INFORMAȚIE DE PRESÃ privind actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 2 octombrie 2025

I. PROIECTE DE LEGI

1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare

Proiectul de lege creează cadrul legal pentru îndeplinirea pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetățenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de 'soldat/gradat voluntar în termen'.

Această inițiativă demonstrează o abordare proactivă în diversificarea căilor de formare a rezervei.

Principalele elemente definitorii pentru noul concept:

- este o nouă formă de îndeplinire pe bază de voluntariat a serviciului militar activ pe timp de pace;

- se adresează tuturor cetățenilor români, bărbați și femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar;

- constă în participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni;

- pe timpul participării la programul de pregătire militară de bază, participanții beneficiază gratuit de cazare, drepturi de echipare și de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de o soldă lunară aferentă funcției de soldat;

- după finalizarea programului de pregătire militară de bază, participanții primesc o indemnizație de 3 câștiguri salariale medii brute (aprox. 9.000 lei x 3 luni = 27.000 lei) utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, sunt luați în evidență de către centrele militare și se introduc în rezerva operațională.

Această nouă formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci vine în completare, ca o formă distinctă.

- În categoria rezerviști se introduc și cetățenii români care au avut calitatea de polițist sau polițist de penitenciare;

- Se introduce termenul de 'recrut', pentru a defini cetățenii care au parcurs procesul de recrutare pentru îndeplinirea serviciului militar, în calitate de militar în termen și au fost declarați apți pentru serviciul militar

Această diversificare a opțiunilor de serviciu militar voluntar este esențială pentru a construi o rezervă de mobilizare mai robustă și mai adaptabilă la nevoile de securitate actuale și viitoare.

Proiectul de lege, adoptat de Guvern, va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

2. PROIECT DE LEGE a apărării naționale a României

Proiectul de lege este în acord cu modificările legislative cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, asimilează bunele practici identificate în misiuni și operații sau din conflictele recente, precum și necesitatea abordării apărării naționale în contextul apărării colective, în cadrul NATO și a Politicii de Securitate si Apărare Comună a Uniunii Europene.

Proiectul de lege, adoptat de Guvern, va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

Principalele modificări aduse de proiectul de lege:

* Legislația se raportează la documentele de planificare și implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării și a Strategiei Militare (în curs de elaborare pe o perioadă de 6 luni de la preluarea mandatului de Președinte al României).

* Proiectul prevede rolul MApN de integrare și conducere, într-o concepție unitară, a acțiunilor tuturor forțelor participante la apărarea țării.

* Noul act normativ va crea cadrul pentru o reacție adaptată, graduală, de descurajare și apărare, la nivel național și în contextul cooperării cu organizațiile internaționale (NATO, UE, ONU ș.a.).

* De asemenea, va asigura cadrul legal pentru transferul de autoritate și completează Legea 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României. Transferul de autoritate are caracter temporar și nu implică nicio restrângere a autorității naționale asupra forțelor armate și, pe durata acestuia, personalul participant este permanent sub autoritatea legii române.

* Va statua principiul conducerii unice, interinstituționale, la nivel strategic (Centrul Național Militar de Comandă - CNMC).

* Va stabili competențele și modalitatea de angajare a capabilităților militare și non-militare constituite la pace, în situația amenințărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepționale (criză, asediu, război).

* Va asigura cadrul legal pentru angajarea capabilităților militare și non-militare în afara teritoriului statului român pentru protejarea cetățenilor aflați în pericol.

* Va asigura coerența efortului național de apărare și inițierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum și a necesității de adaptare și conjugare a acțiunilor tuturor instituțiilor, prin militarizarea forțelor de protecție din cadrul MAI.

* Va avea impact asupra militarizării structurilor MAI, la starea de asediu, mobilizare sau război, va genera o serie de avantaje operaționale esențiale, în ceea ce privește crearea unei imagini strategice integrate și capacitatea de coordonare a forțelor.

* Noua lege contribuie la corelarea misiunilor esențiale ale Armatei României, în pregătirea și desfășurarea operațiilor militare pe teritoriul statului român.

3. PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la București la 18 iunie 2025 și la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009

Implementarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria propus spre ratificare prin acest proiect de Lege va avea drept rezultat desfășurarea întâlnirilor Grupului de lucru comun pentru cooperare polițienească transfrontalieră în materie penală cel puțin o dată pe an, precum și ori de câte ori este necesar, la inițiativa oricăreia dintre părțile semnatare.

În baza rezultatelor acestor întâlniri, părțile vor putea analiza și se vor putea informa reciproc, anual, cu privire la eventuala necesitate de revizuire a acțiunilor operative desfășurate, în funcție de evoluțiile situației operative și tendințele de criminalitate transfrontalieră.

De asemenea, urmărirea transfrontalieră va putea fi efectuată și peste frontierele aeriene, precum și în ceea ce privește situația persoanelor care se sustrag de la controlul autorităților de aplicare a legii și în cazul celor cărora există suspiciuni rezonabile și motive care să conducă la faptul că persoana a comis o infracțiune.

Totodată, Protocolul propus spre ratificare conține prevederi referitoare la actualizarea autorităților competente în domeniu din ambele țări, fiind incluse între acestea și structurile de jandarmerie, precum și a structurilor cu competențe în domeniul gestionării migrației.

Modificările aduse prin acest act normativ Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, au fost făcute în conformitate cu recomandările Comisiei Europene care, în contextul demersurilor premergătoare aderării României la Spațiul Schengen, a făcut referire la instituirea unei proceduri oficiale de revizuire regulată, cu un calendar fix, a prevederilor acordurilor bilaterale încheiate cu statele membre vecine în domeniul urmăririi și supravegherii transfrontaliere.

4. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Proiectul de lege asigură transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2024/1226 privind definirea infracțiunilor și sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării sancțiunilor internaționale ale Uniunii Europene.

Principalele modificări aduse actului normativ privesc aspecte precum:

* actualizarea terminologiei specifice pentru a corespunde cadrului european;

* definirea infracțiunilor privind încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale ale UE, inclusiv: înghețarea fondurilor și resurselor economice; interdicția de punere la dispoziție a fondurilor și resurselor economice; interdicția de intrare sau tranzit pe teritoriul statelor membre; efectuarea sau continuarea tranzacțiilor ori a contractelor de achiziții publice sau concesiuni; interzicerea comercializării, importului, exportului, vânzării, achiziției, transferului sau transportului de bunuri și servicii; interzicerea furnizării de servicii financiare sau a altor tipuri de servicii.

* reglementarea schimbului de informații și cooperarea între autoritățile române, autoritățile altor state și instituțiile UE pentru aplicarea sancțiunilor internaționale. Organele judiciare aplică legislația internă și instrumentele juridice internaționale relevante.

* introducerea de infracțiuni legate de încălcarea sancțiunilor UE (de ex.: punerea la dispoziție de fonduri entităților sancționate, neînghețarea fondurilor, tranzacții interzise, import/export ilegal, furnizare de servicii interzise, eludarea sancțiunilor).

* Desemnarea Consiliului drept organism competent pentru coordonarea și cooperarea între autoritățile naționale și cele europene privind sancțiunile UE.

Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu alte instituții (Justiție, Interne, Ministerul Public, CSM), va raporta Comisiei Europene date statistice și publică periodic informații consolidate privind aplicarea sancțiunilor.

Legea penală română se aplică și cetățenilor/persoanelor juridice române pentru infracțiuni comise în afara țării, chiar dacă fapta nu este infracțiune în statul respectiv.

Prin aceste modificări, legislația națională - inclusiv Codul penal, Codul de procedură penală și Legea privind cooperarea judiciară internațională - va fi armonizată cu standardele Uniunii Europene, consolidând cadrul juridic necesar prevenirii și sancționării încălcării măsurilor restrictive stabilite la nivel european.

