INFORMAȚIE DE PRESÃ privind actele normative adoptate în ședința Guvernului României din 14 iulie 2025

I. HOTÃRÂRI DE GUVERN

1. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030 (SNBCC) aprobată prin această Hotărâre a Guvernului urmărește creșterea nivelului de sănătate a populației și de reabilitare medicală a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare, prin creșterea calității serviciilor medicale în concordanță și cu recomandările ghidurilor internaționale de specialitate și acces mai facil și echitabil la serviciile medicale de specialitate, având în vedere că bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) au la ora actuală cel mai mare impact negativ în rândul populației, prin riscul, în special evitabil, de dizabilitate și mortalitate.

Necesitatea unei reforme sistemice în ceea ce privește gestionarea la nivel național a afecțiunilor din această categorie, în concordanță cu Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, rezultă ca urmare a faptului că bolile cardiovasculare și neurovasculare sunt principalele cauze de deces la nivel național, dar și principala cauză de dizabilități în rândul populației României, cu costuri considerabile pentru sistemul național de sănătate și pentru societate. Conform unui raport OECD, România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană, condiții în care Strategia vizează micșorarea acestor diferențe între starea de sănătate a românilor raportat cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene.

Pornind de la această realitate, obiectivele și măsurile prevăzute în Strategia aprobată de Guvern au în vedere o abordare integrată în prevenția, depistarea și diagnosticarea timpurie a patologiilor cardiovasculare și cerebrovasculare, tratarea și monitorizarea lor, precum și asigurarea unor trasee optime de îngrijire al pacienților la serviciile medicale de specialitate, la standardele recomandărilor internaționale în domeniu.

Este prevăzută creșterea capacității de diagnostic și asigurarea resurselor necesare din punct de vedere al numărului de specialiști, al disponibilității lor geografice și al formării de competențe și expertiză, dar și din punct de vedere al aparaturii necesare, precum și îmbunătățirea accesului echitabil al pacienților la programe de reabilitare cardiovasculară și cerebrovasculară.

De asemenea, Strategia acordă prioritate dezvoltării sistemului informațional în sănătate, dar și programelor de cercetare și inițiativelor de inovare în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, prin intermediul finanțărilor nerambursabile și al parteneriatelor public-private naționale și/sau internaționale.

În acest sens, strategia își propune, printre altele:

- cel puțin 80% din spitalele județene vor avea o secție de cardiologie cu linie de gardă dedicată;

- înființarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienților cu BCC cronice în următorii 5 ani;

- creșterea cu cel puțin 20% a numărului de unități ATI dedicate tratamentului BCC;

- atingerea în următorii 7 ani a unui număr de proceduri efectuate anual similar cu media țărilor europene;

- creșterea cu cel puțin 20% a finanțării pentru procedurile complexe;

- creșterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică la nivel național și modernizarea tuturor celor existente;

- îndrumarea a cel puțin 70% din pacienții eligibili externați din spitalele care tratează BCC să fie îndrumați către centrele de reabilitare medicală;

- cel puțin 50% dintre județe să dețină Centre de Prevenție a BCC

- creșterea cu cel puțin 10% a numărului de medici cardiologi la 100.000 de locuitori;

- creșterea cu cel puțin 15% a numărului de fizioterapeuți, psihologi și asistente medicale specializate în reabilitarea cardiovasculară și neurologică;

- creșterea cu cel puțin 20% a numărului de consultații cardiologice efectuate în ambulatoriul integrat al spitalelor județene;

- implementarea a cel puțin 3 măsuri de sprijin local în spitalele județene;

- dezvoltarea a cel puțin 2 aplicații mobile și platforme online specializate cu o rată de utilizare de către cel puțin 20% dintre pacienți;

- asigurarea cel puțin a unui medic cardiolog la 1 paturi în secțiile de cardiologie și cel puțin 1 medic la 3 Unități de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci;

- reducerea cu cel puțin 20% a timpului mediu de transport al urgențelor cardiovasculare majore către centrele de intervenție;

- constituirea la nivel național a unui registru al pacienților cu risc vascular înalt.

În ceea ce privește prevenția BCC, Strategia prevede măsuri pentru reducerea fumatului, optimizarea dietei, precum și acțiuni de promovare a unui stil de viață activ la orice vârstă și programe speciale pentru persoanele din categorii cu risc cardiovascular crescut și cele cu dizabilități fizice.

Strategia se aliniază cu celelalte documente strategice din domeniul sănătății elaborate în cadrul PNRR și atinge toate punctele din Strategia Națională de Sănătate 2023-2030.

2. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul 'Retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă și extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400', titular Societatea Națională 'Nuclearelectrica' SA

Actul normativ reglementează emiterea acordului de mediu pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă și pentru extinderea depozitului intermediar de combustibil ars.

