Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a organizat la Palatul Parlamentului, marți, 30 septembrie 2025, o dezbatere națională dedicată reformei legii penale, având ca obiectiv central prevenirea infracționalității, asigurarea unei condamnări juste, vindecarea și reintegrarea socială.

Context și motivație

Inițiativa vine ca urmare a creșterii numărului de petiții din penitenciare adresate Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții. Împreună cu deputații, membri ai Comisiei și personalul tehnic de specialitate, am organizat o serie de vizite aprofundate în unitățile penitenciare din: Mărgineni, Târgșorul Nou, Poarta Albă, Galați, Giurgiu, Jilava, Rahova, Botoșani, Iași, Satu Mare, Slobozia, precum și în unitățile spitalicești Jilava și Rahova.

În urma vizitelor, Comisia a constatat supraaglomerarea penitenciarelor, lipsa condițiilor de igienă, deficitul de personal operativ și administrativ, insuficiența personalului medical și psihologic, expunerea cadrelor operative la riscuri fără protecție adecvată, precum și imposibilitatea actuală a Administrației Naționale a Penitenciarelor de a respecta standardele europene prevăzute de jurisprudența CEDO.

Vizita în Penitenciarul de Femei Ploiești - Târgșorul Nou, singura unitate de detenție pentru femei din țară evidențiază lipsa unui medic ginecolog și pediatru pentru mamele care cresc copii în penitenciare, afectând grav viața persoanelor vulnerabile.

Membrii Comisiei au purtat discuții cu sute de deținuți și au verificat minuțios condițiile de detenție. Împreună cu personalul administrativ și operativ al penitenciarelor, medici, psihologi, avocați specializați, magistrați, reprezentanți ai ministerelor de resort am analizat problemele reale pentru a identifica soluții legislative corecte, aplicabile și sustenabile pentru instituții, în contextul lipsei soluțiilor bugetare, cu unicul scop de a proteja cetățenii și a promova aplicarea corectă a legilor.

Ne aflăm într-un moment de mare responsabilitate publică. Reforma legii penale nu privește doar legislația sau problemele identificate, ci însăși felul în care construim siguranța și normalitatea în societatea românească. Reforma propusă vizează protecția reală a cetățenilor, respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor și a demnității umane.

Proiectul de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Proiectul de modificare a Legii nr. 254/2013 urmărește alinierea legislației execuțional-penale la standardele europene și internaționale. Este nevoie de eficientizarea justiției.

Dezbaterea organizată de Comisie vizează întregul cerc de consecințe sociale ale infracționalității, promovând o abordare preventivă, umană și pragmatică, începând cu reîntoarcerea la bazele educației pentru prevenirea infracționalității și respectul pentru demnitate umană și lege.

România are nevoie de instituții ferme și fundamentate pe principii moral-instituționale și legi clare pentru cetățeni. În ceea ce privește detenția în custodia statului, nu distrugem oameni. Salvăm și redăm societății toți cetățenii care vor trăi printre noi respectând legea și valoarea umană.

Comisia urmărește să identifice și să prevină orice formă de abuz instituțional, care se impune a fi aspru sancționat.

În Parlamentul României trebuie să se dezbată toate temele de interes public, chiar și atunci când sunt incomode. Din respect pentru cetățeni, alegem să ascultăm și să dezbatem, înainte să legiferăm. Trebuie să întărim respectarea legii în România.

Rostul unei comisii parlamentare și al Parlamentului României, ca for suprem al dezbaterii, se susține prin studiu, muncă, implicare, competență și respect pentru demnitatea umană, stat și lege justă și toate instituțiile poartă responsabilitatea vieții românilor.

Legile trebuie sa fie gândite cu respect pentru adevăr. Toți cetățenii României au aceleași drepturi fundamentale, indiferent de statut și au obligația morală de a preveni și repara răul făcut, prin valorificarea experienței noastre.

