ZIUA UNIVERSALÃ A IEI
TRADIȚII VII
ȘEZÃTOARE LA MUZEU

În prejma Zilei Universale a Iei, Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad organizează sâmbătă, 28 iunie 2025, ora 11.00, prima șezătoare tradițională dedicată redescoperirii meșteșugurilor și obiceiurilor strămoșești, sub genericul 'Tradiții vii'. Activitatea marchează o sărbătoare a autenticității și creativității populare și aduce în atenția publicului bârlădean procesul de creație al iei, simbol identitar al culturii românești, punând în valoare măiestria, tradiția și semnificațiile sale multiple.

Această manifestare este guvernată de grupul numit 'Șezătoare bârlădeană', înființat de doamna Tănasă Viorica, alături de mai multe doamne păstrătoare ale tradiției, unite prin dragostea pentru cusut. În cadrul șezătorilor, membrele grupului își vor coase propriile cămăși cu altiță, ca modele de bune practici tradiționale. Ele vor oferi celor prezenți informații valoroase cu privire la tehnici ale cusutului, modele, simboluri, motive, cromatică, pentru a se coase cămăși care respectă canoanele din arta populară ale unei cămăși vechi, pornind de la alegerea materialului, croitul și brodarea propriu-zisă. Schimbul de cunoștințe va contribui la păstrarea și transmiterea tradițiilor către generațiile tinere și vor întări legăturile comunitare. Șezătorile se adresează tuturor celor care doresc să se alăture acestei inițiative și să descopere arta broderiei tradiționale. Aceste întâlniri se vor desfășura sub egida muzeului bârlădean, sediul central al instituției, o dată la două săptămâni, data exactă fiind anunțată din timp.

Coordonatoarea acestor șezători tradiționale, doamna Tănasă Viorica, s-a născut în satul Epureni, județul Vaslui și locuiește în prezent în satul Bârlălești. Ca povestitoare în fir și pânză, chiar dânsa mărturisește că a crescut cu dragoste pentru cusut și țesut, descoperindu-și pasiunea pentru lucru manual, valoare și autentic, concepte reprezentative pentru identitatea națională, încă de la cele mai fragede vârste. Și-a găsit mentori în activitățile meșteșugărești chiar în cercul familial. Primul îndrumător în arta cusutului pe etamină a fost mama sa, cea care lucra manual toate podoabele casnice. La numai 10 ani a preluat învățăminte despre croitorie de la bunica paternă, croitoreasă în sat, cea care o ghida să folosească mașina de cusut: să coasă tivuri, să surfileze, iar datorită bunicul matern, cel care îmbrățisa aceeași meserie populară, și-a consolidat tehnicile de croitorie, în confecționarea de papuci din pălării vechi (tufli). Tainele țesutului le-a deprins de la bunica maternă, pe care o ajuta să facă 'țăghii' pentru țesut.

De-a lungul anilor, a petrecut foarte mult timp împletind, apoi a început să lucreze la propriul război moștenit de la mătușa sa, la care a țesut mai multe cuverturi pentru casă cu andreaua (plușate), dar și țolice, din coade din haine. În semn de apreciere și prețuire pentru acest obicei popular străvechi care solicită foarte multă îndemânare, pasiune și timp, a început să-și coasă propriile ii. Toate elementele de port popular confecționate cu mult suflet și pricepere au avut corespondență în mai multe zone etnografice românești. În Județul Vaslui nu a găsit un model specific, pe care să-l replieze, astfel și-a coordonat propria documentare pe teren, pentru a identifica ia reprezentativă plaiurilor natale. A derulat un amplu periplu prin mai multe lăcașuri de cultură din nordul țării, de la Putna, până la Constanța, Brașov, Sibiu și București pentru a obține informațiile necesare de a reconstitui costumul tradițional al acestei zone.

A participat la mai multe evenimente cu tematică tradițională, târguri, șezători, simpozioane științifice, în țară și peste hotare (Republica Moldova), din dorința de a promova portul tradițional românesc și de a întregi costumul specific județului Vaslui, cu fuste și pestelci. Prima ie de Bârlad a cusut-o în 2017. În acest moment lucrează concomitent două cămăși, una de Vrancea și una de Vaslui.

Tradiția cusutului iei are o istorie de peste 7.000 de ani, fiind una dintre cele mai longevive forme de expresie culturală românească. Inițial, ia era o cămașă simplă din in sau cânepă, cusută manual, cu rol practic, dar și simbolic - cusăturile aveau adesea funcție de protecție spirituală. De-a lungul secolelor, ia a evoluat într-o piesă de artă populară, cu broderii complexe și simboluri transmise din generație în generație. Cămășa cu altiță a fost inclusă din 2022, în patrimoniul imaterial UNESCO, fiind considerată un element viu al tradiției românești.

'Șezătoarea la muzeu' se axează pe meșteșugul care dă viață fiecărui fir cusut cu migală și marchează renașterea unei datini românești autentice, într-un spațiu în care valorile culturale prind din nou glas și culoare.

Vă așteptăm cu drag!

Organizator activitate: bibl. Valentina Mureșan, Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad.

MUZEUL 'VASILE PÂRVAN' BÂRLAD