Actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 9 octombrie 2025

I. PROIECTE DE LEGI

1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea art. 438 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

Proiectul de Lege propune modificarea Codului de procedură penală, în legătură cu cazurile în care se poate face recurs în casație, adăugând și ipoteza în care instanța, în mod greșit, nu a dispus încetarea procesului penal.
În acest mod, inculpatul are dreptul de a promova calea de atac extraordinară a recursului în casație, în ipoteza prezentată mai sus, ipoteză ce nu era prevăzută de dispozițiile art.438 alin. (1) pct.8 din Codul de procedură penală, ceea ce avea efectul de a-l exclude pe inculpat de la acest drept.

Această intervenție legislativă a fost necesară pentru a corecta această lacună, modificând textul legal ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.50/2025. Se pun în acord dispozițiile din Codul de procedură penală cu dispozițiile art. 129 din Constituția României, referitoare la folosirea căilor de atac, cu respectarea principiului egalității armelor, principiu ce constituie un element intrinsec al dreptului la un proces echitabil, după cum se menționează în această Decizie a CCR.

Proiectul de lege adoptat de Guvern va fi transmis spre dezbatere și aprobare Parlamentului.

2. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative
Proiectul de Lege introduce un cadru juridic unitar și detaliat privind restricțiile pre- și post-angajare pentru persoanele care urmează să dețină, dețin sau au deținut funcții sau demnități publice, în scopul consolidării integrității și asigurării unui climat de imparțialitate și transparență în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat, în conformitate cu standardele internaționale în materie, inclusiv cu recomandările OCDE privind prevenirea fenomenului migrației între sectorul public și privat și asigurarea integrității în serviciul public.

Actul normativ reglementează explicit atât restricțiile pre-angajare, cât și cele post-angajare pentru categoriile de personal din sistemul de stat vizate de acest act normativ, introducând obligația depunerii de declarații pe propria răspundere atât la data numirii sau alegerii în funcție, cât și la data încheierii mandatului sau a încetării activității.
În ceea ce privește restricțiile pre-angajare, proiectul de Lege propune o perioadă de reflecție de 12 luni privind exercitarea de atribuții de supraveghere, control sau contractare la persoana juridică de drept privat la care persoanele ce intră sub incidența acestei legi au desfășurat în ultimele 12 luni anterioare numirii sau alegerii în funcție/demnitate publică o activitate profesională remunerată sau neremunerată. În acest sens, persoanele respective vor avea obligația ca, în termen de 15 zile de la data numirii sau a alegerii în funcție ori de la data începerii activității la o autoritate sau instituție publică, să depună o declarație pe propria răspundere în care să precizeze angajările anterioare aferente ultimelor 12 luni anterioare numirii/alegerii în funcție - obligație care vizează atât funcțiile publice de conducere, cât și cele de execuție, și, ca element de noutate și personalul contractual.

De asemenea, sunt reglementate pentru aceste categorii de persoane și interdicțiile post-angajare, care includ obligația de a păstra confidențialitatea în legătură cu activitățile, informațiile sau documentele de care persoanele respective iau cunoștință în exercitarea mandatului sau a funcției publice, precum și obligația de a notifica intenția de a desfășura activități profesionale, remunerate sau nu, la o persoană juridică de drept privat, în contextul în care activitățile respective sunt prezumate ope legis că ar putea genera o stare de conflict în raport cu atribuțiile deținute anterior.

Proiectul de Lege propune, de asemenea, crearea unui mecanism efectiv de monitorizare a restricțiilor pre- și post-angajare la nivelul oricărei autorități sau instituții publice și, inclusiv, prin extinderea în acest sens a atribuțiilor Agenției Naționale de Integritate și aplicarea de sancțiuni contravenționale semnificative, cu amenzi de până la 10.000 de lei.

Prin aceste măsuri se urmărește prevenirea conflictelor de interese și a corupției, contribuind astfel la consolidarea integrității în sectorul public și a încrederii cetățenilor în administrația publică, precum și la protejarea interesului public împotriva influențelor și intereselor private nelegitime.

Proiectul de lege, adoptat de Guvern, va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

II. ORDONANȚE DE URGENȚÃ

1. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare
Guvernul a aprobat, prin această ordonanță, cadrul legal pentru ca unitățile administrativ-teritoriale (UAT) să poată garanta împrumuturile contractate de operatorii de servicii de termoficare aflați în subordinea lor, exclusiv pentru achiziția combustibilului necesar furnizării energiei termice în sistem centralizat, în sezonul rece 2025-2026.

