Comunicat de presă - Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
Regiunea Nord-Est în UE: așteptări și priorități pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a organizat joi, 16 octombrie 2025, împreună cu Europuls - Centrul de Expertiză Europeană, în cadrul platformei EUROLEAD, o dezbatere dedicată priorităților următorului Cadru Financiar Multianual 2028-2034.
Peste 120 de participanți au venit în Parlamentul European pentru a lua parte la acest dialog privind rolul viitor al Politicii de Coeziune și direcțiile strategice ale României în negocierile europene.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, ai grupurilor politice din Parlamentul European și ai administrației regionale. Au participat: Oana Țoiu (Ministrul Afacerilor Europene), Siegfried Mureșan (negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul CFM, europarlamentar PPE), Nicu Ștefănuță (Vicepreședinte al PE, Grupul Verzilor), Dragoș Benea (Președinte al Comisiei REGI, europarlamentar S&D), Șerban Dimitrie Sturdza (vice-coordonator REGI, europarlamentar ECR), Miron Podgorean (Cabinet Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene), Raluca Painter (Șef de unitate, DG EMPL), Vasile Asandei (Director General ADR Nord-Est) și Elena Calistru (membră CESE). Dezbaterea a fost moderată de Tana Alexandra Foarfă, Director Executiv Europuls.
'Politica de coeziune trebuie să rămână o prioritate centrală pentru Uniunea Europeană și să beneficieze în continuare de sprijin concret prin politici publice europene coerente. Într-un context european marcat de incertitudini și presiuni multiple, este nevoie de o transformare profundă - o abordare 'distructivă' în sens constructiv - care să permită regândirea modului în care funcționează finanțările europene, astfel încât acestea să devină mai eficiente și mai bine adaptate nevoilor reale ale regiunilor', a declarat Vasile Asandei, la începutul dezbaterii.
'România poate și trebuie să își consolideze poziția de negociere în cadrul Uniunii Europene. Acest obiectiv nu necesită măsuri spectaculoase, ci mai degrabă o abordare pragmatică și consecventă, bazată pe două elemente esențiale: dialog constant și sincronizare eficientă cu toți actorii europeni relevanți. Regiunile și orașele nu mai pot fi simple terminale administrative, ci trebuie să devină surse reale de influență și decizie. România are nevoie de o flexibilitate crescută în modul de alocare a fondurilor, iar eforturile noastre trebuie să fie direcționate spre creșterea competitivității și reducerea decalajelor regionale, care încă persistă la nivel național', a declarat Oana Țoiu.
'Uniunea Europeană se află într-un moment de redefinire a priorităților sale strategice. Problemele de securitate și apărare capătă o importanță fără precedent, în paralel cu nevoia consolidării unei economii europene puternice și competitive. Cu toate acestea, aceste noi obiective nu trebuie să fie finanțate în detrimentul politicilor fundamentale ale Uniunii, cum sunt Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Un aspect esențial este rolul regiunilor: bugetul UE nu trebuie să devină un instrument politic controlat exclusiv de guvernele naționale. Cu cât regiunile sunt mai implicate în procesul decizional și de implementare, cu atât absorbția fondurilor devine mai rapidă și mai eficientă', a spus Siegfried Mureșan.
Dragoș Benea a fost de părere că 'Propunerea actuală a Comisiei Europene pentru MFF a generat un val larg de nemulțumire în rândul Statelor Membre, în special în ceea ce privește abordarea care vizează contopirea fondurilor de coeziune cu cele destinate agriculturii. Această comasare pune în pericol identitatea și rolul fiecărei politici în parte și riscă să diminueze impactul Politicii de Coeziune în regiunile care au cea mai mare nevoie de sprijin. Aducem în discuție nemulțumirile exprimate public de fermieri în stradă, la Bruxelles, și de administrațiile regionale, care resimt tot mai acut pericolul pierderii de autonomie și de resurse'.
Reprezentanții Regiunii Nord-Est, președinti de Consilii Județene, primari și experți în accesarea și implementare fondurilor europene, au exprimat opinii despre propunerea Comisiei privind următorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, dar și propuneri concrete: menținerea Politicii de Coeziune în centrul bugetului UE, asigurarea unei implementări simplificate și mai flexibile, corelarea noilor priorități ale Uniunii (competitivitate, securitate, tranziție verde și digitală) fără diminuarea sprijinului pentru coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și investițiile în capitalul uman și pe piața muncii, cu măsuri dedicate tinerilor. Aceștia au subliniat, de asemenea, importanța guvernanței multi-nivel, a implicării lor mai active în conturarea direcțiilor de acțiune la nivel european și a cooperării strânse între instituțiile europene și autoritățile regionale.
'România se află într-un moment foarte bun, fiind tot mai consistent reprezentată în poziții-cheie, în instituțiile europene. Această prezență a dumnealor la nivel decizional ne onorează, dar, în același timp, ne aduce o responsabilitate și mai mare. Avem acum ocazia și capacitatea de a propune soluții care să răspundă nu doar nevoilor noastre, ci și provocărilor întregii Europe. Înțelegem spiritul european și știm să-l punem în valoare prin acțiuni concrete, prin colaborare și prin rezultate tangibile', a mai declarat Vasile Asandei.
ADR Nord-Est mulțumește tuturor celor care au fost prezenți la această dezbatere, pentru implicarea constructivă și contribuțiile valoroase.
Vom continua dialogul cu partenerii europeni și naționali pentru a susține o abordare coerentă și orientată spre rezultate în perioada post-2027.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.