Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan - o viață de credință și slujire a lui Dumnezeu și a Bisericii Sale

Cardinalul Lucian s-a născut la 23 mai 1931, în comună Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare, al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei Petru și Maria (n. Breban), buni creștini români uniți, în casa cărora se trăia o intensă viață creștină catolică. Nimic nu avea să anunțe călătoria plină de aventuri, încercări și obstacole care a forjat destinul viitorului arhiepiscop și cardinal. Într-un interviu, acesta își amintește cu nostalgie despre chemarea sa la preoție când, copil fiind, și-a improvizat o cădelnița dintr-o conservă găurită cu ciocanul și cu ceară de brad simula celebrarea liturghiei.

Cardinalul Lucian a urmat studiile primare în localitatea natală, apoi liceul Gheorghe Șincai din Baia Mare. Prin reforma învățământului din anul 1948, se scoate religia din toate școlile din țară. Dar mai ales având în vedere că prin Decretul nr. 358/ 1948 al Marii Adunări Naționale, Biserica Română Unită cu Roma este suprimată cu brutalitate și scoasă în afara legii, elevul Lucian, pentru că nu-și mai vedea realizabil visul și dorința de a se pregăti și a deveni preot, se retrage din liceu. Între 1948-1951 urmează o scoală de prelucrare a lemnului (mobilă fină) în Baia Mare, cu activitate la locul de muncă și, în paralel, se pregătește și susține examenele la formă de învățământ fără frecvență, pentru completarea claselor liceale.

Din 1951 până în 1954 satisface serviciul militar, obligatoriu în acea vreme, în timpul căruia urmează, la Turnișor (Sibiu), scoala de ofițeri de aviație. După terminarea acesteia este detașat la unitatea militară din Craiova, batalionul de aviație cu reacție. Însă noul regim comunist va încerca să-i frângă încă o dată zborul. Astfel că în anul 1953, pe baza apartenenței confesionale la Biserica Greco-Catolică, este considerat persoană indezirabilă și este transferat de la aviație la detașamentul de muncă de la Bicaz, la construcția primei hidrocentrale din țară.

Dorința lui arzătoare de a sluji Biserică va fi mai mare decât perseverența regimului în a-i închide toate ușile. În 1954, lăsat la vatră, așteaptă în taină să se ivească o posibilitate de a urma teologia, lucrând în diverse locuri. La sugestia Episcopului Iuliu Hossu și cu binecuvântarea Episcopului Alexandru Rusu, în anul 1955, eliberându-se din închisoare, Episcopul Marton Áron de Alba-Iulia acceptă să primească, în mod excepțional, cinci tineri greco-catolici, câte unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unite, la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba-Iulia. Printre aceștia era și Lucian Mureșan. Trei dintre aceștia se vor retrage pe parcurs, iar ceilalți doi își vor continua studiile, printre care și Lucian Mureșan. În anul IV de studii, cei doi sunt convocați la rectoratul Institutului unde li se comunică faptul că sunt exmatriculați de către Departamentul Cultelor și că în timp de 24 de ore sunt obligați să părăsească nu numai Institutul, ci și orașul. Din punct de vedere ecleziastic și canonic nu exista nici o motivație a exmatriculării. Va reveni în locurile natale.

Pentru Lucian Mureșan exmatricularea a coincis cu începutul persecuției și urmărirea de către Securitate. Timp de un an bate la porțile întreprinderilor miniere și ale șantierelor de construcții, fiind respins pe motiv că a fost teolog catolic. După un an de tatonări, reușește să se încadreze ca muncitor necalificat în cariera de piatră Limpedea din Ferneziu, unde lucrează aproape 10 ani. Începând să fie persecutat și aici, se transferă la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, în cadrul Consiliului Județean Maramureș, unde lucrează până la pensionare, în iunie 1990.