Guvernul a aprobat cadrul legal care să permită unităților administrativ-teritoriale (UAT) să poată garanta împrumuturile contractate de operatorii de servicii de termoficare aflați în subordinea lor, exclusiv pentru achiziția combustibilului necesar furnizării energiei termice în sistem centralizat, în sezonul rece 2025-2026.

Comunicatul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: https://shorturl.at/ekCBt

III. HOTÃRÂRI DE GUVERN

1. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Strategiei Naționale a Hidrogenului 2025-2030, cu perspectiva anului 2050 si a Planului de Acțiune pentru implementarea acesteia

Prin această Hotărâre de Guvern au fost aprobate două documente programatice relevante pentru contextul actual al decarbonizării, care vizează introducerea hidrogenului ca vector energetic la nivel național, și anume, Strategia Națională a Hidrogenului (SNH) pentru perioada 2025-2030, cu perspectiva anului 2050, și Planul de acțiune pentru implementarea sa.

Prin aprobarea SNH și a Planului de Acțiune aferent, România îndeplinește unul dintre obiectivele din domeniul energetic asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv, obiectivul reformei R4: Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare - jalon nr. 126.

Pentru dezvoltarea direcțiilor strategice propuse în SNH sunt definite 4 obiective generale și 23 obiective specifice, detaliate în textul strategiei, precum și un Plan de acțiuni pentru 2030, respectiv un set de direcții de acțiune în perspectiva anilor 2035 și 2050. Toate acestea au în vedere eliminare barierelor legislative și susținerea investițiilor critice pe lanțul de producere și consum, precum și atingerea obiectivelor naționale în domeniul decarbonizării, în linie cu importanța tot mai mare pe care o are utilizarea hidrogenului la nivelul Uniunii Europene în efortul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cele 4 obiective definite în cadrul strategiei sunt:

Decarbonizarea economiei, prin folosirea hidrogenului regenerabil în sectoarele dificil de decarbonizat prin alte metode (de exemplu: imposibilitatea electrificării directe);

Creșterea economică prin dezvoltarea sustenabilă a unor tehnologii pentru industrii dificil de decarbonizat și crearea de noi locuri de muncă;

Dezvoltarea tehnologică pentru a asigura o mobilizare pe termen lung a economiei hidrogenului și pentru a susține atragerea de investiții în economie și creșterea standardului de viață;

Securitatea energetică, prin utilizarea hidrogenului și a soluțiilor Power-to-X pentru optimizarea integrării surselor de energie regenerabilă și pentru realizarea integrării sectoriale.

2. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Autostrada Sibiu - Făgăraș' , Tronson 3

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

3. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții 'Modernizarea liniei de cale ferată București Nord - Craiova, Subsecțiunea 1: București Nord - Roșiori Nord', lucrare de utilitate publică de interes national

Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru acest proiect în valoare de 11,07 miliarde lei pentru modernizarea liniei de cale ferată București Nord - Craiova', Subsecțiunea 1: București Nord - Roșiori Nord, lucrare de utilitate publică de interes național.

Finanțarea investiției se asigură din fonduri externe nerambursabile, bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, venituri proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate 'C.F.R.' - S.A., precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual.

Potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobați, investiția va fi realizată pe parcursul a trei ani și urmărește modernizarea acestui tronson strategic al rețelei feroviare naționale, parte a Coridorului Rin-Dunăre, pentru a asigura creșterea vitezei, siguranței și eficienței transportului feroviar de călători și marfă.

Tronsonul București Nord - Roșiori Nord, cu o lungime totală de 95,5 km, traversează municipiul București (sectoarele 1 și 6) și județele Ilfov, Giurgiu și Teleorman. Linia este dublă, electrificată și dotată cu bloc de linie automat.

Reabilitarea liniei de cale ferată pe acest tronson va permite circulația trenurilor cu viteze maxime de 120 km/h (pentru trenurile de marfă) și 160-200 km/h (pentru trenurile de călători).

Informații suplimentare:

Linia de cale ferată București Nord - Videle - Roșiori - Craiova face parte din ramura sudică a Coridorului Rin-Dunăre, asigurând legătura între ramura nordică a acestui coridor (Curtici-Arad-Coșlariu-Sighișoara-Brașov-București Nord-Constanța) și Coridorul Orient/Est-Mediteranean (Curtici-Arad-Caransebeș-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Calafat), precum și conexiunea cu fostul coridor pan-european IX (Giurgiu-București Nord-Ploiești-Focșani-Bacău-Pașcani-Iași-Ungheni).

