Cercetătorii UBB explică transformările peisajelor alpine din Carpați

O echipă internațională de cercetători (Universitatea Babeș-Bolyai - Laboratorul de Ecologie Alpină, LECA, din Grenoble, Franța) a demonstrat că aproape jumătate dintre zonele înalte ale Carpaților, aflate la peste 1.500 m altitudine, s-au 'înverzit' puternic în ultimele patru decenii.

Studiul, publicat în prestigioasa revistă Environmental Research Letters, arată că extinderea tufărișurilor de afin, merișor, rododendron și ienupăr este principalul motor al acestei transformări, care remodelează peisajele alpine.

Rezultatele se bazează pe analiza imaginilor satelitare Landsat din ultimele patru decenii, corelate cu fotografii aeriene istorice, inclusiv cele din programul Corona de la sfârșitul anilor 1960.

Cercetătorii au descoperit că acest fenomen de 'înverzire' este cel mai pronunțat între 1.800 și 2.300 m altitudine, mai ales pe versanții nordici. Spre deosebire de pădurile de molid sau jnepenișuri, comunitățile de arbuști joacă rolul central în această schimbare.

'Ceea ce vedem astăzi în Carpați este o consecință directă a declinului presiunii pășunatului după perioada comunistă, combinată cu efectele încălzirii climatice. Arbuștii revin acolo unde turmele ajung mai rar, iar climatul mai blând le accelerează expansiunea. Este o transformare rapidă, având în vedere că vorbim de doar 40 de ani - o perioadă foarte scurtă raportată la ritmul natural al schimbărilor din aceste peisaje', explică coordonatorul studiului, dr. Dan Turtureanu, cercetător la Grădina Botanică 'Al. Borza' a UBB.

Aceste descoperiri arată că schimbările socio-economice și cele climatice acționează sinergic în Carpați, determinând o reconfigurare ecologică importantă. Fenomenul de 'shrub encroachment' (extinderea vegetației arbustive) are implicații pentru biodiversitate, peisaje, dar și pentru stocarea carbonului. Studiul oferă o bază solidă pentru monitorizarea viitoare și pentru strategiile de conservare a ecosistemelor montane.

Articolul poate fi consultat accesând linkul https://doi.org/10.1088/1748-9326/ae05b2 - Turtureanu P.D., Bayle A., Nicoud B., Pușcaș M., Choler P. 2025. Landscape-scale analysis of shrub encroachment unveils the complexity of greening in the Carpathian Mountains. Environmental Research Letters 20: 104056.

Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 444 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (de aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localități și 12 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de nouă ani aflându-se pe prima poziție în țară în Metarankingul Universitar/Național care sumarizează rankingurile internaționale majore ale universităților. În plus, de mai mulți ani UBB ocupă primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.

Direcția Comunicare și PR a UBB