De la Centura Verde la arborii remarcabili din București: REPER cere respect și coerență pentru protejarea spațiilor verzi

Partidul REPER salută trecerea proiectului Centura Verde București-Ilfov din stadiul de act normativ în cel de implementare.

Acest pas reprezintă o dovadă că parteneriatele între autorități, specialiști, societatea civilă, mediul academic și mediul privat pot genera rezultate concrete pentru comunitate și pentru dezvoltarea sustenabilă a zonei metropolitane.

Protocolul de colaborare, semnat între Primăria Municipiului București și Fundația Centura Verde, inițiatoarea proiectului, condusă de alpinistul și conservaționistul Alex Găvan, reprezintă manifestarea concretă a angajamentelor deja asumate prin Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, documentul fondator al viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov și al Centurilor Verzi la nivel național, semnat în 2023 și de copreședinții REPER.

Proiectul va contribui la atingerea neutralității climatice, reducerea emisiilor, diminuarea poluării, atenuarea efectelor fenomenelor meteo extreme și a insulei de căldură urbane, cât și la creșterea suprafețelor împădurite și conservarea biodiversității. Totodată, promovează urbanismul sustenabil și vizează generarea de oportunități pentru creștere economică, dezvoltarea turismului și mobilitate alternativă. Întregul concept va integra și conecta zonele verzi, albastre și galbene într-un ansamblu coerent și accesibil publicului larg, destinat recreerii, sportului și educației.

'Am plecat în procesul de legiferare de la protejarea pădurilor din București-Ilfov și am ajuns să avem un concept la nivel național. Centura Verde nu este un proiect abstract de mediu, ci unul pentru comunități, care propune o nouă mentalitate și instrumente concrete pentru utilizarea responsabilă a pădurilor din jurul marilor orașe pentru sănătatea noastră, pentru combaterea poluării, pentru recreere și pentru a dezvolta orașe reziliente. Un nou mod de a gândi strategiile de planificare urbanistică, cu echilibru între natură și dezvoltare', a declarat Oana Cambera, fostă deputată REPER de Ilfov și consilieră de stat, co-inițiatoare a legii Centurilor verzi.

REPER consideră că acest Protocol de colaborare ar trebui să devină un model de inspirație și pentru alte parteneriate public-private la nivel local, dedicate orașelor verzi și sustenabile.

În același spirit, grupul consilierilor REPER din Consiliul General al Municipiului București a susținut modificări echilibrate la proiectul de hotărâre privind Normele de Protecție a Spațiilor Verzi, pentru ca acestea să fie aplicabile și conforme cu principiile de drept administrativ, evitând contestările în instanță.

'Ne dorim reducerea tăierilor ilegale făcute de rechinii imobiliari, dar o reglementare trebuie să fie solidă juridic și aplicabilă tuturor cetățenilor. Creșterea amenzilor fără criterii clare de proporționalitate nu descurajează abuzurile, ci vulnerabilizează întreaga normă', a precizat Cezar Cobianu, consilier general REPER.

Totodată, REPER avertizează asupra riscurilor generate de adoptarea, prin așa-numitul 'aviz general', a posibilității de a efectua lucrări cu un control redus în perioada de repaus vegetativ, o măsură care contrazice bunele practici de mediu și ignoră poziția specialiștilor și a societății civile.

'Am propus amendamentul privind protejarea și inventarierea arborilor remarcabili, acei arbori de vârstă și valoare excepționale care, deși sunt protejați prin lege, au nevoie de măsuri suplimentare și de o evidență clară. În multe orașe europene, astfel de arbori sunt cartografiați, monitorizați și incluși în proiecte educative și comunitare care cultivă respectul pentru natură și pentru istoria locală. Bucureștiul ar putea face același pas, dacă ar exista voință și deschidere către colaborare. Din păcate, am ajuns să vedem cum argumentele specialiștilor și ale administrației proprii sunt ignorate, doar pentru a bifa rapid un vot. Guvernanța participativă, acest mod de a decide împreună cu cetățenii, organizațiile civice și experții, nu este un moft, ci o condiție pentru orașe verzi, sănătoase și bine administrate.', a declarat Ana-Maria Boghean, consilieră generală și copreședintă REPER București.

De asemenea, în urma dezbaterilor, au fost adoptate două amendamente propuse de consilierii REPER. Primul introduce sancțiuni pentru comportamentele iresponsabile care deteriorează spațiile verzi sau afectează utilizarea acestora de către cetățeni: aruncarea chiștoacelor în parcuri, bazine, alei sau alte spații verzi devine contravenție, sancționată cu amendă între 200 și 500 de lei.

Al doilea amendament prevede interzicerea circulației vehiculelor motorizate, inclusiv a trotinetelor electrice, în parcuri.

Propunerea privind interzicerea fumatului în apropierea locurilor de joacă și a altor spații destinate copiilor, după modelul implementat deja în Cluj-Napoca și Iași, nu a fost însă adoptată.

'Păstrarea unei distanțe minime de către fumători față de spațiile destinate copiilor din parcuri și interzicerea fumatului și vapatului în stațiile de transport public sunt chestiuni de bun-simț. Voi redepune amendamentul ca proiect separat în următoarea ședință. Nu se interzice un drept, ci se apără dreptul la sănătate al tuturor cetățenilor, mai ales al celor care nu se pot proteja singuri. În România, cancerul pulmonar, provocat în principal de fumat, inclusiv fumatul pasiv, este principala cauză de deces oncologic, mult peste media europeană. Avem o problemă de sănătate publică. Nu putem interzice oamenilor să fumeze, dar avem datoria să protejăm nefumătorii, în special copiii, prin cerința unui comportament responsabil, atât în privința fumatului și vapatului, cât și a deșeurilor rezultate', a declarat Andreea Leonte, inițiatoarea amendamentului.

Partidul REPER va continua să promoveze politici locale și naționale care pun sănătatea, natura și buna guvernanță în centrul dezvoltării urbane, în care spațiile verzi și arborii remarcabili sunt recunoscuți drept parte din patrimoniul vital al orașelor, nu ca obstacole în calea progresului.