Prin realizarea acestei investiții majore, România face un pas important spre modernizarea infrastructurii feroviare, alinierea la standardele europene și creșterea competitivității transportului feroviar la nivel regional și internațional.
Tronsonul București Nord - Roșiori Nord face parte din proiectul de modernizare a liniei București Nord - Craiova, inclus în Master Planul General de Transport al României (MPGT). Proiectul este programat pentru finanțare în perioada 2020-2030.

4. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind modificarea datelor de identificare și valorilor de inventar ale unor bunuri din domeniul public al statului, administrate de Autoritatea Navală Română, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzute în Anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

5. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind transmiterea unei părți de imobil proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Spitalul de Urgență 'Profesor Dr. Dimitrie Gerota' în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării de către Metrorex S.A. a obiectivului de investiții 'Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă - Otopeni (Magistrala 6. 1 Mai - Otopeni)'
Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

6. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 325/2025 privind aprobarea schemei 'Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate', în perioada 2025 -2027

Hotărârea introduce posibilitatea ca rapoartele generate de aparatele de marcat electronice fiscale, însoțite de raportul fiscal de închidere zilnică 'Z', să fie recunoscute drept documente justificative care dovedesc obținerea sau valorificarea producției de legume care fac obiectul Programului.

Modificarea răspunde solicitărilor din partea fermierilor și are ca scop simplificarea procesului administrativ de justificare a producției, precum și creșterea accesibilității sprijinului pentru toți producătorii activi.

Astfel, prin această măsură de reducere a birocrației, producătorii din sectorul legumicol pot dovedi mai simplu producția valorificată, direct cu documentele fiscale uzuale, fără proceduri suplimentare.

Comunicatul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale: https://www.madr.ro/comunicare/10013-guvernul-aproba-simplificarea-programului-de-sustinere-a-productiei-de-legume-cultivate-in-spatii-protejate-2025-2027.html

7. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 537/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008

Hotărârea stabilește autoritățile competente pentru înregistrarea indicațiilor geografice (IG) ale băuturilor spirtoase, pentru etichetare, utilizarea logourilor național/european, verificarea conformității și aplicarea Regulamentului (UE) 2019/787, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1143.

Astfel, ANPC are rolul de a supraveghea utilizarea denumirilor și logourilor naționale/europene în piață, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) acționează ca autoritate centrală responsabilă de procedurile de examinare a cererilor de indicații geografice, modificarea sau anularea acestora, notificarea introducerii pe piață și transmiterea cererilor către Comisia Europeană. De asemenea, MADR aprobă procedurile prin ordin de ministru, recunoaște grupurile de producători, gestionează notificările și listele de operatori și informează ANPC, precum și notifică Comisia Europeană pentru înregistrarea internațională a indicațiilor geografice prin intermediul WIPO (Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală).

Hotărâre prevede că OSIM este responsabil pentru aplicarea prevederilor privind protecția proprietății industriale, iar Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică București (ICI București) gestionează cazurile privind numele de domeniu '.ro' pentru protecția IG online.

Verificarea conformității băuturilor spirtoase cu caietul de sarcini este realizată de organismele delegate, costurile fiind suportate de operatorii controlați. Totodată, hotărârea introduce anexa care conține reprezentarea grafică și descrierea logoului național.

Hotărârea modifică și introduce o serie de definiții după cum urmează:

- Grup de producători - reprezintă o asociație, persoană fizică/juridică sau autoritate ce solicită protecția IG.

- Logo național -reprezintă simbolul aplicat pe băuturi spirtoase protejate și înregistrate în Registrul Național al Indicațiilor Geografice pentru Băuturi Spirtoase (RNIG-BS).

- organism delegat - înseamnă entitatea care certifică conformitatea, recunoscută de MADR

- procedura de opoziție - permite depunerea de opoziții la cererile de înregistrare în termen de 30 de zile pe site-ul MADR.

Introducerea pe piață a produselor desemnate prin indicații geografice necesită notificarea prealabilă către MADR și, după caz, către organismele delegate. MADR întocmește și actualizează permanent lista operatorilor și informează ANPC în termen de cinci zile lucrătoare de la eliberarea certificatului de conformitate.

Toate procedurile prevăzute de hotărâre, inclusiv înregistrarea, modificarea, anularea, notificările, listarea operatorilor și procedura de opoziție, se aprobă prin ordin de ministru.

Cererile depuse anterior intrării în vigoare a hotărârii se soluționează conform legislației aplicabile la momentul depunerii

În 90 de zile, MADR trebuie să emită ordinele de punere în aplicare. Hotărârea intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

8. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind cerințele minime de formare pentru programele de studii universitare de Medicină, Medicină dentară, Farmacie, Asistență medical generală, Moașe, Medicină veterinară, Arhitectură
Actul normativ actualizează condițiile minime de formare pentru șapte profesii reglementate sectorial, și anume, cele de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect, în concordanță cu cele mai noi reglementări în materie de la nivelul Uniunii Europene, astfel încât aceste categorii profesionale să beneficieze în continuare de recunoaștere la nivelul statelor membre UE.

