării fiscale poate genera miliarde de euro, fără a afecta serviciile sociale.

Reevaluarea Cheltuielilor Ineficiente: Identificarea și eliminarea risipei și a proiectelor neesențiale din alte domenii guvernamentale.

Atragerea de fonduri europene: PNRR și EU4Health au alocat 2 miliarde EUR pentru sănătate.

Domnule Președinte, vă îndemnăm să reconsiderați această abordare. Nu este etic să fie redusă finanțarea sănătății pentru a susține un buget militar mai mare. Guvernul trebuie să creeze o strategie echilibrată: să apere securitatea națională, dar și să protejeze viața și bunăstarea cetățenilor printr-un sistem medical puternic și sustenabil.

Sursele datelor:
Romania scores 6.91 out of 10 on Well-being Barometer, with healthcare, education vulnerabilities - AGERPRES
https://www.oecd.org/en/publications/2025/11/health-at-a-glance-2025_a894f72e.html?utm_source=chatgpt.com
https://www.caleaeuropeana.ro/raport-ocde-romania-este-tara-din-ue-care-investeste-cel-mai-putin-in-sanatate-doar-57-din-pib-merg-la-serviciile-medicale-fata-de-126-in-germania/

Rozalina Lăpădatu, Președinta A.P.A.A.

Marinela Debu , Președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România

Alina Comănescu, Președinta Asociației Sănătate pentru Comunitate

Rodica Molnar, Președinta Ascotid Mureș

Radu Gănescu, Președinte COPAC

Eduard Andrei Pletea, Președinte APAN

Iulian Petre, Director Executiv Federația UNOPA