Obiectivele reformei

Obiectivele reformei: reîntoarcerea la bazele educației pentru prevenirea infracționalității, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate, îmbunătățirea condițiilor de detenție, acces real la sănătate la un standard uman, identificarea soluțiilor reale pentru reintegrarea socială, protejarea și respectarea cadrelor operative care supraveghează persoanele private de libertate care sunt în custodia statului.

O reformă este reală doar prin acord comun cu toți reprezentanții ministerelor, a instituțiilor abilitate. Dialogul cu persoanele private de libertate este necesar pentru a evita abuzul instituțional și acoperă toate domeniile sociale.

Analizând toată cazuistica problemelor, Comisia a organizat dezbaterea pentru reforma legii penale în Sala 'Drepturilor Omului', cu ocazia Zilei Internaționale a Nonviolenței, pentru a așeza la masa dialogului toate instituțiile abilitate.

Justiția nu poate asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și Constituția României fără un protocol clar interministerial și interinstituțional. Ministerul Justiției trebuie să colaboreze real cu toate ministerele de resort, ANP și DGASPC-uri, pentru îndeplinirea obiectivului final: protecție reală și siguranță pentru societatea civilă. Fără acest obiectiv, justiția riscă să eșueze în România.

Este, însă, mai înțelept și mai just să prevenim faptele decât să reparăm răul după ce a fost făcut. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții ascultă toate opiniile, inclusiv ale celor care au trăit experiența penitenciarelor, pentru a reflecta consultarea publică extinsă și a analiza experiențele și problemele semnalate. Deformarea realității prin gândiri eronate, nefundamentate moral, legal și instituțional, nu servește nici adevărului, nici interesului public.

La dezbatere au participat:

Instituția Avocatul Poporului
* Renate Weber

Reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP):

* Geo Bogdan Burcu, director general ANP
* Ioana Mihaela Morar, director general adjunct ANP
* Ana-Maria Culai, director Direcția Supraveghere Medicală (ANP)
* Marius-Mugurel Staicu, director Direcția Siguranța Deținerii (ANP)
* Cristina-Manuela Cernat, director Direcția Reintegrare Socială (ANP)
* Cornel Răduță, director Penitenciarul București-Rahova
* Cristina Teoroc, director Penitenciarul București-Jilava
* Emanuela Claudia Avram, director Penitenciarul de Femei Ploiești - Târgșorul Nou
* Marian Valentin Aldea, director Penitenciarul Mărgineni

Deputați, membri ai Comisiei pentru cercetarea abuzurilor:

* Simona Ilie Macovei, deputat
* Ciprian-Doru Rigman, deputat
* Daniel-Cătălin Ciornei, deputat
* Lucian-Nicolae Andrușcă, deputat

Parlamentari - Senat și Camera Deputaților:

* Gianina Șerban, deputat - vicepreședinte Camera Deputaților
* George-Nicolae Simion, deputat
* Codruța Corcheș, deputat
* Cristina Dascălu, deputat
* Liviu-Bogdan Ciucă, deputat
* George-Mihail Neamțu, deputat
* Nicolae Vlahu, senator
* Nicolae Păun, deputat
* Monica Iagăr, deputat
* Eduard Koler, deputat

Reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor publice:

* Ioan Turc, secretar de stat, Ministerul Justiției
* Dragoș Panaitescu, director adjunct, Direcția Elaborare Acte Normative (MJ)
* Denisa Vlad, personal de specialitate juridică (MJ)
* Francis Gal, subsecretar de stat, Ministerul Muncii
* Cristina Marin, reprezentant Ministerul Educației
* Raduly Robert Kalman, reprezentant Ministerul Finanțelor
* Stănică Sorin, reprezentant MAI
* Mihaela Ungureanu, director general DGASPC Sector 3
* Secretar de stat, Ministerul Sănătății (lipsă reprezentant)

Reprezentanți ai organizațiilor sindicale și ONG:

