Academia de Vară 'Mihai Viteazul' - Națiunea română la răscruce

Miercuri, 13 august, la Palatul Parlamentului din București, și-a deschis lucrările Academia de Vară 'Mihai Viteazul', organizată de Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni. Evenimentul a reunit peste 100 de lideri politici, profesori universitari, jurnaliști și reprezentanți ai comunităților istorice românești din Republica Moldova, Serbia, Bulgaria și Albania, ai românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș, precum
și ai românilor din diaspora occidentală.

Temele abordate în prima zi au vizat identitatea națională, românii din diaspora, relația României cu Republica Moldova și crizele ideologice și geopolitice care afectează coeziunea națională.

În cadrul conferinței, George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și vicepreședinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European, a subliniat nevoia de mai multă unitate între românii din țară și cei din afara granițelor, precum și reafirmarea valorilor creștine în spațiul public: 'Avem nevoie de mai mult Dumnezeu în politica românească și în spațiul public românesc, după cum cred că avem nevoie de mai multă unitate între noi, românii din actualele granițe și românii din jurul granițelor României. () M-aș fi bucurat și mai mult ca să ne reunim la Izvoru Mureșului, așa cum de 21 de ani se întâmplă, la Universitatea de Vară de acolo. În mod evident, vedem din
partea unei părți din actuala coaliție de guvernământ, o tendință antinațională în care manifestările la Băile Tușnad sunt sprijinite, sunt încurajate prin prisma unui rol important pe care premierul Ungariei îl are în regiune, domnul Victor Orban, și nu doar în regiune, și actual premier al României nu îl are.

Totodată, președintele AUR a criticat lipsa unei strategii clare privind reunificarea, amintind blocarea Marșului Unirii din 2018, tăcerea autorităților de la București și a prezentat soluții concrete pentru sprijinirea românilor din Republica Moldova: 'A fost forma noastră de a marca împlinirea a 100 de ani și de a realiza încă un pas la temelia reunirii celor două maluri ale Prutului. Acel marș a fost blocat de autoritățile din momentul respectiv de la Chișinău. Am stat trei zile în corturi și pe malul Prutului până evenimentul să fie acceptat, să fie primiți pelerinii în Republica Moldova. Nimeni din statul român nu reacționa din cauzele pe care vi le-am descris mai devreme și din cauza faptului că se însura fiul lui Liviu Dragnea în momentul respectiv și toată lumea era ocupată cu respectiva nuntă, care mai de care să se facă remarcat, nu răspundeau la telefoane, nu îi interesa. (...)
Poziția noastră, a Alianței pentru Unirea Românilor, fie că existăm în România, în Republica Moldova, în Serbia de astăzi, în Albania sau în alte state, este că Republica Moldova este un stat artificial care nu poate asigura securitate și bunăstare propriilor cetățeni, iar soluția normală, din punct de vedere istoric, identitar și geopolitic, este ca acest stat artificial, Republica Moldova, să își protejeze cetățenii și să aleagă soluția coerentă, corectă, de reunire cu patria mamă.

De aceea, în ultimii doi ani, ați auzit că, în mai multe poziții, mi-am susținut teza conform căreia România nu ar mai trebui să susțină și să finanțeze statul Republica Moldova. Cred în această soluție. Alternativa fiind de a implementa fondul Moldova propus de Fundația Universitară a Mării Negre, de domnul Petrișor Peiu, soluția este de a-i sprijini pe cei care se consideră români în Republica Moldova, învățământul în limba română și de a opri finanțările pentru separatism antiromânesc peste Prut. Pentru că asta am făcut noi, fără o strategie coerentă în Republica Moldova, am crescut un potențial pericol la granița noastră de Est.'

Profesorul universitar Dan Dungaciu, a ridicat problema includerii românilor din afara granițelor în strategia națională, avertizând asupra dispariției 'românității orientale' din lipsa unei politici coerente: 'Românii din afară sunt parte a strategiei de apărare a țării sau nu sunt parte? Când ne referim la strategia de apărare a țării numită România, am în vedere populația care trăiește în interiorul frontierelor sau am în vedere populația care trăiește în afară? Și aici e o decizie politică. () Dacă românii nu și-ar fi asumat chestiunea românității balcanice sau românității orientale, astăzi probabil că n-am mai fi vorbit despre dialecte sau limba română în acest spațiu. România a făcut asta printr-o decizie politică conștientă, pentru că România avea conștiința că este în această zonă apărătoarea latinității orientale.'