Cu toată prigoana, a sfidat intimidările și amenințările și nu a renunțat la visul de a deveni preot, continuându-și studiile în clandestinitate, cu profesorii rămași în libertate de la fostele Academii Teologice. Tot în clandestinitate își susține examenul de licență. După eliberarea episcopilor din închisori prin decretul de grațiere din 1964, visul la preoție i se va împlini. În 19 decembrie 1964 va fi hirotonit preot de către Episcopul auxiliar al Maramureșului, Dr. Ioan Dragomir care, după cum mărturisește însuși cardinalul, i-a cerut 'ca nici părinților mei să nu le mărturisesc că am devenit preot.' Devine astfel preot clandestin, continuând, în același timp, să lucreze mai întâi în cariera de piatră și apoi la Direcția de Drumuri și Poduri. După hirotonirea să ca preot, începe pastorația clandestină, ocupându-se cu predilecție de tineret și cu deosebire de cei ce doreau să devină preoți. În acest timp desfășoară o intensă activitate de pastorație.

După trecerea la Tatăl a Episcopului Ioan Dragomir, la 25 aprilie 1985, deține, până în 9 august 1986, funcția de Ordinarius provizoriu al Eparhiei de Maramureș, iar de la această dată ca titular, numit și instalat de către Înaltpreasfințitul Mitropolit Alexandru Todea. Activitatea Episcopiei de Maramureș, în anii clandestinității, a fost condusă de Episcopul auxiliar Ioan Dragomir (1950-1985), iar apoi de către viitorul Arhiepiscop Major și Mitropolit al Blajului, Părintele Lucian Mureșan (1986-1995), amândoi maramureșeni.

Evenimentele din decembrie 1989 și legalizarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, l-au găsit ca Ordinarius al Eparhiei Maramureșului, cu reședința la Baia Mare. După 35 de ani de pastorație clandestină, cu o atenție deosebită acordată tinerilor și vocațiilor, părintele Lucian a fost consacrat episcop în data de 27 mai 1990, la Baia Mare. În cadrul Liturghiei arhierești festive, sub cerul liber, pontificată de către Mitropolitul Alexandru Todea, în prezența delegatului papal, Arhiepiscopul Guido Del Mestre și de Ioan Ploscaru, Episcopul de Lugoj, preotul Lucian devine al treilea Episcop, în ordine cronologică, al Maramureșului, după Dr. Alexandru Rusu (†1963 la Gherla) și Dr. Ioan Dragomir.

Această ceremonie de consacrare de episcopi greco-catolici a fost prima care a avut loc în libertate, după 1989, de față fiind peste 20.000 de credincioși, pe esplanada Monumentului Ostașului Român, împodobit simbolic cu un imens rozariu de garoafe roșii. Cortegiul celor peste o sută de preoți în drum spre locul consacrării avea în față un număr impresionant de credincioși. A fost totodată și prima întâlnire a credincioșilor cu reprezentanții Papei Ioan Paul al II-lea și prima întâlnire a întregii ierarhii greco-catolice cu credincioșii, adunați într-o manifestare publică de mari proporții.

În cadrul ceremoniei au fost citite, în limba latină și română, numirile prin care Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea l-a investit în funcția de Episcop al Maramureșului pe preotul Lucian Mureșan și decretul-lege prin care Președintele țării îl recunoștea ca Episcop, Monseniorul Arhiepiscop Del Mestre transmițând Episcopului consacrat și credincioșilor prezenți salutul cordial al Sfântului Părinte și Binecuvântarea Sa Apostolică. Prin grija noului Episcop s-a deschis, în premieră, la Baia Mare, Institutul Teologic de grad universitar, care a început anul școlar universitar 1990-91 cu 70 de studenți la cursurile de zi și 20 la fără frecvență. Tot aici, la cursurile de trei ani ale Facultății de Teologie Didactică-Catehetică, au început 89 de tineri și tinere, care vor preda copiilor și elevilor educație moral-religioasă în orele de religie.