Proiectul de lege, adoptat de Guvern, va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

5. PROIECT DE LEGE pentru aderarea României la Tratatul de prietenie și cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la Denpasar, Bali, la 24 februarie 1976, precum și la Protocolul adoptat la Manila, la 15 decembrie 1987, la al doilea Protocol adoptat la Manila, la 25 iulie 1998 și la al treilea Protocol, adoptat la Hanoi, Vietnam, la 23 iulie 2010, de modificare a Tratatului de prietenie și cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la Denpasar, Bali, la 24 februarie 1976

Executivul a adoptat actul normativ pentru aderarea României la Tratatul de prietenie și cooperare în Asia de Sud-Est (TAC).

Ca urmare a evaluării din partea ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est), România a primit la 15 aprilie 2025 susținerea statelor membre cu privire la intenția de aderare.

Prin aderare, România își exprimă angajamentul de a contribui la menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității în Asia de Sud-Est, creând totodată noi oportunități de dialog și colaborare politică și economică cu statele ASEAN, fără a presupune costuri suplimentare legate de calitatea de membru.

Informații suplimentare: TAC, semnat inițial în 1976 de Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda și ulterior extins către alte state și organizații regionale, promovează pacea, prietenia și cooperarea prin principii precum respectarea suveranității și integrității teritoriale, neamestecul în afacerile interne, soluționarea pașnică a disputelor, renunțarea la amenințări sau forță și dezvoltarea cooperării economice, comerciale, sociale, tehnice și științifice.

În prezent, tratatul are 55 de state părți, alături de Uniunea Europeană. Printre acestea se numără țări din afara regiunii ASEAN, precum Franța, Germania, Olanda, Grecia, Danemarca și Luxemburg, iar alte state europene, precum Finlanda, Polonia, Spania și Ungaria, se află în proces de aderare.

II. ORDONANȚE DE URGENȚÃ

1. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind fabricarea, reambalarea, comercializarea, importul, exportul, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor pe teritoriul României

Actul normativ actualizează legislația din domeniul fitosanitar privind ambalarea, etichetarea, depozitarea, comercializarea, utilizarea, prestarea de servicii și importul produselor de protecție a plantelor și se reglementează activitățile de fabricare, reambalare și export a produselor de protecție a plantelor, în vederea reducerii riscurilor asociate utilizării acestora asupra sănătății plantelor, oamenilor și mediului.

De asemenea, actul normativ instituie implementarea unui sistem de control oficial pentru verificarea respectării cerințelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/625 privind controalele și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, în scopul utilizării sigure și sustenabile a produselor de protecție a plantelor și de a combate comerțul ilegal cu acestea, precum și adoptarea măsurilor în caz de neconformitate, prevăzute în regulament.

Ordonanța de urgență a Guvernului reglementează activitățile de fabricare, reambalare și export prin instituirea normelor de control oficial pentru produsele de protecție a plantelor neautorizate pe teritoriul României, destinate exportului, acestea fiind exportate efectiv din România, conform prevederilor articolului 28 alineatul (2) litera d) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

Totodată, se stabilesc sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării normelor privind fabricarea, ambalarea, etichetarea, reambalarea, depozitarea, comercializarea, importul, exportul, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor pe teritoriul României, care trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare, sancțiuni care se comunică fără întârziere Comisiei Europene, inclusiv orice modificare ulterioară a acestora.

Ordonanța de urgență va asigura îndeplinirea atribuțiilor de control oficial la nivel național privind produsele de protecție a plantelor și respectarea obligațiilor României ca stat membru UE și ca parte a procesului de aderare la OCDE.

III. HOTÃRÂRI DE GUVERN

1. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 456/2017 privind declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică, de interes național, 'Reabilitarea liniei C.F. Frontieră - Curtici - Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, Tronsonul 2: km 614 - Gurasada și Tronsonul 3: Gurasada - Simeria' pentru unitățile administrativ-teritoriale: Zam, Burjuc, Gurasada, Ilia, Brănișca, Vețel, Șoimuș, Deva și Simeria - județul Hunedoara, precum și pentru modificarea și completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 456/2017

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

2. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Ungariei privind stabilirea conexiunii drumului expres între Salonta - frontiera de stat (RO) și Bekescsaba - Mehkerek - frontiera de stat (H), semnat la București la 4 aprilie 2023

Hotărârea aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Ungariei privind conexiunea drumului expres Salonta - frontiera de stat (România) și Bekescsaba - Mehkerek - frontiera de stat (Ungaria), semnat la București la 4 aprilie 2023.

