Patru ani de consolidare instituțională, transparență și recunoaștere internațională - mandatul actualei conduceri a Institutului Cultural Român

Împlinirea a patru ani de la numirea de către Senatul României a actualei conduceri a Institutului Cultural Român reprezintă prilejul unei priviri retrospective asupra evoluției instituției din ultima perioadă, o etapă de consolidare, echilibru și reafirmare a rolului ICR ca organizație respectată în spațiul cultural european. În perioada 2021-2025, Consiliul de conducere al Institutul Cultural Român a adoptat, în premieră, Strategia ICR 2022-2026, un document-cadru care stabilește direcțiile majore de acțiune, criteriile de performanță instituțională și liniile de cooperare internațională.

ICR a parcurs în această perioadă trei procese de reorganizare (2022, 2023 și 2025), menite să eficientizeze activitatea și să reducă numărul funcțiilor de conducere, fără a afecta capacitatea operațională. Totodată, instituția a implementat recomandările formulate de Curtea de Conturi în urma misiunilor de audit, cu scopul de a corecta și îmbunătăți practicile administrative și financiare.

'Reprezentarea României în lume nu este un privilegiu, ci o datorie. Misiunea ICR este aceea de a construi punți culturale, prin proiecte solide, rezultate clare și încredere între oameni și instituții. Transparența nu este doar o obligație legală, ci o formă de respect față de publicul pe care îl servim. Institutul Cultural Român și-a propus în acești ani să construiască programe culturale solide, parteneriate reale și o prezență internațională recunoscută. Aceasta este cea mai bună formă de reprezentare, prin rezultate', a declarat președintele ICR, Liviu Jicman.

Finanțare pentru cultură și sprijin pentru mediul independent

Una dintre direcțiile prioritare ale mandatului 2021-2025 a fost reluarea și extinderea programelor de finanțare nerambursabilă destinate mediului cultural independent și diasporei. În 2022, Institutul Cultural Român a reluat Programul CANTEMIR, după zece ani de întrerupere, restabilind legătura de încredere dintre ICR și operatorii culturali români. În cadrul apelurilor de finanțare, au fost incluse pentru prima dată criterii dedicate parteneriatelor transfrontaliere cu Republica Moldova, precum și sprijinirea prezențelor artiștilor și scriitorilor de limbă română din spațiul moldovenesc pe scena culturală europeană.

În domeniul culturii scrise, ICR a lansat un nou program de traducere, Romanian Books for Children, a debutat cu standuri de carte românească la noi târguri și festivaluri literare internaționale și a creat împreună cu FILIT Premiul pentru cea mai bună traducere literară din limba română. Prin programele Translation and Publication Support (TPS) și Publishing Romania, ICR a sprijinit deja traducerea și publicarea literaturii române în peste 40 de limbi, totalizând peste 1.200 de titluri disponibile la nivel internațional.

Republica Moldova, un spațiu prioritar pentru relațiile culturale internaționale

Sprijinul acordat parcursului european al Republicii Moldova s-a concretizat prin proiecte derulate de ICR Chișinău, dar și prin promovarea artiștilor și autorilor moldoveni în cadrul celor mai importante târguri de carte, târguri de artă și festivaluri europene. Prin contribuția activă a Institutului Cultural Român, Republica Moldova a fost inclusă ca spațiu prioritar în politica globală a rețelei EUNIC, reflectând astfel o recunoaștere a relevanței culturale și a cooperării consolidate dintre cele două spații de limbă română.

Cursurile de limbă și civilizație românească au fost extinse, fiind organizate în prezent in toate reprezentanțele ICR din străinătate și la București, unde grupele din sesiunea acestei toamne totalizează un număr record de 450 de cursanți. Acestora li se adaugă tradiționala Școală de Vară de la Brașov organizată de ICR. În linie cu Strategia ICR privind promovarea multilingvismului, predarea limbii române ca limbă de circulație europeană este încă unul dintre programele realizate cu un impact semnificativ.

Cooperare instituțională și eficiență strategică

Pe plan intern, ICR a intensificat parteneriatele cu Ministerul Culturii, pentru implementarea Sezonului bilateral România-Polonia (2024-2025), un proiect comun ICR-MC și pentru participarea României la Bienala de la Veneția.

Astfel de proiecte confirmă capacitatea instituției de a gestiona programe culturale complexe, cu impact internațional, și de a acționa ca partener de încredere în cadrul rețelelor europene.

Recunoaștere și reprezentare internațională

Pe parcursul mandatului 2021-2025, ICR și-a recâștigat vizibilitatea și credibilitatea la nivel european. Alegerea președintelui ICR în funcția de președinte al rețelei europene EUNIC și menținerea în boardul actual de conducere al EUNIC Global confirmă aprecierea partenerilor pentru direcția strategică adoptată de instituție.

În 2024, Adunarea Generală EUNIC de la București a adoptat noul cadru strategic EUNIC 2025-2029, un document la elaborarea căruia ICR a contribuit activ, susținând rolul culturii ca instrument de coeziune europeană și dialog intercultural.

Extinderea rețelei ICR a continuat cu înființarea ICR Tokyo în 2024, o deschidere strategică spre Asia, care completează prezența instituției în marile capitale culturale ale lumii.

Tot în 2024, Institutul Cultural Român a devenit membru ISPA - International Society for the Performing Arts și APAP - Association of Performing Arts Professionals, organizații internaționale de prestigiu din domeniul artelor spectacolului și al managementului cultural, afilieri care consolidează integrarea ICR în circuitele globale ale cooperării culturale.

Impact și continuitate

În perioada 2021-2025, Institutul Cultural Român a derulat peste 3.500 de proiecte culturale, în colaborare cu peste 1.500 de parteneri din 70 de țări, reafirmând rolul României în dialogul cultural internațional.

Toate activitățile instituției, inclusiv participările oficiale ale președintelui, sunt publicate pe site-ul ICR, în conformitate cu principiul de transparență și responsabilitate publică instituit începând cu anul 2022. Conform legii nr. 356/2003, președintele Institutului Cultural Român reprezintă instituția în plan extern și coordonează activitatea rețelei internaționale.

Într-un context global marcat de incertitudine, ICR și-a menținut direcția strategică și obiectivele de fond, continuând să reprezinte cultura română în lume prin profesionalism, echilibru și consecvență. Acești patru ani confirmă o instituție solidă, deschisă și respectată internațional - un partener cultural credibil, care își afirmă identitatea prin rezultate, nu prin interpretări.