Mitropolit și Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma

Din 4 iulie 1994 este numit de către Papa Ioan Paul al II-lea ca Arhiepiscop al Arhieparhiei de Albă Iulia și Făgăraș și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, succedând Eminenței Sale Cardinal Dr. Alexandru Todea, a cărui sănătate l-a obligat să se retragă. La 27 august 1994 este instalat la Blaj. Începând cu anul 1998 a îndeplinit în mai multe rânduri funcția de Președinte al Conferinței Episcopale Catolice din România, care reunește ierarhia Bisericilor Catolice de ambele rituri, latin (romano-catolic) și oriental (greco-catolic). Din 26 mai 2003 este numit, de către Papa Ioan Paul al II-lea, membru al Congregației pentru Bisericile Orientale.

La 16 decembrie 2005, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, odată cu ridicarea Bisericii Mitropolitane sui iuris la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră, prin Bula Ad totius Dominici gregis. Este întronizat ca Arhiepiscop Major la 30 aprilie 2006, în prezența Prefectului Congregației pentru Bisericile Orientale, Preafericirea Să Ignațiu Moussa I Cardinal Daoud, și a Excelenței Sale Mons. Jean-Claude Perisset, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova. Astfel Mitropolitul Lucian Mureșan devine primul Preafericit, primul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite, având atribuțiuni patriarhale, conform Dreptului canonic al Bisericilor Catolice Orientale (CCEO).
Cardinal al Sfintei Biserici Romane

Un moment istoric pentru Biserica Română Unită cu Roma și pentru întreaga țară a reprezentat-o ziua de 18 februarie 2012 când Arhiepiscopul Major Lucian a fost creat cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea, la Roma. Preafericitul Lucian Mureșan devenea astfel cel de-al treilea cardinal român, după cardinalul Iuliu Hossu și cardinalul Alexandru Todea, primul fiind creat cardinal în pectore la 28 aprilie 1969 de către papa Paul al VI-lea, iar cel de-al doilea la 28 iunie 1991 de către papa Ioan Paul al II-lea. Referindu-se la Arhiepiscopul Major Lucian, Suveranul Pontif a spus: 'Am decis să ridic la demnitatea de cardinal un venerat episcop, care își desfășoară slujirea de păstor și părinte al unei Biserici'.
'Această demnitate reprezintă un semn al recunoașterii importanței Bisericii Române Unite și a rolului ei în formarea conștiinței naționale și în promovarea valorilor creștine în sânul neamului nostru. ()

Numirea de către Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea a Înaintestătătorului Bisericii Române Unite drept cardinal al Sfintei Biserici Catolice onorează Biserica din România și, în mod cu totul deosebit, Biserica noastră, Biserică de tradiție răsăriteană în deplină comuniune de credință cu Sfântul Scaun Apostolic al Romei, precum și întreaga națiune română. Această demnitate reprezintă un semn al recunoașterii importanței Bisericii Române Unite și a rolului ei în formarea conștiinței naționale și în promovarea valorilor creștine în sânul neamului nostru. ()

Această numire consider că este adresată în primul rând jertfei martirilor și a întregii noastre Biserici, care au plătit cu sângele prețul fidelității față de Cristos și față de Biserica Sa. () Pentru mine personal este o mare onoare și o nouă responsabilitate în sânul Bisericii noastre, dar și a Bisericii Universale. () ' (Preafericitul Cardinal Lucian)

La 20 februarie, în Aulă Paul al VI-lea din Vatican, Suveranul Pontif a acordat o audiență generală noilor Cardinali și tuturor pelerinilor provenind din întreaga lume prezenți în Cetatea Eternă pentru acest eveniment. Adresându-se Cardinalului Lucian și credincioșilor prezenți, a rostit în limba română următoarele cuvinte: 'Salut cu bucurie pe Preafericirea Să Lucian Mureșan și pe voi toți, credincioși din România, care ați dorit să vă strângeți în jurul iubitului vostru Păstor, pe care l-am creat cardinal.