* Adrian Neagoe, vicepreședinte Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare
* Cosmin Dorobanțu, președinte Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor
* Florin Șchiopu, președinte Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar
* Roxana Ioniță, președinte Organizația de Femei FSA-NP
* Adrian Bușu, reprezentant ONG
* Andrei Traian Brie, președinte ATOP Vâlcea
* Cosmin Dorobanțu, vicepreședinte ONG
* Iulian Svasta, președinte Fundația Svasta

Experți și consultanți:

* Silvia Uscov, avocat
* George Coca, avocat
* Tudorel Butoi, profesor universitar (psihologie judiciară)
* Gabriela Groza, avocat
* Valentin Florin Ursache, deținut în Pentenciarul București-Jilava prin programul Phoenix, exemplu de bună practică administrative.

Alte persoane invitate:

* Elena Udrea, fost ministru
* Avocați și specialiști în domeniile vizate

Raport Final al Comisiei elaborat pentru asigurarea transparenței decizionale față de cetățeni

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții
Camera Deputaților - 30 septembrie 2025
Dezbatere privind Reforma Legii Penale

Preambul moral și instituțional

Această dezbatere are ca scop reformarea reală a legii penale, pornind de la constatarea că viața și libertatea sunt valori supreme, iar statul are obligația de a le ocroti prin măsuri concrete.

I. Prevenirea infracționalității: prevenția începe cu reîntoarcerea la educația în familie, unde copilul parcurge bioinstinctual procesul de umanizare, prin corectarea deficiențelor educaționale. Până la vârsta de 14 ani copilul trebuie să primească educația cuvenită în familie, cu limite clare și responsabilitate.

Pilonii operativi:

* Corectarea exceselor comportamentale de către părinți prin stabilirea limitelor formative care vor sădi și dezvolta mecanismul abținerii de a face un rău. Pornirile greșite trebuie corectate în familie.

* Educația școlară prin parteneriat școală-familie. Reintroducerea ședințelor cu părinții lunar, unde ochii părinților sunt deschiși spre responsabilitatea educării.

2. Revenirea la normalitate prin intervenția statului

Criminalitatea este o alarmă la normalitate. Răspunsul este impunerea normalității prin educație care va cultiva autocontrolul agresivității și disciplina conduitei de amânare, pentru a evita drumul către comiterea de infracțiuni.

Pilonii operativi:

* Programe educaționale pentru amânarea gratificării, ocuparea timpului cu activități sportive.

* Activarea tuturor bazelor sportive de masă, corectarea orarelor școlare pentru a avea copii (viitori cetățeni) sănătoși și echilibrați mintal.

* Structurile antidrog cu competențe clare trebuie să fie ferme și eficiente.

* Combaterea criminalității violente este prioritară.

* Pentru protejarea copiilor și prevenirea influențelor exterioare care favorizează consumul de droguri, este nevoie de implementarea unor măsuri active de intervenție și prevenție în proximitatea unităților școlare. Razii tematice cu scopul de a elimina sursele și a identifica persoanele care pot atrage elevii spre consum, precum și asigurarea unui climat de securitate perceput real de către elevi și cetățeni.

* Această schimbare include și atitudinea față de polițistul comunitar, care este parte din societate. Trebuie să învățăm să colaborăm cu el, să îi oferim informații și sprijin pentru prevenirea răului social. Se impune desprinderea de concepția de 'gardian public' și consolidarea ideii de poliție metropolitană, integrată în comunitate. Este necesară exigența în selecție și audit periodic al integrității, pentru evitarea abuzului instituțional.

* Poliția comunitară și de ordine publică trebuie să inspire respect prin conduită, uniformă, ținută impecabilă și toate semnele exterioare, și să redea elevilor și societății sentimentul real de siguranță pe străzi.

* Intervenția echipelor de siguranță si ordine publică trebuie să fie fermă, vizibilă, la vedere, nu ezitantă, pentru ca cetățeanul să se simtă în siguranță. Statul are obligația să confere protecție și siguranță inclusiv prin utilizarea forței, conform legii, care trebuie să descurajeze pe cei care ar dori să încalce legea. Trebuie să colaborăm și să respectăm ordinea publică prin respectul față de uniforma legii.

