16 noiembrie marchează Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România, un reper instituit prin lege, dedicat recunoașterii valorii universale a siturilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial

Anul acesta, Comisia pentru relația cu UNESCO extinde, în perioada 17-23 noiembrie 2025, celebrarea Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO în România, printr-o serie de evenimente care integrează patrimoniul material, natural, cât și patrimoniul imaterial, într-un cadru comun de analiză, dezbatere și promovare.

Seria de evenimente a debutat cu:

- Expoziția de pictură 'România în Patrimoniul Mondial UNESCO', realizată în parteneriat cu Centrul Cultural Mihai Eminescu, dedicată prezentării monumentelor românești aflate pe Lista UNESCO, luni, 17 noiembrie;

- Miniconcert de cobză, organizat în contextul demersului de promovare al dosarului aflat în evaluare la UNESCO, cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași.

În cadrul mesei rotunde 'Natură și cultură românească la UNESCO', din data de 18 noiembrie, Comisia a deschis un dialog cu reprezentanții comunităților montane, ai asociațiilor și ai organizațiilor din teren și a actorilor relevanți din domeniu.

Dezbaterile, conduse de doamna deputat Dumitrița Gliga, președintele Comisiei UNESCO, au vizat direcțiile de protejare și administrare durabilă a patrimoniului natural și cultural din spațiul carpatic. Au participat experți, reprezentanți ai administrației centrale și locale, ai organizațiilor profesionale și ai instituțiilor internaționale partenere.

'Mă bucură, dar mă și responsabilizează, interesul real pe care tema acestei mese rotunde îl suscită la nivelul societății și al mediului instituțional. Patrimoniul natural și cultural al Munților Carpați, precum și protejarea integrată a acestora devine, iată, un subiect de reflecție și de acțiune concretă. Sper ca această dezbatere să fie un semn al unei conștientizări tot mai profunde și al unei asumări instituționale care să depășească simpla retorică, consolidând un interes real pentru rolul strategic al Munților Carpați și pentru valorile ce definesc identitatea națională.
Recunoașterea importanței Carpaților pentru România și întreaga regiune europeană, atât din perspectivă ecologică, cât și culturală, contribuie la îndeplinirea angajamentelor internaționale asumate de țara noastră în domeniul protecției mediului și subliniază necesitatea continuării unor politici coerente de conservare și dezvoltare durabilă a acestui patrimoniu natural și cultural', a susținut doamna deputat.

Importanța Carpaților este deja recunoscută pe plan internațional, inclusiv prin 'Convenția Carpatică', instrument multilateral la care România este parte din 2003, alături de Polonia, Slovacia, Cehia, Ucraina, Austria, Ungaria și Serbia. Propunerea ca data de 26 septembrie să fie marcată drept Ziua Munților Carpați are la bază o inițiativă care a plecat din România: celebrarea acestei zile a fost lansată în 2013, în Parcul Retezat, și a fost ulterior preluată și sărbătorită și în alte țări carpatice, precum Slovacia și Polonia, întărind cooperarea transfrontalieră și afirmarea identității carpatice la nivel regional.

În urma discuțiilor, a rezultat necesitatea inițierii unei Legi a Munților Carpați - un demers cu caracter simbolic și strategic, orientat către recunoașterea și valorificarea unui spațiu de importanță națională.

Sesiunea a inclus și un panel dedicat cobzei, dosar aflat în procedură de evaluare pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. A fost prezentată structura dosarului, tehnica meșteșugului și contextul cultural al practicii. Dosarul cobzei evidențiază continuitatea unui meșteșug și a unei expresii muzicale care reflectă identitatea comună româno-moldovenească și demonstrează capacitatea patrimoniului imaterial de a uni generații și comunități. Prezentarea comunităților reprezentative și a programelor de educație și revitalizare confirmă coerența eforturilor României în implementarea Convenției UNESCO din 2003 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. Interpreții invitați de la Iași au prezentat repertoriul tradițional în cadrul unui moment dedicat patrimoniului imaterial.

Miercuri, 19 noiembrie, doamna deputat Dumitrița Gliga a susținut, în plenul Camerei Deputaților, o alocuțiune prin care a reafirmat angajamentul ferm privind protejarea patrimoniului cultural și responsabilitatea comună de a-l transmite mai departe generațiilor viitoare.

'Să privim această zi ca pe o datorie colectivă față de memoria și demnitatea națională și ca pe un angajament de a transmite copiilor noștri nu doar frumusețea locurilor, ci și sensul lor.

Vă îndemn ca, dincolo de cuvinte, fiecare dintre noi să rămână un sprijin real pentru protejarea valorilor românești, fiindcă un popor fără cultură este un popor vulnerabil.

Această misiune trebuie să rămână o cauză comună, dincolo de orice diferență ideologică, fiindcă - așa cum spunem adesea în Comisia pentru relația cu UNESCO - patrimoniul nu are culoare politică', a declarat doamna deputat Dumitrița Gliga.

Activitățile săptămânii vor continua cu demersuri și inițiative aflate în responsabilitatea Comisiei, inclusiv cu elemente de natură legislativă, dedicate siturilor, tradițiilor și proiectelor relevante pentru protejarea patrimoniului cultural și natural al României. Aceste acțiuni se înscriu în efortul constant de consolidare a cadrului instituțional și normativ în domeniul patrimoniului.

Deputat Dumitrița Gliga