În data de 26 august 2025, au avut loc Adunările generale ale judecătorilor de la Curtea de Apel Târgu-Mureș și de la instanțele din aria de competență, având pe ordinea de zi exprimarea punctului de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.

Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Mureș a avut în vedere, în esență, următoarele aspecte:

- Numitelor 'reforme', cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem și la o creștere a dezinteresului față de profesie din partea absolvenților de drept sau a tinerilor profesioniști - realități de natură să producă disfuncții în organizarea activității instanțelor, din cauza lipsei vădite a resurselor umane, agravată prin reluarea, anuală, a dezbaterilor privind statutului judecătorilor și procurorilor, în condițiile creșterii volumului de activitate al instanțelor și al unui grad de încărcătura al judecătorilor mult peste media europeană.

- Punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanțială a Legilor Justiției (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiției (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/ 2023 și, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024, respectiv prin prezentarea și punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025,

- Ultima modificare adusă Legii nr. 303/ 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu privire la condițiile de pensionare, care a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea nr. 282/ 2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 950/ 20.10.2023), după ce Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 467/ 2.08.2023, a declarat neconstituțională soluția legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent, actualul proiect încălcând jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană nu a impus creșterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii jalonului 215 PNNR, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, forma de reglementare a acestora, cuprinsă în Legea nr. 282/ 2023, fiind agreată de experții Comisiei Europene,

- Impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraților, format sau alimentat de declarații politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a magistraților - demascată și condamnată de președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor din România care au accentuat faptul că o astfel de modalitate nu poate sta la baza niciunei reforme ce vizează în mod direct independența și funcționarea justiției, asemenea atacuri grave neafectând doar statul de drept, ci și drepturile și libertățile cetățenilor care pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă, atribut ce nu constituie un privilegiu al judecătorului, ci o garanție a dreptului la un proces echitabil.

- Prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eșecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiția, potrivit Constituției, nu are nici o atribuție, creându-se riscul major ca toate aceste acțiuni ale executivului și legislativului să inducă cetățenilor ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic ce se comportă autocratic, putând, în pofida oricăror valori ale statului de drept, să impună modificări în forță, fără niciun fel de consultări, cu desconsiderarea independenței justiției, marcând începutul sfârșitului statului de drept în România,

- 'omisiunea' de a se menționa, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraților, că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu și speciale, din care doar 5.600 sunt magistrați, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraților, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în disprețul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraților reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obținută din 2,64% sau din 0,1%,

Judecătorii întruniți în Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Mureș, au hotărât următoarele:

1. Solicitarea fermă privind retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

2. Solicitarea fermă adresată reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.

3. Intrarea, începând cu data de 27 august 2023, în formă de protest constând în suspendarea soluționării cauzelor la nivelul Tribunalului Mureș, cu excepția cauzelor având următoarele obiecte:

- Secția civilă, de litigii de muncă și asigurări sociale: plasamente, adopții, tutela minorului, delegarea autorității părintești, ordonanțe președințiale privind minorii, ordine de protecție, internare medicală nevoluntară și revocare internare medicală nevoluntară, ocrotirea majorului prin consiliere judiciară și tutelă specială;

- Secția de contencios administrativ și fiscal: suspendare executare act administrativ, refuz acordare drepturi protecție socială (persoane cu handicap; protecția copilului);

- Secția penală: cereri de competența judecătorului de drepturi și libertăți, cu excepția celor care au ca obiect contestație privind durata procesului, dosare cu inculpați față de care s-au luat măsuri preventive în cauză, măsuri preventive și măsuri de siguranță, contestații care privesc aceste măsuri, contestații la executare în care se solicită punerea în libertate a persoanei, incidente procedurale privind cauzele de mai sus.

PREȘEDINTELE TRIBUNALULUI MUREȘ
JUDECÃTOR SEBASTIAN VOINEA