* Crearea, la nivel de județ, a campusurilor preventiv restrictive cu sprijinul administrației locale, fără statut de detenție, cu supraveghere și consiliere specializată, pentru o perioadă determinată și suficientă pentru revenirea la comportamente normale.

3. Revenirea la normalitate prin intervenția comunității și responsabilitatea comunitară de a sancționa comportamentele indezirabile, răspunzând la întrebarea Cine sunt infractorii? Părinții, vecinii, copiii, colegii noștri care au greșit. Orice om care a greșit își va ispăși pedeapsa, dar are dreptul a de se reabilita și de a fi reintregrat în societate.

4. Obligațiile statului

Statul are obligația de a ocroti viața și libertatea prin măsuri concrete, de a preveni infracționalitatea, de a asigura o condamnare justă, de a facilita vindecarea și reinserția socială, precum și de a garanta revenirea la normalitate.

II. Condamnare justă/ Detenție/Muncă

* Pedeapsa trebuie să intimideze și să prevină repetarea infracțiunilor.

* Componenta juridică a sancționării prin detenție se încheie odată cu condamnarea. Statul trebuie să asigure custodia și reinserția prin politici interministeriale cu respectarea tuturor drepturilor fundamentale.

* Detenția nu este pensiune. Munca deținuților este DATORIE SOCIALÃ compensatorie pentru răul făcut societății. Ești dator să repari, ești dator să îndrepți.

* Norme clare de muncă: criterii cuantificabile, pontaj, receptarea muncii.

* Administrațiile publice trebuie să creeze compartimente de reintegrare și calificare.

* ANP: revizuirea și valorificarea patrimoniului penitenciarelor.

III. Reforma instituției liberării condiționate

* Liberarea condiționată nu reprezintă un drept automat sau o recompensă și trebuie acordată doar atunci când persoana a reparat prejudiciul cauzat statului și victimei și a demonstrat, prin comportament și atitudine, un proces real de reabilitare.

* Necesitatea criteriilor cuantificabile: parametrii trebuie stabiliți clar, condițiile să fie prevăzute în lege și detaliate prin regulamente, astfel încât soluția unei cereri de liberare să fie predictibilă 100%.

* Eliminarea arbitrarului: decizia de liberare nu trebuie să depindă de aprecieri subiective sau formulări vagi, de tipul 'durata executată a pedepsei nu a fost suficientă pentru îndreptare', evaluarea trebuie să fie cuantificabilă, obiectivă și verificabilă.

* Adaptarea la realitățile actuale: sistemul pedepselor trebuie să fie ajustat vremurilor prezente pentru a sprijini reinserția reală a condamnatului.

* Diversificarea modalităților de executare a pedepsei, inspirată din modelele funcționale din Grecia, Italia și Norvegia, ar putea aduce beneficii semnificative.

IV. Vindecare și reinserție socială

* Educația prin muncă și imitarea comportamentelor pozitive.

* Intensificarea muncii tuturor persoanelor private de libertate pentru persoanele apte pentru orice formă de muncă și activarea factorilor de integritate în rândul deținuților.

* Programe de reconciliere și justiție restaurativă (muncă în folosul comunității, mediere supravegheată).

* Validarea publică a schimbării, rapoarte anuale și transparență.

V. Revenirea la normalitate

Această reformă penală este un demers complex și necesită implicarea reală a tuturor instituțiilor. Poziția socială, rangul politic sau demnitățile în statul român nu contează atunci când greșești. Plătești în fața legii. Experiența penitenciarului rămâne o realitate dură care trebuie ascultată și înțeleasă pentru a preveni abuzurile și pentru a întări respectul față de lege. Comisia apreciază participarea și implicarea totală a celor prezenți la eveniment. Efortul comun, pragmatismul și abordarea umană cu respect față de cetățeni, întăresc încrederea românilor în instituțiile statului.

Președinte
Laura Gherasim

2 octombrie 2025