Scopul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Ungariei este acela de a asigura o legătură directă și fluentă între cele două state, prin racordarea drumului expres Salonta - frontiera de stat, pe teritoriul României, și a drumului expres Bekescsaba - Mehkerek - frontiera de stat, pe teritoriul Ungariei.

Astfel, părțile urmăresc să creeze condițiile necesare pentru un trafic rutier internațional modern și sigur, care să răspundă atât nevoilor de mobilitate ale cetățenilor, cât și cerințelor economice și comerciale transfrontaliere.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Acordul stabilește cu precizie punctele de conexiune dintre cele două drumuri expres la linia de frontieră comună și reglementează condițiile tehnice de racordare.

Acordul va intra în vigoare în a 30-a zi de la notificarea reciprocă a îndeplinirii procedurilor interne și va rămâne aplicabil până la finalizarea și punerea în funcțiune a lucrărilor de racordare a celor două drumuri expres.

3. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea nr. 1139/2020 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Autostrada de centură București km 0+000 - km 100+900 - Sector Centura Sud- Lot 2, km 69+000 - km 85+300', precum și modificarea și completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1139/2020

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

4. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea declanșării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național 'Lucrări de reabilitare poduri, podețe și tuneluri de cale ferată - etapa II Lot SRCF Galați', aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale: Onești, Târgu Ocna și Ghimeș-Făget - județul Bacău

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

5. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

6. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Societății Naționale 'Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia' - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

7. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.875/2005 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile datorate expunerii la azbest

Actul normativ actualizează legislația națională prin completarea măsurilor de protecție a sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile generate de expunerea la azbest. Aceste modificări transpun în legislația națională Directiva (UE) 2023/2668 și urmăresc alinierea prevederilor interne la normele europene.

Principalele modificări și completări vizează, printre altele, îmbunătățirea măsurilor de supraveghere a stării de sănătate a lucrătorilor expuși la fibrele de azbest la locul de muncă, după cum urmează:

* Completarea definiției azbestului, a domeniului de aplicare și a bolilor.

* Modificarea valorii-limită de expunere profesională la fibrele de azbest in suspensie, progresiv, cu introducerea unei perioade de tranziție până la 20 decembrie 2029.

* Introducerea unei reglementări privind expunerea sporadică și de intensitate scăzută.

* Completarea sistemului de notificare, păstrare, îndepărtare și eliminare în condiții de siguranță a materialelor ce conțin azbest.

* Prelevarea probelor și măsurarea fibrelor de azbest în suspensie prin microscopie electronică, de preferat, determinare mai precisă față de determinarea prin microscopie cu contrast de fază.

* Completarea măsurilor de protecție pentru lucrătorii expuși la azbest, inclusiv în cazul depășirilor probabile, a echipamentului de protecție personala, a îndepărtării azbestului, a supravegherii medicale a lucrătorilor și a bolilor legate de azbest, a informațiilor pentru serviciile de urgență.

* Introducerea formării pentru lucrătorii expuși la fibrele de azbest.

Aceste modificări vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă și protecția sănătății lucrătorilor expuși la azbest, asigurând conformitatea cu standardele europene în domeniu.

8. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Planului de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025-2030

Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025-2030, aprobat de Guvern, este un document strategic ce stabilește direcțiile prioritare de acțiune pentru creșterea negocierilor colective în România.

Planul vine ca răspuns la obligațiile asumate de România prin transpunerea Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate, care impune statelor membre elaborarea și raportarea către Comisia Europeană a unor măsuri concrete pentru susținerea dialogului social, astfel încât acoperirea negocierilor colective să tindă spre 80%. În prezent, România are o rată de aproximativ 42%.

Obiectivele Planului:

* Creșterea numărului de lucrători acoperiți de contracte colective de muncă și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai.