Actul normativ, care abrogă HG nr. 469/2015, conține dispoziții privind condițiile minime de formare, în termeni de durată (ani, ore), credite BCTS, cunoștințe, competențe, abilități și discipline pentru aceste categorii profesionale, reglementate anterior prin HG 469/2015, care se abrogă.

În cazul profesiilor de medic dentist, farmacist și asistent medical generalist, noul act normativ aprobat de Guvern transpune modificările aduse la nivelul UE condițiilor minime de formare prin Directiva delegată (UE) 2024/782, cu termen de transpunere 4 martie 2026, iar în cazul profesiei de medic veterinar sunt transpuse modificările aduse prin Directiva delegată (UE) 2025/1223, cu termen de transpunere 10 aprilie 2027.

Pentru profesiile de medic, moașă și arhitect, actul normativ preia dispozițiile aferente din HG nr. 469/2015, care se abrogă.

Condițiile minime de formare reprezintă criterii minime obligatorii de autorizare și acreditare pentru programele de studii universitare de licență, respectiv, pentru standardele specifice privind evaluarea externă a calității academice a programelor de studii universitare de licență, publicate pe site-ul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior ( https://www.aracis.ro/standarde-specifice-evaluare-licenta/ )

9. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din județe, respectiv teatre, opere și filarmonici

Prin această Hotărâre, a fost alocată suma de 168.543.367,37 de lei pentru 74 de teatre, opere și filarmonici care funcționează în subordinea autorităților locale din 34 de județe.

Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat în perioada iunie-august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.

Fondurile au fost repartizate conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.

10. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei comunei Tisău, județul Buzău

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

11. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind comasarea a două numere MF și modificarea adresei, caracteristicilor tehnice și a valorii de inventar a bunului rezultat în urma comasării, aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale - Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

12. HOTÃRÂRE DE GUVERN a Guvernului privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în administrarea Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman Regiunea Sud-Est

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

13. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind închirierea unor spații aflate în domeniul public al statului și în administrarea unor instanțe judecătorești, precum și pentru modificarea unor acte normative conexe

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

14. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea datelor de identificare și scoaterea unui imobil din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și din administrarea Curții de Conturi a României

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

15. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind trecerea unor părți de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, constituite din construcții și amenajări la terenuri, situate în județele Argeș, Olt, Constanța, Bacău, Vrancea și Ilfov, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și casării, și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

16. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind închirierea unor spații aflate în domeniul public al statului și în administrarea Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

17. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Agenției Naționale pentru Sport prin Clubul Sportiv 'Muscel' Câmpulung, precum și modificarea Anexei nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006, pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

18. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind acordarea cetățeniei române domnului Koba Dmytro

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

19. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind acordarea cetățeniei române doamnei Sauter Julia Franziska

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

20. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar, denumirii, adresei și descrierii tehnice, precum și trecerea imobilului cu nr. MF 153484 din domeniul public al statului și din administrarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor - Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Harghita în domeniul public al comunei Voșlăbeni, județul Harghita

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

IV. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii și semnării Acordului între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării din Republica Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul apărării

Aprobarea acestui Memorandum dă undă verde pentru începerea negocierii și semnarea unui nou Acord de cooperare între România și Azerbaidjan în domeniul apărării.

După ieșirea din vigoare, în decembrie 2009, a Acordului de colaborare dintre Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării din Republica Azerbaidjan, semnat la București, la 14 iulie 1999, părțile semnatare au explorat posibilitățile de impulsionare a cooperării bilaterale în domeniul apărării, prin includerea unei game diversificate de domenii de cooperare și a unui nou format de discuții, în scopul coordonării activităților desfășurate în comun în domeniul apărării în baza Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Azerbaidjan semnat în anul 2009, prin componenta de cooperare în domeniul securității din cadrul Planului de Acțiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic.

2. MEMORANDUM cu tema: Componența, controlul și coordonarea activităților Grupului de Lucru Interdepartamental (GLISE) pentru probleme de securitate energetică regional

Guvernul propune actualizarea unor prevederi privind componența, conducerea și atribuțiile Grupului de Lucru Interdepartamental pentru probleme de securitate energetică regională (GLISE), pentru a menține coerența și continuitatea activității acestuia.