Proiectul are ca scop principal prelungirea duratei de viață a Unității 1 și asigurarea funcționării în condiții de siguranță pe termen lung, în cadrul unui al doilea ciclu de operare.

Această investiție este aliniată cu necesitățile energetice ale României, în contextul în care se estimează o creștere a cererii de energie electrică pe termen mediu și lung. În acest sens, sunt necesare investiții majore pentru reducerea decalajului dintre producție și cerere.

Prin proiectul de retehnologizare se urmărește, de asemenea, modernizarea și îmbunătățirea echipamentelor Centralei Nucleare de la Cernavodă, în vederea creșterii siguranței operaționale, dincolo de cerințele minime actuale.

Proiectul cuprinde două subproiecte:

- Subproiectul Retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă (RT-U1) - care va consta în înlocuirea componentelor ansamblului reactor, în reabilitarea și modernizarea sistemelor din partea nucleară și din partea clasică a unității și realizarea infrastructurii necesare implementării subproiectului;

- Subproiectul Extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400 - care va consta în construirea și introducerea în folosință a unor module cu capacitate dublă de depozitare față de cele utilizate în prezent și în mărirea suprafeței actuale a depozitului, pentru a asigura depozitarea intermediară a combustibilului ars și răcit care va rezulta din operarea unităților nuclearoelectrice U1 și U2 de la CNE Cernavodă și în al doilea ciclu de operare al acestora.

Beneficii socio-economice ale proiectului:

- Dezvoltare locală și regională prin:

* Crearea de locuri de muncă directe în timpul retehnologizării, dar și în fazele ulterioare de operare și dezafectare;

* Generarea de locuri de muncă indirecte prin subcontractori și furnizori;

* Stimularea lanțului intern de aprovizionare specific sectorului nuclear.

- Consolidarea capacităților naționale în domeniul nuclear, prin implicarea diferitelor ramuri inginerești (tehnicieni, ingineri, cercetători etc.);

- Asigurarea încălzirii centralizate pentru peste 75% din populația orașului Cernavodă.

Pe durata opririi planificate pentru retehnologizare, Unitatea 1 nu va produce energie electrică, ceea ce va duce la un deficit anual estimat de aproximativ 5.000 GWh, cantitate ce va trebui compensată din alte surse energetice.

Informații suplimentare:

Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. - Sucursala CNE Cernavodă deține un număr de 2 unități nuclearoelectrice în funcțiune, Unitatea 1 aflată în exploatare comercială din decembrie 1996 și Unitatea 2 din noiembrie 2007. Fiecare unitate are câte un turbogenerator care furnizează o putere electrică de 706.5 MWe, pentru U1, respectiv 704.8 MWe pentru U2, utilizând aburul produs de câte un reactor nuclear de tip CANDU-PHWR600.

Operarea celor două reactoare de la Cernavodă asigură în prezent aproximativ 20% din necesarul de energie al României. Totodată, cele două unități asigură agentul termic pentru mai mult de 75% din populația orașului Cernavodă.

3. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind înființarea pe lângă Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a unei activități finanțate integral din venituri proprii, precum și aprobarea Metodologiei de aplicare și a modului de utilizare al resurselor rezultate din aceasta

Actul normativ asigură cadrul legal pentru finanțarea integrală a activităților necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate din tarifele încasate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, fotografiatul și filmatul în scop comercial, care se constituie în venituri proprii ale Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Utilizarea și repartizarea acestor resurse financiare se va face conform Metodologiei din Anexa prezentei Hotărâri a Guvernului.

În scopul asigurării controlului și transparenței încasării și utilizării acestor categorii de venituri proprii, ANMAP va întocmi rapoarte de execuție trimestriale și anuale, iar veniturile și cheltuielile vor fi publicate semestrial pe site-ul ANMAP.

Aceste reglementări au fost necesare având în vedere că ANMAP a fost înființată prin reorganizarea unor instituții publice din domeniul mediului, apelor și pădurilor, respectiv, prin fuziunea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului cu agențiile de protecția mediului din subordinea sa și cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, iar bugetul actual al fostei Agenții Naționale pentru Protecția Mediului, în prezent ANMAP, nu este structurat pe venituri proprii.

4. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1031/2018 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național 'Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Roșiuța, județul Gorj, la o capacitate de 3.000.000 tone/an', precum și pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1031/2018

Suma alocată despăgubirilor pentru exproprierile impuse de punerea în exploatare a Carierei Roșiuța, județul Gorj, a fost suplimentată cu 688.242 lei. Fondurile sunt necesare pentru a asigura punerea în executare a mai multor hotărâri judecătorești definitive. Procedurile de expropriere vor fi efectuate de către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. din subordinea Ministerului Energiei.