* Flexibilizarea și stimularea negocierilor colective la toate nivelurile - unitate, sector și național.

* Consolidarea capacității instituționale a partenerilor sociali și a autorităților responsabile.

* Promovarea informării și transparenței în privința drepturilor și obligațiilor legale privind negocierea colectivă.

* Contribuția la stabilitatea socială și dezvoltarea durabilă, prin aplicarea principiilor OCDE privind conduita responsabilă în afaceri.

Planul de acțiune include următoarele acțiuni:

* campanii de informare pentru salariați și angajatori, inclusiv în sectoarele cu condiții precare de muncă;

* dezvoltarea de platforme digitale și baze de date deschise pentru sprijinirea transparenței și a dialogului social;

* sprijinirea negocierilor colective la nivel sectorial și național, inclusiv în companiile cu capital de stat;

* monitorizarea periodică a progresului, cu implicarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social și a Unității pentru Dialog Social Sindicate și Patronate din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

9. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea normativelor de cheltuieli și a devizului estimativ aferente organizării și desfășurării evenimentului 'NATO-Industry Forum (NIF)' în România, în perioada 05-06 noiembrie 2025

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

10. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea codului de clasificație, denumirii, descrierii tehnice, valorii de inventar și adresei bunului imobil înregistrat cu nr. MF 36146 din administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Cluj, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcțiune și valorificării sau casării, după caz, precum și comasarea nr. MF 147556 și nr. MF 147557 la nr. MF 36146

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

11. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru plata voluntară a contribuției financiare anuale a României la bugetul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, aferentă anului 2025, având în vedere statutul de stat membru asociat în cadrul Grupului de lucru privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul operațiunilor economice internaționale

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

12. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar ale unor imobile cuprinse în anexa nr 15 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Sănătății prin unități din subordinea sa

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

13. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru recunoașterea Asociației C.R.E.E.D - Centrul de Resurse Economice și Educație pentru Dezvoltare ca fiind de utilitate publică

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

14. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei comunei Breaza, județul Buzău

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

15. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind recunoașterea Asociației Cinemascop ca fiind de utilitate publică

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

16. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Ilișanu Claudiu-Augustin din funcția de prefect al județului Bacău

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

17. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Nechifor Dan din funcția de prefect al județului Botoșani

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

18. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Ritivoiu Mihai din funcția de prefect al județului Timiș

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

19. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Toader Mugur-Mihai din funcția de prefect al municipiului București

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

20. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea doamnei Negru Andreea în funcția de prefect al județului Bacău

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

21. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea doamnei Curelariu Raluca-Ștefania în funcția de prefect al județului Botoșani

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

22. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea doamnei Micicoi Cornelia-Elena în funcția de prefect al județului Timiș

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

23. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Nistor Andrei în funcția de prefect al municipiului București

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

24. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea închirierii unor spații aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

25. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea denumirii, a valorii de inventar, adresei și a datelor de identificare, comasarea, precum și radierea/scoaterea unor numere M.F. în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului atribuite unor bunuri aflate în administrarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

26. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar, a datelor tehnice și adresei poștale ale unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Agenției Naționale pentru Sport prin Clubul Sportiv Municipal Iași, precum și modificarea Anexei nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/ 2006, pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

27. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind acordarea cetățeniei române domnului Russell Daron

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

28. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar și a datelor tehnice ale unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Agenției Naționale pentru Sport prin Clubul Sportiv Municipal Onești, precum și modificarea Anexei nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/ 2006, pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

29. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor produse și acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgență, cu titlu gratuit, pentru protecția populației afectate de depășirea concentrației maxime admise la parametrii cloruri în apa brută pe râul Târnava Mare, în județul Mureș și de fenomenele hidrometeorologice produse în județul Covasna

Prin acest act normativ se închide circuitul legislativ pentru scoaterea din rezervele de stat de ajutoare umanitare interne de urgență, cu titlu gratuit, a unor cantități de produse, în valoare de 2.085.466,77 lei fără TVA. Ajutoarele au fost acordate în regim de urgență pentru protecția populației afectate de depășirea concentrației maxime admise la parametrii cloruri în apă brută pe râul Târnava Mare, în județul Mureș și de fenomenele hidrometeorologice produse în județul Covasna în perioada 25.05.2025-30.05.2025, în comunele Boroșneu Mare și Chichiș.

