O reformă corectă a administrației publice locale nu trebuie să penalizeze zonele deja pedepsite prin decalajele de dezvoltare influențate de la centru

Fostul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, semnalizează urgența unei reforme reale a administrației publice locale, care să asigure un echilibru corect între eficiența instituțională și dezvoltarea echitabilă a comunităților din România.

Deputatul Mircea Fechet atrage atenția, din Parlament, asupra importanței de a corela procesul de reformă la nivelul administrației publice locale cu obiectivul de reducere a inegalităților de dezvoltare dintre regiunile României. Liberalul, care citează un raport recent al Curții de Conturi, afirmă că actualul sistem administrativ este 'depășit, funcționează mai mult din inerție și nu mai poate oferi oamenilor servicii publice de calitate', dar și că nu mai corespunde realităților economice, demografice și sociale.

În condițiile în care aproape trei sferturi dintre localitățile mici din România depind în mod semnificativ de sprijinul financiar guvernamental, iar unele situații sunt critice în privința resurselor financiare și a capacității administrative, Mircea Fechet susține că reforma inițiată de premierul Ilie Bolojan nu mai trebuie întârziată.

'Administrația publică locală reprezintă coloana vertebrală a României moderne. Este cea care leagă statul de cetățean, politicile publice de viața de zi cu zi, programul de guvernare de realitate. Dacă această coloană este slăbită, întregul corp al statului devine rigid, ineficient și dezechilibrat. Așa se vede, de fapt, pe radiografia administrației publice locale, conform celui mai recent raport de audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2021 - 2023.

O radiografie care confirmă ceea ce noi, liberalii, am spus constant: structura administrativă actuală nu mai reflectă realitatea din teren, iar până nu reușim să resetăm ceasul României în fiecare comunitate, nu vom putea vorbi despre eficiență, performanță și echitate, ci despre blocaj, risipă și vulnerabilitate.

La nivelul anului 2023, de exemplu, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Asta înseamnă că aproape trei sferturi dintre localitățile mici din România nu ar putea funcționa fără sprijinul guvernamental anual, multe primării nu ar putea să-și plătească salariile, să-și întrețină sediile ori să ofere servicii publice de bază.

Mai mult de atât, arhitectura administrației locale nu mai corespunde cu noile realități demografice. În zone ale țării unde lipsesc investițiile în infrastructură și economia e aproape inexistentă, satele și comunele se golesc de la un an la altul. Peste jumătate dintre orașele din România (119 din 216) nu mai ating pragul minim de 10.000 locuitori, cerut de lege pentru statutul de oraș. În același timp, 432 comune au sub 1.500 locuitori, iar unele situații sunt critice în privința resurselor financiare și a capacității administrative, concluzionează raportul Curții de Conturi.', a spus Mircea Fechet, care a subliniat că dezechilibrele administrative au consecințe directe asupra calității vieții oamenilor.

În acest context, deputatul avertizează că viitorul României depinde de voința politică de a face o reformă de substanță, bazată pe redefinirea criteriilor de clasificare a localităților, consolidarea capacității administrative și dezvoltarea serviciilor publice digitale, prin colaborarea între unități administrativ-teritoriale. Mircea Fechet menționează că această reformă trebuie implementată folosind criterii care să nu dezavantajeze zonele afectate istoric de lipsa efectului multiplicator al marilor investiții în infrastructură, investiții care abia acum își fac apariția.

'Aceasta este consecința unui sistem depășit, care funcționează mai mult din inerție decât din strategie, și care nu poate oferi oamenilor servicii publice de calitate în procent absolut. Iar atunci când diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt adânci și dureroase nu mai vorbim doar despre probleme administrative, ci și despre costuri sociale: 12% dintre comune nu au medic de familie, 24% nu au farmacii, iar jumătate nu au cabinet stomatologic.

România pe care vrem să le-o lăsăm copiilor noștri depinde de cum regândim acum structura administrativ-teritorială, de cum propunem noi criterii de clasificare a localităților, de cum încurajăm colaborarea între UAT-uri pentru servicii publice mai bune, inclusiv digitalizate, și cu costuri mai mici.

Toate acestea, aplicând o grilă care să nu penalizeze zonele neglijate de marile investiții în infrastructură și efectul de multiplicare a acestora în ani. Ce se face în doi ani nu poate recupera ce nu s-a făcut în 20 ani, iar decalajele de dezvoltare influențate de la centru reprezintă un subiect pentru care nu trebuie să plătească nevinovații.

Reforma administrației publice inițiată de premierul Ilie Bolojan nu este o reformă ușoară, dar este una corectă. Dovadă și numărul uriaș al criticilor și al frânarilor care nu vor să resetăm ceasul administrativ al României, să sincronizăm instituțiile cu ora românilor și să ieșim din inerția păguboasă a lui 'merge și așa'.', a transmis deputatul Mircea Fechet în cadrul unei declarații susținute în Parlament.

5 noiembrie 2025