Propunerea deputatului liberal Mircea Fechet pentru însănătoșirea economiei: ofensivă națională împotriva muncii la negru

Mircea Fechet denunță amploarea îngrijorătoare a muncii nedeclarate din România și cere măsuri ferme de descurajare, inclusiv publicarea unei 'liste a rușinii' cu firmele care au fost depistate că au angajați fără forme legale.

Deputatul Mircea Fechet atrage atenția că România se confruntă cu un fenomen periculos și adânc înrădăcinat în economie, munca ilegală, despre care susține că sfidează statul, păcălește bugetul și condamnă milioane de români la un prezent incert și un viitor fără protecție socială.

Liberalul face referire la acele sectoare unde munca fără contract a devenit o practică (industria prelucrătoare, construcții, comerț, agricultură), încurajată atât de lipsa unei reacții ferme a autorităților, cât și de teama oamenilor de a rămâne fără venit. În condițiile în care unele estimări indică între 1,9 și 2 milioane români care muncesc la negru, Mircea Fechet avertizează că 'fabricile de sclavi' nu doar că încalcă legea, dar - prin neplata corectă a contribuțiilor - pun o presiune uriașă pe sistemul public.

'Există găuri negre în economie - cu efecte de amploare, care scapă măsurătorilor oficiale - unde zeci de miliarde lei dispar anual, drepturile oamenilor se evaporă, iar legea pătrunde prea puțin și prea rar. Mă refer la acele domenii de activitate în care, în spatele unor angajatori care ocolesc taxele și contribuțiile către stat, se află adevărate 'fabrici de sclavi' care muncesc fără contract și sunt plătiți la mica înțelegere, de cele mai multe ori nici măcar la nivelul salariului minim pe economie.

În construcții, comerț, industria prelucrătoare și agricultură, această practică s-a înțelenit pe terenul unui mit propagat mai ales printre cei necalificați, care ajung să fie exploatați de teama de a nu rămâne în afara pieței, cu buzunarul gol. O dovedește fiecare descindere în teren a Inspecției Muncii, care scoate la lumină sute de cazuri de oameni care lucrează fără forme legale - cel mai recent, 530 lucrători de la o fabrică de curierat din Capitală.

Munca la negru și munca la gri (artificiul prin care angajatorul plătește mai puține taxe la stat pentru un salariu oficial mic, iar diferența o dă angajatului în plic) au devenit normă pentru unii patroni. În același timp, milioane de lucrători își riscă sănătatea și își pierd viitorul, pentru că sunt penalizați la anii de vechime și sunt condamnați la pensii simbolice. Cu toții rămân, de fapt, în grija statului, care trebuie să compenseze pagubele cauzate de patronii de sclavi.

E o înșelătorie dublă: statul este păcălit, iar angajatul devine din ce în ce mai vulnerabil.

Estimări ale unor economiști indică faptul că între 1,9 și 2 milioane români muncesc fără forme legale. Dacă raportăm aceste numere la cele 6,74 milioane contracte individuale de muncă active, conform unei situații din aprilie, putem înțelege adevărata proporție a fenomenului: unul din patru români lucrează la negru. Dublu față de media din Uniunea Europeană.', a spus Mircea Fechet, care a avansat propuneri pentru combaterea muncii ilegale bazate pe trei piloni: controale mai eficiente, digitalizare și sprijin pentru angajați.

Deputatul susține că, în contextul în care Inspecția Muncii depistează anual sub 1% din numărul de persoane care lucrează fără forme legale vehiculat în estimările publice, înăsprirea sancțiunilor este salutară și trebuie urmată de măsuri de descurajare. Mircea Fechet propune publicarea listei cu firmele sancționate pentru utilizarea muncii nedeclarate, pentru ca românii să știe în orice moment cine profită de pe urma muncitorilor la negru și cine încalcă legea în mod sistematic.

'Munca nedeclarată reprezintă o nedreptate socială care hrănește economia subterană, pune presiune pe bugetul de stat în fiecare zi și slăbește încrederea oamenilor cinstiți, de bună-credință, angajați și antreprenori.

Pentru ca planul de reformă fiscală propus de premierul Ilie Bolojan să însănătoșească economia, să aducă eficiență în colectare și echitate socială, trebuie să includă o ofensivă națională împotriva muncii la negru. Datele de la Ministerul Muncii și Inspecția Muncii arată că, în urma controalelor din ultimii doi ani, au fost descoperite sub 1% persoane fără forme legale din numărul total avansat în estimările publice (în jur de 9.000 lucrători / an).

Salut inițiativa Guvernului de a-i sancționa mai dur pe cei care își construiesc afaceri pe spatele muncitorilor la negru și cred că astfel de măsuri trebuie să fie dublate, dincolo de controale mai dese în teren și susținute de tehnologie de ultimă generație, de sprijin real pentru ca angajații să-și cunoască și să-și ceară drepturile. De asemenea, susțin publicarea unei 'liste a rușinii' cu patronii care sunt prinși exploatând muncitori.

Transparența este un instrument de descurajare, iar românii au dreptul să știe cine profită de pe urma muncii nedeclarate și cine încalcă legea în mod sistematic.

Ca liberal, cred în libertatea economică și în sprijinirea antreprenoriatului. Dar libertatea nu trebuie confundată cu abuzul, iar business-ul nu trebuie să fie un paravan pentru exploatare.

Ofensiva împotriva muncii la negru trebuie să însemne un efort comun între instituții, angajatori și angajați, pentru ca România să devină țara unde munca cinstită este respectată și reprezintă norma, nu excepția.', a transmis deputatul Mircea Fechet în cadrul unei declarații susținute în Parlament.

8 octombrie 2025