Împreună cu voi salut întregul popor român și Patria voastră, legată acum și mai mult de Sediul Sfântului Petru ! Binecuvântarea mea să vă susțină mereu.'

Primirea Papei Francisc la Blaj

În timpul arhipăstoririi Mitropolitului Lucian, președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România, a avut loc istorica vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în România, în zilele de 7-9 mai 1999. Era prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă. Și chiar dacă la acel moment nu a fost posibil ca Papă să ajungă în Transilvania, vizită a reprezentat un adevărat triumf, schimbând definitiv relațiile dintre Biserică Catolică și cele ortodoxe. Au trebuit să treacă 20 de ani pentru ca un alt suveran pontif să viziteze România, iar de această dată Cardinalul Lucian l-a primit pe Papa Francisc în Transilvania, în inima Bisericii Greco-Catolice, la Blaj.

Vizita papei Francisc în România a avut ca obiectiv major beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici uciși de regimul comunist. Acest proces de beatificare a fost deschis în 1999 de Arhieparhia de Alba-Iulia și Făgăraș și susținut cu insistență de Preafericitul Lucian care printr-o circulară emisă în 2010 îi invită pe credincioși 'să ne rugăm pentru beatificarea Episcopilor greco-catolici, morți în faimă de martiri sub regimul comunist.' La 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj, Papa Francisc îi declară fericiți pe cei șapte episcopi martiri: 'Noi, din dorința fratelui nostru Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major de Alba Iulia și Făgăraș din România, precum și a multor alți frați întru Episcopat și a multora dintre credincioși, cu avizul Congregației pentru Cauzele Sfinților, cu autoritatea Noastră Apostolică autorizăm ca Venerabilii Slujitori ai lui Dumnezeu Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Episcopi și martiri ai Bisericii din România, păstori după inima lui Cristos și mărturisitori fermi ai Evangheliei iertării și păcii, să fie chemați în viitor cu numele de Fericiți și să fie sărbătoriți în fiecare an la data de 2 iunie, în locurile și modalitățile stabilite de drept.'

'Sfinte Părinte, în numele întregii Biserici Greco-Catolice din România și al tuturor oamenilor de bunăvoire de pe aceste meleaguri, vă adresez cele mai călduroase mulțumiri pentru prezența Sanctității Voastre în mijlocul nostru, și mai ales pentru că ați prezidat Dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea celor șapte episcopi ai noștri martiri care au ales cu toții să moară decât să se lepede de credința lor catolică.' (fragment din discursul de primire a Sfântul Părinte Francisc la Blaj, rostit de Preafericirea Să Lucian Mureșan)

Întors la Roma, Papa Francisc i-a trimis Cardinalului Lucian Mureșan o scrisoare de mulțumire pentru modul în care a fost organizată vizita de la Blaj, la care au participat aproximativ 120.000 de oameni, mai mulți decât cei prezenți pe Câmpie în 1848. 'La întoarcerea din Călătoria Apostolică din România, doresc să reafirm Eminenței Voastre, Episcopilor, preoților, persoanelor consacrate și credincioșilor laici mulțumirea mea profundă pentru primirea cordială și pentru atenția cu care ați pregătit Vizita la Blaj și în țară.'

În 25 septembrie 2025, la ora 13:20, Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, a trecut la Domnul, la vârsta de 94 de ani.

Toți cei care l-au cunoscut pe Preafericitul Părinte Cardinal Lucian, episcopi, preoți, persoane consacrate și credincioși, înalță rugăciuni pentru odihna sufletului blândului slujitor al Domnului, cu credință în Mântuitorul nostru Isus Cristos, Cel Înviat a treia zi.

Vom reveni cu detalii legate de funeraliile Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureșan.

Cu sfinții odihnește, Cristoase, sufletul adormitului robului Tău, unde nu este durere nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.

Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș