Drepturile Copilului în România: Prioritățile strategice naționale în lumina noilor Recomandări ale Comitetului ONU

București, 18 noiembrie 2025 - Recomandările Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului și prioritățile strategice naționale au fost în centrul mesei rotunde 'Drepturile copiilor - o prioritate pentru România' , desfășurată astăzi la Senat, în Sala Avram Iancu.

Evenimentul, organizat în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului (20 noiembrie) de Senatul României, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și UNICEF în România, a reunit la cel mai înalt nivel reprezentanți ai Guvernului, instituții guvernamentale relevante, membri ai Parlamentului României, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, precum și reprezentanți ai copiilor și jurnaliști. Agenda a inclus analiza setului de recomandări publicat de Comitetul ONU în iulie 2025 , în urma susținerii de către România a rapoartelor periodice consolidate în luna mai 2025.

Un punct central al discuțiilor l-au reprezentat progresele legislative privind participarea copiilor la procesul decizional, context în care a fost salutat faptul că România a fost prima țară din lume care a reglementat prin legislație primară participarea copiilor în deciziile care îi privesc în mod direct. În cadrul evenimentului au fost prezentate cele 3 ghiduri elaborate de ANPDCA cu metodologii concrete de consultare, dar și mecanismele participative ale copiilor, dezvoltate de organizații neguvernamentale și internaționale.

În recomandările sale Comitetul Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului salută progresele înregistrate de România în diverse domenii, precum Strategia națională 'Copii protejați, România sigură' (2023-2027) și Planul național de acțiune pentru Garanția europeană pentru copii (2023-2030). Principalele domenii de îngrijorare și recomandări se referă la violența împotriva copiilor, mediul familial, situația copiilor cu dizabilități, sănătatea fizică și mintală, nivelul de trai și copiii refugiați și migranți.

'Salutăm Recomandările Comitetului ONU, care reprezintă atât o recunoaștere a progreselor înregistrate de România, cât și o foaie de parcurs esențială pentru viitor. ANPDCA este pe deplin angajată să implementeze aceste măsuri, multe dintre ele fiind deja integrate în Strategia Națională 'Copii protejați, România sigură'. Acțiunile noastre, ca autoritate centrală, trebuie să fie oglinda angajamentului ferm al statului român de a garanta fiecărui copil dreptul la siguranță, educație și dezvoltare. Vom colabora strâns cu toți partenerii instituționali și cu societatea civilă pentru a transforma aceste recomandări în schimbări reale și durabile în viața copiilor' - a declarat Helena-Omna Raicu, președinta ANPDCA.

'În ultimul deceniu, România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește respectarea drepturilor copilului, după cum recunoaște Comitetul ONU pentru drepturile copilului. Cu toate acestea, mulți copii sunt încă marginalizați, expuși violenței și discriminării, sărăciei și excluziunii, fără a beneficia de o educație de calitate sau de cele mai bune servicii de sănătate. Deși România a înregistrat progrese constante, 33,8% dintre copiii români (1.255 milioane de copii) erau încă expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2024, al treilea procentaj ca mărime din UE. UNICEF este pregătit să colaboreze și să sprijine guvernul și autoritățile locale în abordarea problemelor evidențiate în raport și să transforme recomandările în schimbări concrete și pozitive pentru toți copiii din România, în special pentru cei mai vulnerabili', a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.

Potrivit datelor ANPDCA, în 2024 au fost înregistrate 20.216 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a copiilor. Pentru a combate mai eficient violența împotriva copiilor, Comitetul recomandă consolidarea cooperării și a coordonării gestionării cazurilor între autoritățile competente la nivel național, regional și local, precum și continuarea cooperării între cele două linii telefonice de asistență existente pentru protecția copiilor. De asemenea, recomandă consolidarea creșterea capacității asistenților sociali, a cadrelor didactice, a profesioniștilor din domeniul sănătății, a forțelor de ordine și a autorităților judiciare de a identifica, semnala și răspunde în timp util la cazurile de abuz și violență asupra copiilor, inclusiv cele online. La 31 martie 2025, în România erau înregistrați 87.054 de copii cu dizabilități, dintre care 54.427 aveau dizabilități severe. Aproape jumătate dintre copii aveau vârste cuprinse între 7 și 13 ani. Pentru a răspunde nevoilor copiilor cu dizabilități, Comitetul ONU pentru drepturile copilului recomandă furnizarea de servicii de sprijin specializate pentru a reduce riscurile de sărăcie și excluziune socială a copiilor cu dizabilități și desfășurarea de campanii de conștientizare pentru combaterea stigmatizării. Printre recomandări se numără și asigurarea accesului tuturor copiilor cu dizabilități la educație incluzivă în școlile obișnuite, cu școli dotate cu profesori calificați, infrastructură accesibilă și materiale didactice adaptate nevoilor copiilor cu dizabilități. Observațiile finale se concentrează, de asemenea, pe faptul că România are cel mai mare număr de mame adolescente din Uniunea Europeană, peste 13.345 în 2024, dintre care 586 sub 15 ani. România ar trebui 'să adopte o strategie cuprinzătoare în materie de sănătate sexuală și reproductivă pentru adolescenți și să se asigure că educația cuprinzătoare în materie de sănătate sexuală și reproductivă, adaptată vârstei, face parte din programa școlară obligatorie și este accesibilă fără consimțământul părinților, inclusiv pentru copiii părinților care lucrează în străinătate'.

Masa rotundă s-a încheiat cu reafirmarea angajamentului tuturor participanților de a colabora pentru a transforma recomandările Comitetului ONU în schimbări concrete și pozitive pentru toți copiii din România.