Dan Tanasă, deputat AUR și fost cursant al Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, a denunțat blocarea politică a acestui eveniment-simbol, afirmând că nu lipsa banilor a fost problema, ci teama autorităților de adevărurile discutate acolo: 'Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului a fost, timp de 20 de ani, singurul loc în care s-a vorbit deschis, fără frică și fără cenzură, despre realitatea românilor din Harghita, Covasna și Mureș, despre presiunile la care sunt supuși, despre lipsa de reacție a statului român. () Nu lipsa banilor a blocat Universitatea, ci lipsa de voință politică. Mai precis, faptul că acolo se spun lucruri care deranjează. Și deranjează pentru că sunt adevărate. () Este inadmisibil ca singura tribună în care românii din comunitățile istorice se pot exprima liber să fie închisă. Cei care au luat această decizie nu vor ca românii să vorbească. Nu vor ca adevărul să iasă la suprafață.'

Eugen Popescu, președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, a prezentat situația comunităților istorice românești din jurul granițelor, unde sute de mii de români trăiesc fără recunoaștere oficială și acces la educație în limba maternă: 'Trebuie să vă spun că în Ucraina avem peste jumătate de milion de români, rămași acolo ca urmare a actului criminal Ribbentrop-Molotov. Avem în Serbia 335.000 de români, în Bulgaria circa 160.000 de români, în Macedonia de Nord circa 160.000 de români, în Albania 300.000 de aromâni. (...) Majoritatea comunităților pe care eu vi le-am descris aici nu se bucură nici măcar de recunoaștere ca minoritate națională. (...) În Ucraina, de exemplu, avem mari probleme legate de păstrarea identității, ca urmare a închiderii școlilor românești de acolo și a presiunii asimilaționiste pe care guvernul de la Kiev o face asupra românilor noștri de acolo. () Situația comunităților istorice românești este dramatică. Iar cuvântul nu cuprinde toată drama acestor români. Nu ei au ales să fie dincolo de frontierele României. Istoria i-a lăsat dincolo de frontiere, ei se zbat să rămână ceea ce i-a lăsat Dumnezeu pe pământ, adică români, foarte greu, cu presiunea statelor în care sunt așezați pentru a fi asimilați, cu dezinteresul și neinteresul, din păcate, al guvernelor României de 35 de ani încoace.'

Senatorul AUR Petrișor Peiu a subliniat faptul că națiunea română este 'bistatală', cuprinzând România și Republica Moldova, iar reunificarea trebuie să fie obiectiv strategic oficial, după modelul german: 'Trebuie să înțelegem că națiunea română se compune atât din cei din interiorul granițelor, cât și din cei din afara lor, unde, în mod paradoxal, avem încă un stat românesc. Este cert astăzi că Republica Moldova este al doilea stat românesc. (...) Noi trebuie la nivel instituțional să avem un țel extrem de limpede: nu există alt obiectiv pentru națiunea română, referitor la acest al doilea stat românesc, decât reunificarea. Și reunificarea nu se poate face decât în varianta germană.'

Petrișor Peiu a mai precizat: 'După modelul Coreei de Sud, care are un Minister al Reunificării încă din anii '70, noi ar trebui să facem același lucru: să avem un minister dedicat, cu o strategie clară, cu componente educaționale, culturale, economice și instituționale. Iar din punct de vedere financiar, propunem înființarea unui Fond Moldova, un instrument de investiții oficiale și transparente ale României în Republica Moldova. Acest fond ar aduna la un loc toate eforturile, ar oferi vizibilitate și ar genera beneficii economice reale pentru ambele părți.' Vlad Cubreacov, fost deputat și activist pentru românii din Basarabia, a descris Republica Moldova ca un stat post-sovietic, nereformat, care nu s-a desprins de moștenirea KGB-istă
și menține apartenența la CSI: 'Republica Moldova a ieșit din URSS, dar, din păcate, URSS încă nu a ieșit din Republica Moldova. Toate regimurile care s-au succedat la Chișinău după 1991 până astăzi au fost și au rămas în umbra Kremlinului. () Cu toate acestea, Republica Moldova refuză, în mod surprinzător și paradoxal, ieșirea din CSI, construcție numită, în glumă, la Chișinău, 'kolhoz geopolitic' controlat de Moscova. Este corect să-i spunem cu orice ocazie statului de la Chișinău, Republica CSI-stă Moldova.() Trebuie să arătăm că Republica Moldova, din păcate, este singurul stat din partea europeană a fostei URSS care nu a declasificat integral arhivele NKVD și KGB, nu a demontat monumentele sovietice de for public și nu a procedat la o lustrație autentică.'