Suma se alocă de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Energiei pe anul 2025.

5. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1121/2020 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național 'Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Timișeni - Pinoasa, județul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit', precum și pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.1121/2020

Executivul a suplimentat cu circa 112.500 lei suma necesară despăgubirilor pentru exproprierile impuse de punerea în exploatare a Carierei Timișeni- Pinoasa, județul Gorj, pentru a asigura punerea în executare a unei hotărâri judecătorești definitive.

Procedurile de expropriere vor fi efectuate de către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. din subordinea Ministerului Energiei.

Suma se alocă de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Energiei pe anul 2025.

6. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național 'Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga - Bușteni', precum și aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ - teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național

Actul normativ aprobă amplasamentul lucrării de construire a variantei ocolitoare Azuga-Bușteni și asigură fondurile necesare pentru exproprierea unor imobile situate pe raza celor două localități. Lucrarea este menită să conducă la fluidizarea traficului local și turistic pe DN1, în zona celor două localități, una dintre cele mai aglomerate artere din România. Drumul va asigura legătura dintre DN1 și viitorul nod de autostradă, atunci când autostrada A3 va fi construită. Când A3 va fi construită, această centură va prelua traficul de descărcare de pe autostradă.

Astfel, se alocă suma de 23,2 milioane lei pentru exproprierea unui număr de 121 imobile și o suprafață de teren de 104.059 metri pătrați. Suma se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. De asemenea, pentru realizarea lucrării, este necesară ocuparea unei suprafețe de teren de 89.411 mp aparținând proprietății publice a statului și o suprafață de teren de 22.395 mp aparținând proprietății publice a unității administrativ-teritoriale Azuga și Bușteni din județul Prahova.

Varianta ocolitoare va avea o lungime totală de 9,434 kilometri, iar lucrările constau în amenajări de subtraversări rutiere a liniei de cale ferată 300 București-Brașov, poduri peste râul Prahova și viaducte, realizarea unui semitunel în zona localității Azuga, precum și amenajarea unei intersecții cu drumurile principale existente în zonă pentru asigurarea fluenței în trafic.

Realizarea acestui obiectiv de investiții va aduce o serie de efecte pozitive și anume:

- fluidizarea traficului;

- reducerea timpului de călătorie și creșterea vitezei medii de deplasare;

- îmbunătățirea condițiilor de siguranță a traficului rutier;

- reducerea numărului de accidente, precum și îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei gestionând în același timp reducerea emisiilor de poluanți și impactului negativ asupra mediului.

7. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru Județul Mureș și municipiul Târnăveni din județul Mureș

Prin acest act normativ, se alocă suma de 17,78 milioane lei pentru plata unor cheltuieli curente și de capital necesare în vederea implementării soluțiilor tehnice pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităților Târnăveni, Fântânele și Suplac, afectate de contaminarea salină produsă în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid.

Suma prevăzută se alocă din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, după cum urmează:

a) 3,3 milioane lei bugetului local al județului Mureș pentru a realiza instalațiile de desalinizare a apei de pe raza administrativ teritorială a comunei Fântânele, respectiv al comunei Suplac;

b) 14,47 milioane lei municipiului Târnăveni pentru a realiza instalația de desalinizare de pe raza administrativ teritorială a acestuia.

Comunicatul MDLPA: https://www.mdlpa.ro/subarticles/5/guvernulalocarefrb14072025

8. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru unele unități administrativ-teritoriale din județul Covasna

Executivul a aprobat suplimentarea cu suma de 629.000 lei pentru acoperirea unor cheltuieli curente, respectiv pentru finanțarea acțiunilor de dezinsecție pe raza localităților Boroșneu Mare, Chichiș, Dobârlău și Ozun afectate de fenomenele hidrometeorologice produse în perioada 26.05.2025 - 30.05.2025.

În zonele afectate de precipitațiile din luna mai s-au înregistrat acumulări de ape stagnate în zonele joase și mlăștinoase, care favorizează apariția unei populații de țânțari ce poate determina apariția unor focare de boli. Pentru prevenirea apariției și răspândirii unor astfel de boli, atât la oameni, cât și la animale, se impune efectuarea unor acțiuni urgente de dezinsecție.

Suma se alocă de la bugetul de stat, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziție Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025.

9. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei comunei Santău, județul Satu Mare

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

10. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei comunei Târgșoru Vechi, județul Prahova

Hotărârea de guvern a fost aprobată.

II. NOTE

1. NOTÃ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local Babadag, județul Tulcea, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui teren, în suprafață de 3.143 mp, din domeniul public al Orașului Babadag, județul Tulcea, în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România

Guvernul a luat act de această notă.

Biroul de presă al Guvernului