Parlamentul României

Camera Deputaților

Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor

COMUNICAT DE PRESÃ

Comisia pentru cercetarea abuzurilor a dezbătut reforma legii penale și modificarea dispozițiilor generale ale Legii nr. 254/2013

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a organizat marți, la Palatul Parlamentului, dezbaterea 'Reforma legii penale - prevenirea infracționalității, condamnare justă, vindecare, reintegrare socială, revenirea la normalitate'. A fost prezentat proiectul de modificare a dispozițiilor generale ale Legii nr. 254/2013, care propune alinierea legislației execuțional-penale la standardele europene, cu obiective clare: respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, îmbunătățirea condițiilor de detenție, promovarea reintegrării sociale și modernizarea infrastructurii și resurselor umane.

Președintele Comisiei, deputatul AUR Laura Gherasim, a arătat că inițiativa a pornit din sesizările cetățenilor și din verificările făcute pe teren:

'Cum am ajuns la această inițiativă? În urma numărului foarte mare de petiții pe care le-am primit pe adresa Comisiei am început să vedem ce se întâmplă și dacă realitatea din teren, realitatea din penitenciare, este conform cu cele relatate de către petenți.' Laura Gherasim a subliniat urgența schimbării:
'În urma acestor vizite am constatat supraaglomerarea penitenciarelor, lipsa condiției de igienă. Este nevoie clar de eficientizarea justiției, nu doar luarea de măsuri pentru deținuți. Dacă vrem o Românie sigură, trebuie să începem cu educația, cu prevenția și respectul pentru demnitatea umană.'

Deputatul AUR a explicat și filosofia reformei: 'Pedeapsa, oricât de aspră ar fi, nu vindecă. Ea dă doar iluzia securității pentru societate. Este mai înțelept și mai just să prevenim faptele decât să reparăm răul după ce a fost făcut.'

Avocatul Silvia Uscov a prezentat propunerile legislative: 'Sistemul nostru de penitenciar se confruntă cu probleme grave și sistemice. Supraaglomerarea, deficitul cronic de personal, condițiile materiale precare și lipsa unei viziuni clare privind reintegrarea socială reprezintă realități care nu mai pot fi ignorate.' 'Stabilim obligația ca posturile medicale neocupate să fie externalizate în maximum 3 luni impunem obligație explicită ca la penitenciarul Târgșor să existe permanent un medic ginecolog și un medic pediatru propunem ca persoanele private de libertate care desfășoară activități lucrative să beneficieze de spălarea lenjeriei și hainelor de cel puțin două ori pe săptămână', a completat Silvia Uscov,. 'Munca nu trebuie să fie privită doar ca o datorie, ci ca o componentă esențială a procesului de reintegrare socială. Liberarea condiționată nu trebuie privită ca un merit automat, ci trebuie demonstrată prin repararea prejudiciului și schimbarea atitudinii', a conchis Silvia Uscov.

Deputatul Mihai Neamțu a completat dezbaterea cu o perspectivă culturală și spiritual: 'Istoria Europei este plină de scriitori de geniu care au trecut prin închisoare, literatura are ce să ofere sistemului penitenciar: o meditație asupra sufletului omenesc.'

El a propus integrarea unor instrumente esențiale: 'În propunerea legislativă privind reforma condițiilor de detenție, trebuie incluse două instituții fundamentale: biblioteca și cinematograful, dar și accesul la serviciul religios - spovedania, sacramentul prin care omul își descarcă povara sufletului.' 'Cultura și dimensiunea spirituală trebuie să fie parte a procesului de reintegrare. Fără ele, omul nu poate fi cu adevărat vindecat', a concluzionat Mihail Neamțu.

Fostul ministru Elena Udrea, prezent la eveniment, a vorbit din experiența personală privind deficiențele legislative și administrative: 'Permisiile nu sunt un lux, sunt gândite ca o modalitate de a păstra legătura cu familia, iar legătura cu familia este considerată modalitatea cea mai sigură, cea mai puternică de a aduce la reabilitarea deținuților.'

Ea a atras atenția asupra aplicării abuzive a regulamentelor:

'Modul în care se acordă permise este la discreția conducerii penitenciarelor și a ANP-ului. În realitate, doar 1-2% din deținute au reușit să primească permisie, deși îndeplineau condițiile.'

Udrea a pledat și pentru alternative la închisoare:

'Detenția trebuie să fie ultima soluție ar trebui să se treacă la pedepse neprivative de libertate, pentru că s-a demonstrat că în detenție oamenii se profesionalizează în infracțiuni, iar reinserția lor este spre zero.'