Măsura este determinată de schimbările instituționale apărute după adoptarea Memorandumului nr. 2107/2016, aprobat de Președintele României și avizat de prim-ministru, în baza căruia au fost stabilite regulile de funcționare a GLISE.

Din GLISE fac parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, secretari de stat din ministerele de resort, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai serviciilor de informații și ai agențiilor de implementare.

Astfel, atribuțiile de îndrumare și control ale GLISE vor fi preluate de viceprim-ministrul Marian Neacșu. Ministrul energiei va coordona activitățile curente, iar ministerele participante vor fi reprezentate la nivel de ministru și supleanții - la nivel de secretar de stat, desemnați prin ordin de ministru;

Totodată, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței vor deveni participanți permanenți.
Secretariatul tehnic al GLISE va fi asigurat de Secretariatul General al Guvernului.

Aceste propuneri vor fi transmise Secretariatului Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru analiză și avizare.

V. NOTE

1. NOTÃ referitoare la Raportul anual privind activitatea întreprinderilor publice pentru anul 2024

Raportul anual privind activitatea întreprinderilor publice, elaborat de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), cuprinde o prezentare a performanțelor financiare ale întreprinderilor publice, precum și o evaluare a aplicării prevederilor O.U.G. nr. 109/2011 de către autoritățile publice tutelare și de către întreprinderile publice, asigurând astfel transparența activității desfășurate de acestea, în concordanță cu obligațiile ce le revin potrivit legislației în vigoare.

Pe parcursul anului 2024, AMEPIP a monitorizat aplicarea principiilor guvernanței corporative de către întreprinderile publice și a coordonat implementarea acestora la nivelul autorităților publice tutelare și al unităților administrativ-teritoriale. Au fost monitorizate 1.320 de întreprinderi publice, dintre care:

- 146 întreprinderi publice centrale (reprezentând 11,06%);

- 1.174 întreprinderi publice locale (reprezentând 88,94%).

În ceea ce privește performanțele financiare ale întreprinderilor publice centrale, analiza pe sectoare de activitate evidențiază faptul că cea mai mare pondere a cifrei de afaceri nete în totalul realizat de cele 140 de întreprinderi publice centrale aparține companiilor care desfășoară activități de producție și furnizare de energie electrică și termică, precum și gaze naturale.

Cifra de afaceri netă a rămas relativ stabilă în perioada analizată, cu o ușoară creștere de la 73.171.823 mii lei în 2022 la 73.238.256 mii lei în 2023, urmată de o stagnare în 2024. Aceasta indică faptul că veniturile totale generate nu au avut fluctuații majore în perioada analizată. Principalele trei întreprinderi publice cu cele mai mari cifre de afaceri la decembrie 2024, din domenii diferite de activitate sunt:

- Hidroelectrica, lider în producția de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național din România;

- CFR Călători, compania națională de transport feroviar de călători, responsabilă cu transportul de pasageri pe calea ferată;

- Complexul Energetic Oltenia implicat în producția de energie electrică și termică, având capacități de producție bazate pe lignit și gaze naturale.

Din perspectiva aplicării cadrului normativ privind selecția administratorilor/directorilor, la finalul anului 2024, din totalul de 146 întreprinderi publice centrale monitorizate privind aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, stadiul se prezintă astfel:

- 44 întreprinderi publice centrale au finalizat procedura de selecție;

- 78 întreprinderi publice centrale aveau procedura de selecție declanșată;

- 14 întreprinderi publice centrale nu au declanșat procedura de selecție;

- 10 întreprinderi publice centrale se aflau în situații de insolvență, întrerupere activitate, suspendare temporară a activității sau aplică legislația specială din domeniul guvernantei corporative.

În contextul aderării României la OCDE, anul 2024 a reprezentat o etapă de consolidare a progreselor înregistrate în 2023 în domeniul guvernanței corporative. Rolul AMEPIP a devenit și mai important, agenția consolidându-și activitatea și transformându-se dintr-un actor emergent într-unul esențial pentru supravegherea și implementarea principiilor de guvernanță în sectorul public.

Buna guvernanță a întreprinderilor de stat este esențială pentru asigurarea contribuției acestora la atingerea obiectivelor de politică publică și dezvoltare durabilă, inclusiv tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, creșterea eficienței economice și a competitivității.

Raportul privind activitatea întreprinderilor publice pentru anul 2024 va fi publicat pe site-ul AMEPIP și pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare.

VI. PUNCTE DE VEDERE

1. PUNCT DE VEDERE cu privire la 13 inițiative legislative

Punctele de vedere au fost aprobate de Guvern.

Biroul de presă al Guvernului