Centenarul stabilirii macedoromânilor în Dobrogea (1925-2025), sărbătorit la Academia Română

Academia Română, împreună cu Societatea de Cultură Macedo-Română, organizează miercuri, 22 octombrie 2025, o sesiune de comunicări științifice care marchează centenarul stabilirii macedoromânilor în Dobrogea. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei, începând cu ora 10, și este onorată de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va rosti cuvântul de deschidere.

În deschiderea evenimentului vor lua, de asemenea, cuvântul acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, și acad. Nicolae Saramandu, președintele Societății de Cultură Macedo-Română. Comunicările științifice vor fi susținute de trei cercetători din institutele Academiei Române: dr. Viorel Stănilă, Institutul de Studii Sud-Est Europene, prof. univ. dr. Manuela Nevaci, Institutul de Lingvistică 'Al. Rosetti - Iorgu Iordan', și dr. Emil Țîrcomnicu, Institutul de Etnografie și Folclor 'Constantin Brăiloiu'.

Evenimentul organizat la Academia Română sărbătorește împlinirea, la 26 octobrie 2025, a o sută de ani de la sosirea din Balcani a primului vapor cu macedoromâni în Țara Mamă, România. De-a lungul timpului, macedoromânii au venit constant în spațiul românesc, cu mult înainte de 1925, un exemplu celebru putând fi povestea de viață a marelui învățat Andrei Șaguna, mitropolit ortodox al Transilvaniei, ai cărui părinți erau aromâni din Albania.

După formarea statului român modern, fenomenul a cunoscut o amploare mai mare, autoritățile române recunoscând afinitatea lingvistică și originea comună a aromânilor cu românii nord-dunăreni. În acest spirit, statul a sprijinit înființarea de școli și biserici destinate aromânilor și meglenoromânilor din țările balcanice. Un rol esențial în acest proces l-a avut Societatea de Cultură Macedo-Română, fondată în anul 1879 și recunoscută oficial, prin Înalt Decret Domnesc, la 15 aprilie 1880.

Prezența macedoromânilor în Dobrogea este atestată încă din anul 1880. Aromânii s-au stabilit însă în mod organizat în Dobrogea între cele două războaie mondiale, în fostele județe Durostor și Caliacra (în prezent, în Bulgaria), de unde, în urma schimbului de populație dintre România și Bulgaria din 1940, au fost strămutați în județele Tulcea și Constanța. Aici îi găsim și în prezent pe cei mai mulți dintre ei; unii au părăsit Dobrogea, așezându-se în diferite localități din țară, constituind, uneori, grupuri numeroase.

Un moment de referință s-a consemnat la 13 iunie 1925, când guvernul României, condus de I.C. Brătianu, a aprobat - la solicitarea unei delegații de macedoromâni proveniți din țările balcanice - stabilirea a 1.500 de familii în Cadrilater, teritoriu care, la acea vreme, făcea parte din România. La 26 octombrie 1925, de sărbătoarea Sfântului Dumitru (zi cu semnificație profundă pentru păstorii aromâni, legată de coborârea turmelor la iernat), primii coloniști au debarcat în portul Constanța, sosiți cu vaporul 'Iași'.

'Primele colonizări au început în 1925 cu fărșeroți din Albania (zona Korca), care au întemeiat satul Frașari în Cadrilater. Tot atunci au venit și fărșeroți din Grecia (zona Vodena), așezați în județul Caliacra. În 1926 și 1927 au sosit noi grupuri de fărșeroți și grămosteni, proveniți din Macedonia grecească și din Bulgaria. Între 1928-1932 colonizarea a continuat cu grămosteni din sudul Bulgariei, din actuala Republică Macedonia de Nord și din regiunile Seres, Drama și Cavala (Grecia). Au venit, de asemenea, arâni moscopoleni din Albania', explică academician Nicolae Saramandu, președintele Societății de Cultură Macedo-Română.

Un garant al identității românești a acestor coloniști a fost Societatea de Cultură Macedo-Română, care le-a eliberat aromânilor și meglenoromânilor, la solicitarea lor, certificate de apartenență la naționalitatea română.

Macedoromânii - aromânii și meglenoromânii - păstrează forme vechi de civilizație și de grai, punând în evidență legătura dintre românii nord-dunăreni și cei sud-dunăreni.

Academia Română - Comunicare și imagine