Academia de Vară 'Mihai Viteazul' - Națiunea română la răscruce

Joi, 14 august, la Palatul Parlamentului din București, s-a desfășurat cea de-a doua zi a lucrărilor Academiei de Vară 'Mihai Viteazul', organizată de Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni. Evenimentul a reunit europarlamentari, senatori, deputați, lideri de opinie, membrii ai corpului academic, analiști, jurnaliști și reprezentanți ai comunităților românești din afara granițelor, într-un cadru dedicat dezbaterii provocărilor cu care se confruntă românii din jurul frontierelor și din diaspora. Discuțiile au vizat atât situația comunităților istorice din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Albania, Grecia, Macedonia de Nord, Croația, cât și amenințările la adresa suveranității naționale, derapajele instituțiilor europene și lipsa unei politici externe coerente din partea statului român.

În cadrul conferinței, Vlad Cubreacov, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a acuzat autoritățile guvernamentale de pasivitate în fața unei 'epurări etnice administrative' care afectează românii din Ucraina, Serbia și alte țări vecine: 'Românii din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Albania și Grecia sunt supuși unei epurări etnice administrative. Sunt privați de presă, biserică, școală și drepturi. () Pe 25 august se împlinește un an de când Biserica Ortodoxă Română din Ucraina a cerut recunoașterea oficială. Guvernul ucrainean nu a răspuns. Este un antiromânism greu de explicat. () Românii sunt amenințați de Serviciul de Securitate ucrainean. Preoții riscă mobilizarea pe front. Iar statul român tace.'

În continuare senatorul Petrișor Peiu a analizat contradicția dintre creșterea economică aparentă a României și stagnarea nivelului de trai, punând în discuție obediența față de directivele Uniunii Europene: 'Dacă ne uităm la parcursul României de când a intrat în Uniunea Europeană și până astăzi, o să observăm că noi avem cea mai mare creștere economică agregată dintre toate statele din Uniunea Europeană. Dar, cu toate astea, suntem în continuare campioni sau vicecampioni europeni la o serie întreagă de indicatori sociali: la educație, la sănătate, la sărăcie. () Această creștere economică nu se duce către antreprenorii români și către populația românească, ci se duce către guvern (...), principalul beneficiar, și către companiile multinaționale. (...) Nu reușim să transferăm creșterea economică (...) către români și către antreprenorii români. () Fără a fi rău cu cei care ne conduc din 2007 încoace, inteligența este definită ca adaptabilitate. Or, noi nu am știut să ne adaptăm noului statut de membru al Uniunii Europene.'

Pe aceeași linie critică, europarlamentarul Gheorghe Piperea a denunțat centralizarea excesivă a puterii în mâinile Comisiei Europene, descriind funcționarea actuală a Uniunii ca pe o formă de oligarhie administrativă: 'Nu poți vorbi despre democrație în UE când Comisia Europeană decide tot, fără legitimitate populară. Ursula von der Leyen a fost numită de niște structuri. Asta nu e democrație. E o oligarhie administrativă. Noi trebuie să ne apărăm suveranitatea și dreptul de a decide pentru noi.'

La rândul său, Eugen Popescu, președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, a criticat lipsa unei strategii diplomatice coerente din partea României în raport cu comunitățile istorice românești: 'În Ucraina, 500.000 de români sunt supuși unui proces de asimilare extrem de sălbatic: o lege a educației care interzice școlile în limba română, o lege a administrației publice care nu permite inscripții în română în localitățile lor, trimiterea cu forța pe front. Iar când încearcă să aducă cele 127 de parohii românești înapoi în Biserica Ortodoxă Română, mamă, de care au fost despărțite printr-un pact criminal, autoritățile ucrainene se opun.'

În intervenția sa, deputatul Cristina Dascălu a condamnat deriva ideologică și antidemocratică a Uniunii Europene și a cerut ca România să adopte o politică externă suveranistă și fermă: 'Suveranitatea nu este despre a fi împotriva lumii, este despre a fi pentru România. () Când o națiune nu poate decide ce mănâncă copiii ei la școală, ce învață în manuale sau cine traversează granițele, aceea nu mai este o națiune suverană, ci o simplă divizie administrativă a unui imperiu invizibil. () O națiune nu își pierde libertatea atunci când inamicul ajunge la porțile cetății, ci atunci când încetează să creadă că merită libertatea.'

Aceeași problemă a lipsei de reacție a României pe scena internațională a fost subliniată de scriitorul și jurnalistul Mihai Neamțu, președinte al Comisiei de cultură din Camera Deputaților: 'Când Trump se întâlnea cu Putin, România nu era nicăieri. Când se discută marile jocuri ale lumii, noi suntem absenți. N-avem o voce. N-avem un mesaj. Ce mai înseamnă diplomația românească azi? () Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe nu au pregătit cu absolut nimic această întâlnire dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care va avea loc în Alaska, și nu cred că au fost în stare să trimită măcar o scrisoare prin care să exprime interesele României în Bucovina de Nord, unde trăiesc 500.000 de români. Noi nu avem o politică externă proprie, am pasat această responsabilitate către Bruxelles. Problema celor care ne conduc este că nu știu ce reprezintă interesul național și, dacă nu-l poți defini, te calcă toți în picioare.'

Vicepreședintele Senatului, Laurențiu Plăeșu, președintele al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni a avertizat asupra pericolului pierderii identității naționale și a pledat pentru retrezirea conștiinței colective: 'Suntem în plin proces de destructurare identitară. Dacă nu reușim să stopăm acest proces și, mai mult, poate să retrezim conștiința națională, neamul românesc va piere. Indiferent dacă asta se va întâmpla într-o perioadă mai scurtă sau ceva mai lungă. Nu știu dacă procesele istorice la care asistăm în prezent ne ajută sau nu, dar trebuie să fim conștienți de ceea ce se întâmplă în lumea de astăzi și să încercăm să ne păstrăm ceea ce avem mai de preț: identitatea noastră, pentru care, de-a lungul secolelor, foarte mulți s-au sacrificat. Pământul românesc este plin de oase și este îmbibat de sângele celor care s-au luptat pentru ca neamul românesc să poată avea un stat, și mai mult, un stat național unitar.'

La capitolul români din comunitățile istorice, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, Cristina Dumitrescu, a atras atenția asupra lipsei de reacție oficială a statului român în sprijinul românilor din Ucraina: 'Mai trist este că astăzi nu putem avea în rândurile noastre reprezentanții comunității de români din Ucraina. Le este teamă. Sunt într-o situație cum greu ne putem imagina. Nu au școli, biserici sau presă în limba română, iar din 2017 asistăm la o asimilare fără precedent a etnicilor români de acolo. Neamul nu este doar aici, în granițe. Oriunde bate o inimă de român, este România. Însă statul român pare surd la solicitările lor. Asta, domnilor, înseamnă trădare de neam.

În final, senatorul Andrei Dîrlău, doctor în științe politice, a pledat pentru o reconstrucție națională bazată pe identitate, credință și cultură:
'Nu mai suntem un stat suveran. Vedem cum, cu fiecare nouă criză, competențele se transferă de la statele naționale către Comisia Europeană și alte instituții supranaționale, în timp ce românii din Bulgaria, Serbia, Ucraina, Albania, Grecia și Republica Moldova sunt supuși unei presiuni asimilaționiste și unei ștergeri deliberate a identității culturale și lingvistice. Acestea sunt semnele unei adevărate persecuții împotriva românilor de peste hotare, iar România are datoria să reacționeze.'

Academia de Vară 'Mihai Viteazul' este un spațiu de dezbatere academică și solidaritate românească pentru o reconstrucție națională, în jurul identității, credinței și valorilor tradiționale. 'Națiunea Română la răscruce' reprezintă un angajament strategic pe termen lung, iar edițiile viitoare vor continua să ofere un cadru solid pentru definirea și promovarea intereselor românilor de pretutindeni.