Avocatul Poporului, Renate Weber, a pus accent pe lipsa unei politici penale coerente: O politică penală coerentă ar trebui să se adreseze tuturor momentelor: de la prevenție, la anchetă, proces, condamnare, executarea pedepselor și viața după eliberare.' 'Aplicarea unor pedepse mai mari are repercusiuni asupra vieții familiei și asupra locului de detenție, supraaglomerarea depășește uneori și 170%', a mai spus Renate Weber.
Avocatul Poporului a subliniat nevoia unei schimbări de atitudine:

'Dacă vrem să avem o situație diferită, cred că trebuie să avem o politică penală complexă și coerentă. Și, poate, ar trebui să nu mai aruncăm atât de mult cu noroi în persoanele care comit infracțiuni. Într-o democrație, și prevenția, și rostul pedepsei trebuie înțelese corect.'

Ioan Turc, secretar de stat, reprezentantul Ministerului Justiției a confirmat implicarea instituțională și corelarea cu obligațiile internaționale:

'Ministerul Justiției urmărește îndeaproape evoluțiile legislative, gestionăm politica penală a statului în materiile proprii de competență.' Acesta a recunoscut provocările structurale: 'A apărut o tendință de creștere a numărului de persoane private de libertate. Înăsprirea regimului sancționator creează premisele pentru supraaglomerare. Deficiențe precum finanțarea precară, lipsa personalului medical și a resurselor de reintegrare se resimt în întreg sistemul.'

'Planul de măsuri 2020-2025 cuprinde investiții în infrastructura penitenciară, atragerea de personal medical, îmbunătățirea standardelor de igienă și dezvoltarea programelor de reintegrare socială. Vă asigur de toată deschiderea noastră', a încheiat acesta, subliniind angajamentul Guvernului.

'Ne onorează invitația și suntem recunoscători pentru dezbaterea pe care ați organizat-o, punând pe agenda publică o discuție în legătură cu condițiile din penitenciare, cu reforma și politica execuțional-penală. Contribuim la siguranța societății publice prin efortul colegilor noștri. 13.200 de colegi contribuie cum pot mai bine la un mediu mai sigur și la eforturi de reintegrare și de redarea societății a 25.804 cetățeni pe care astăzi îi au în custodie, astfel încât să-i întoarcă în societate cetățeni mai buni decât atunci când i-au primit. Am ascultat cu interes pozițiile și luările de cuvânt ale tuturor antevorbitorilor. Multe propuneri, multe sugestii. Multe elemente interesante, o să le analizăm și noi și vedem în ce măsură putem să contribuim la implementarea lor, evident, în urmă unui proces de analiză, ce putem face și cum putem face mai bine. Evident că în ultimii ani am făcut atât eforturi pentru îmbunătățirea condițiilor de atenție, pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii noastre, una veche, venită de pe vremea sistemului comunist. Au fost făcute eforturi serioase, cu rezultate palpabile, cuantificabile. Numai în acest an o să mai dăm în folosință, până la sfârșitul anului, în total, un număr total de 1086 de locuri. Ne-am propus încă vreo 7.000 și un pic de locuri, evident cu cele două penitenciare, Berceni și Unguriu, de 900 și 1.000 de locuri. Ne preocupăm și de condițiile de muncă ale colegilor noștri. Evident, extrem de important pentru noi sunt atât condițiile de custodiere, dar și condițiile de muncă ale colegilor noștri. Facem tot ce ține de noi în măsura și în limitele bugetare pe care le avem. Ne bucură foarte mult deschiderea Ministerului Justiției, de a sprijini eforturile administrației pe linia îmbunătățirii condițiilor de deținere și de muncă. Mulțumesc mult încă o dată pentru invitație. Mulțumesc pentru idei, pentru sugestii și pentru sprijinul acordat. E extraordinar de important pentru noi faptul că dumneavoastră ați pus în dezbatere și situația sistemului penitenciar și a celor din custodie', a spus, în cadrul evenimentului, Geo Bogdan Burcu, Director General al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Dezbaterea a reunit parlamentari, reprezentanți ai ministerelor Justiției, Afacerilor Interne, Educației, Sănătății, ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, Avocatul Poporului, experți și societatea civilă.

Concluzia comună a fost că reforma execuțional-penală trebuie să îmbine sancțiunea cu prevenția, demnitatea și reinserția, pentru o justiție eficientă și o societate sigură.

'Salut participarea reprezentativă a ministerelor de resort și implicarea tuturor. Această reformă penală este un demers greu și, iată, nu este doar despre zona de detenție, toată lumea salutând o reformă cu adevărat importantă pentru modificarea legii penale', a precizat, în încheiere, Laura Gherasim, deputat AUR și președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții.

Laura Gherasim,
Deputat AUR