Vedete ale lumii lirice mondiale - Ionuț Pascu (Oedip), Ruxandra Donose (Iocasta), Ramona Zaharia (Sfinx) si basul Vazgen Gazaryan (Marele Preot) - în Oedipe, producție ONB în Festivalul Internațional 'George Enescu'

Opera Națională Bucuresti prezintă luni, 15 septembrie, ora 19:00, spectacolul de operă 'Oedipe' de George Enescu în cadrul Festivalului Internațional 'George Enescu'. Spectacolului poartă semnătura regizorului Stefano Poda, iar direcția muzicală îi aparține maestrului Tiberiu Soare, cu participarea Orchestrei, a Corului si a Corului de copii ai Operei Naționale Bucuresti.

'Este un monument de umanism, care traversează istoria din Grecia antică până în secolul XX, plină de viziune, de poezie, de geniu. Oedipe pleacă de la Sofocle, dar totul este reinventat si scindat în lumini si umbre. Oedipe este un semn al destinului, desigur: sunt foarte legat de idealul tragediei grecesti, iar Oedipe e simbolul acestui ideal. Visul meu era să pun în scenă această operă pe Acropole, la Atena, unde am regizat si Trubadurul, în 2012, dar destinul a vrut să se întâmple întâi în țara natală a compozitorului ei. La fel ca si cu teatrul, am fost mereu curios cu privire la muzica din antichitate.

Tragedia greacă la origini era cântată, nu doar vorbită, dar nu avem cum să ne dăm seama astăzi cum suna ea atunci, cum sunau acele voci, acele coruri, acele vibrații. Ca un mare artist, Enescu are acea putere extraordinară să traducă lumea străveche în urechile moderne, să ne facă să intrăm într-un fel de masină a timpului. Este pur si simplu formidabil.' - Stefano Poda.

În rolurile principale îi regăsim pe baritonul Ionuț Pascu (Oedip), mezzosopranele Ruxandra Donose (Iocasta) si Ramona Zaharia (Sfinx) si basul Vazgen Gazaryan (Marele Preot).

Opera enesciană aduce în prim-plan arhicunoscutul mit al lui Oedip - potrivit căruia fiul regelui din Teba îsi ucide propriul tată (Laios) si se căsătoreste cu propria mamă (Iocasta) -, într-o manieră reinterpretată de geniul marelui compozitor român, dar care păstrează proaspătă, până în contemporaneitate, semnificația si relevanța idealului tragediei grecesti.

Un aspect fascinant al acestei opere este modul în care Enescu a reusit să îmbine influențe din repertoriul tradițional românesc cu tehnici componistice moderne specifice sonorităților muzicale ale secolului XX (ceea ce face ca această splendidă operă să poată părea, uneori, oarecum inaccesibilă la o primă si singură audiție). Partitura abundă - mai ales în actul I - în teme folclorice, motive lirice si dansuri bucolice (lesne identificabile ca aparținând universului muzical românesc atât de îndrăgit de George Enescu), care se împletesc armonios cu pasaje orchestrale dramatice si impresionante sau cu arii de o adâncime emoționantă si răscolitoare.

Distribuția: Ionuț Pascu - Oedip (bariton), Ruxandra Donose - Iocasta (mezzosoprană), Ramona Zaharia - Sfinx (mezzosoprană), Vazgen Gazaryan - Marele Preot (bas), Paul Curievici - Laios (tenor), Adrian Sâmpetrean - Creon (bass), Kaarin Cecilia Phelps - Antigona (soprană), Alexei Botnarciuc - Tiresias (bas), Andrei Lazăr - Păstorul (tenor), Daniel Filipescu - Thesee (bas), andreea Iftimescu -Merope (contralto), Damian Vlad - Străjerul (bas), Zoica Șohterus - Femeie tebană (contralto), Leonard Bernad - Phorbas (bas).

Bilete disponibile pe https://www.festivalenescu.ro/ro/festivalul-george-enescu/concerte-teste/orchestra-operei-naionale-bucureti-1777492344

Parteneri media: Digi24, Antena 3, România TV, TVR Cultural, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualități, RFI România, Romantic FM, Radio Itsy Bitsy, Zile si Nopți, Agerpres, Spot Media, Evenimentul Zilei, Capital, Ziarul Metropolis, News Bucuresti, Q Magazine, Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei, Bucuresti Business, Reusita.ro, 9am.ro, Kudika, Garbo, România Journal, Grupul de Presă SEMNAL, Nine O'Clock, A7 TV, Ziarul Puterea, Mediatrust.