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a afirmat că România funcționează ca o 'colonie' în cadrul UE, condusă de 'vătafi' care aplică ordine externe fără analiză, avertizând asupra tendinței de centralizare a puterii în mâinile Comisiei Europene: 'Deja nu mai este teamă de acest cuvânt, pentru că practic România este o colonie. Nu doar că mai mult de 4-5 din ceea ce avem ca reglementări în România vin de la Uniunea Europeană, dar este suficient ca la Uniunea Europeană să se deschidă cineva gura, iar ai noștri conducători, care sunt de fapt niște vătași ai coloniei, să spună 'da', fără să știe măcar la ce anume spun 'da'. Foarte pe scurt, am să vă spun că principiul fundamental al tratatelor Uniunii este nu doar identitatea națională, ci este și faptul că sunt anumite competențe, foarte puține, care sunt exercitate direct de către Comisia Europeană. (...) Asta nu a oprit însă Comisia Europeană, începând din 2008 (...) să acapareze treptat puterea. Este o tendință de concentrare a puterii prin acapararea ei de la statele naționale, de la parlamentele naționale și, din nefericire, și de la Parlamentul European.'

Deputatul AUR Cosmin Iosub a vorbit despre experiența personală in calitate de român crescut în Harghita și Covasna, unde a simțit abandonul și umilința din partea statului român.

'La scurt timp după ce m-am mutat în Sfântul Gheorghe, am realizat, chiar dacă aveam o vârstă foarte mică, ce înseamnă, în primul rând, să fii abandonat și ce înseamnă să fii umilit la tine acasă. Am realizat că statul român m-a abandonat și că mi-era mult mai confortabil atunci când nu eram
la mine, ci la Brașov, prin zona Moldovei, prin București și așa mai departe. Și mi-am dat seama că nu este normal ca la mine acasă să nu mă simt la fel de confortabil cum mă simt în celelalte zone ale țării.

'Colegiul Național Mihai Viteazu din Sfântul Gheorghe (...) este în reabilitare de 5 ani de zile și nimeni nu face nimic. (...) Toate liceele din Covasna și Harghita s-au reabilitat în timp extrem de rapid, fără nicio problemă, iar liceul românesc stă de 5 ani în șantier. () E nevoie ca România,
statul român, să se uite foarte mult către românii din Harghita și Covasna și să fie cât se poate de atentă.'

Radu Baltasiu, profesor universitar și sociolog, a criticat blocarea Universității de Vară de la Izvorul Mureșului și a avertizat asupra procesului de 'mancurtizare' a Republicii Moldova. 'Republica Moldova este în plin proces de mancurtizare. Era aceasta numele unui fals europenism și ar trebui să avem curajul să afirmăm faptul că popoarele europene sunt europene în ele însele, dar confiscarea noțiunii europene de către Comisiunea Europeană face rău procesului de identificare reală a popoarelor cu Europa. (...) Noi, în interiorul frontierelor noastre, mai avem dimensiunea identitară în sensul că școala din România nu mai are nicio legătură cu identitatea românească, decât prin excepție, dacă este vreun profesor mai animos. (...) De ce s-a întors universitatea împotriva identității românești?'

Prima zi a Academiei de Vară 'Mihai Viteazul' a evidențiat consensul participanților asupra urgenței unei strategii naționale clare pentru sprijinirea comunităților istorice românești și a românilor din Republica Moldova. Mesajele transmise au subliniat nevoia de unitate, apărarea identității naționale, oprirea asimilării forțate și asumarea reunificării ca obiectiv strategic al României.