Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, membru al Delegației române la APCE, a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), la Strasbourg, raportul privind Avizul statutar al APCE la Proiectul Protocolului pentru amendarea Convenției Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului.

Dezbaterea a avut loc cu prilejul celei de-a treia părți a Sesiunii APCE, organizate în perioada 23-27 iunie 2025.

Recent, senatorul român a fost desemnat de către Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului, raportor pentru elaborarea și susținerea în procedură de urgență a acestui proiect de raport.

Avizul statutar al APCE, document care reiterează în termenii cei mai fermi condamnarea oricăror forme de terorism, sprijină consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a terorismului, inclusiv adoptarea Protocolului de amendare a Convenției aflat în dezbatere, și semnalează totodată că obiectivul major de prevenire a terorismului este complementar celui de protecție a standardelor și valorilor Consiliului Europei, a fost adoptat cu o largă majoritate de voturi, în procedură de urgență, de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului - Convenția de la Varșovia - este primul instrument juridic internațional de combatere a acțiunilor teroriste, în acord cu obligațiile instituite la nivel internațional prin Rezoluția 2178 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU.

În expunerea sa, senatorul Titus Corlățean a subliniat importanța deosebită a acestui demers, care urmărește includerea tuturor formelor de terorism cu care se confruntă statele în prezent, respectiv consolidarea unei definiții juridice paneuropene a terorismului, în contextul amenințărilor în continuă evoluție.

Proiectul Protocolului de amendare a Convenției de la Varșovia introduce o listă de acte criminale, care, atunci când sunt comise în mod deliberat, cu scopul de a provoca daune grave unei țări sau unei organizații internaționale, sunt incluse în categoria infracțiunilor teroriste, pe lângă cele prevăzute în principalele tratate internaționale antiteroriste în vigoare.

Propunerea este strâns aliniată definiției cuprinse în Directiva UE privind combaterea terorismului.

În intervenția sa în fața membrilor Adunării parlamentare, senatorul Titus Corlățean a arătat că Protocolul include garanții clare pentru ca prevederile formulate prin actualul proiect de modificare să nu poată fi utilizate în mod abuziv, în sensul restricționării în mod disproporționat a libertăților individuale, sau pentru a slăbi dizidența politică.

Documentul ridică pragul de răspundere astfel încât să fie vizat comportamentul cu adevărat periculos, evitând în același timp urmărirea penală a amenințărilor vagi, triviale și/sau necredibile.

O altă propunere formulată de senatorul român în cadrul raportului explicativ se referă la clarificarea faptului că exprimarea publică a opiniilor
radicale, polemice, șocante sau controversate cu privire la chestiuni politice sensibile nu intră în domeniul de aplicare al acestui protocol de modificare a Convenției, în conformitate cu jurisprudența bine stabilită a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel de clarificări vor asigura prezervarea în continuare a libertății legitime de expresie și de protest.

În ceea ce privește activitățile legitime, precum cele întreprinse de organizațiile umanitare, senatorul român a propus, având în vedere că acestea nu se înscriu în domeniul de aplicare al prezentului protocol de modificare, să fie reglementate în viitoarea revizuire extinsă a Convenției de la Varșovia, în acord cu evoluțiile internaționale și cu rezoluțiile recente ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Propunerile au fost acceptate fără amendamente din partea membrilor Adunării parlamentare.