Ajutoarele au constat în apă minerală plată, paturi de campanie, saltele de pat, cearșafuri, perne, fețe de pernă, saci de dormit, conserve pate de ficat, conserve de carne de porc în suc propriu, conserve de carne cu legume (ciorbă și tocană), conserve de legume, conserve de pește, cizme de cauciuc, pelerine de ploaie, tricouri.

IV. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Memorandum de aprobare a cadrului și a temei de analiză a cheltuielilor publice din domeniul transporturilor

Memorandumul aprobat de Guvern asigură cadrul și calendarul procesului de analiză a cheltuielilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și ale instituțiilor din sfera acestuia de competență privind serviciile publice de interes național pentru transportul feroviar de călători, astfel încât să fie identificate acțiunile, activitățile, programele sau, după caz, investițiile ineficiente care generează nu numai risipă, ci și rezultate nesatisfăcătoare, cu scopul de a identifica posibilitățile de economii care să fie direcționate, prin proiectul de buget pentru anul 2026, către alte categorii de cheltuieli finanțate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și prin bugetele instituțiilor din sfera acestuia de competență sau prin bugetele instituțiilor implicate în analiză.

Realizarea acestei analize va permite verificarea modului de utilizare a fondurilor publice conform destinațiilor pentru care au fost alocate, precum și identificarea eventualelor abateri de la principiile privind:

* minimizarea costului resurselor alocate fără a compromite realizarea în bune condiții a obiectivelor programate,

* gradul de îndeplinirea a obiectivelor declarate și relația dintre impactul planificat și impactul efectiv realizat

* maximizarea raportului dintre rezultatele obținute și costul resurselor utilizate în vederea obținerii acestora.

Analiza va viza perioada 2020-2023, dar dacă pe parcursul acestui proces vor fi disponibile date financiare ori statistice și pentru anul 2024, Memorandumul prevede să fie analizată punctual și această perioadă, de la caz la caz.

Instituțiile publice care vor fi implicate în această analiză sunt Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Autoritatea pentru Reforma Feroviară, aflată în sfera de competență a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Totodată, în afară de MTI, din categoria instituțiilor publice implicate mai pot face parte și alte instituții publice care au avut sau au în derulare proiecte conexe sau complementare obiectivelor urmărite sau identificate pe parcursul analizei.

2. MEMORANDUM cu tema: Aprobare prealabilă a Guvernului privind transferul proiectelor finanțate din PNRR în finanțare din Programul Sănătate și autorizarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru încheierea contractelor de finanțare cu încadrarea în sumele allocate în euro la nivelul Programului Sănătate 2021 - 2027, pentru finanțarea unor proiecte aferente Componentei 12: Sănătate, Investiția: 12: Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin realocarea sumelor necesare din cadrul Programului Educație și Ocupare 2021-2027

Memorandumul a fost aprobat.

3. MEMORANDUM cu tema: Autorizarea continuării contractelor/deciziilor/ ordinelor de finanțare/contractelor de achiziție/procedurilor de achiziție care intra sub incidența prevederilor O.U.G nr.41 /2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul național de redresare și reziliență și din fonduri publice naționale, aflate în responsabilitatea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici din cadrul Componentei C14-Buna guvernanță și Componentei C7-Transformarea digitală

Memorandumul a fost aprobat.

4. MEMORANDUM cu tema: Desemnarea autorității de supraveghere a pieței privind respectarea cerințelor în materie de proiectare ecologică a produselor

Memorandumul a fost aprobat.


V. NOTE

1. NOTÃ de informare privind stadiul îndeplinirii priorităților în domeniul schimbărilor climatice, aferente anului 2025

Guvernul a luat act de această Notă.

Biroul de presă al Guvernului