Discursul susținut de Cătălin Predoiu, ministru al Afacerilor Interne, în cadrul audierii din Comisia pentru apărare și ordine publică a Parlamentului României

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:

Doamnă președintă de Comisie,
Domnule președinte,
Stimați senatori și deputați,
Dragi colegi,

În următoarele câteva minute voi prezenta liniile principale ale Planului de Acțiune din cadrul Planului de Guvernare al Ministerului Afacerilor Interne în perioada următoare și apoi, cu permisiunea dumneavoastră, câteva elemente privind situația operativă în primele 5 luni ale acestui an, urmând ca ulterior să răspund întrebărilor dumneavoastră așa cum ați precizat și ați votat.

În ceea ce privește programul, Ministerul Afacerilor Interne, ca și până acum, va continua să aibă un rol esențial în asigurarea securității naționale, în asigurarea rezilienței instituționale dar și a ordinii publice și a protecției cetățenilor într-un context european, regional din ce în ce mai complicat din punct de vedere securitar.

Strategia prin care urmărim asigurarea acestui obiectiv fundamental, este modernizarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne prin prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea față de cetățean, prezența cât mai mult a cadrelor și structurilor Ministerului Afacerilor Interne în stradă, în zonele de acțiune, în protecția și salvarea cetățenilor din situații limită.

Prioritățile noastre operative, în linii mari rămân aceleași, adică pe zona de ordine publică ne propunem, în primul rând, combaterea criminalității organizate pentru că în jurul acestui fenomen criminologic se centrează toate fenomenele infracționale grave: traficul de droguri, traficul de ființe umane, migrația ilegală, traficul de arme, criminalitate cibernetică, criminalitate financiară, evaziune fiscală. Statisticile și cazuistica cadrelor Ministerului Afacerilor Interne arată că majoritatea dintre ele sunt promovate, instrumentalizate de către grupuri de crima organizată cu un grad mai mic sau mai mare de sofisticare, de structurare de la caz la caz.

Ceea ce ne propunem în continuare este lovirea puternică a acestor grupuri, pentru că ele trebuie împiedicate să prolifereze, să se transforme în structuri din ce în ce mai complexe și foarte important, trebuie împiedicate să se conecteze la ceea ce înseamnă criminalitatea infracțională internațională, transfrontalieră, regională, dar și globală.

În acest proces, un aspect important îl reprezintă reforma instituțională bazată pe digitalizare și cooperare interinstituțională. Principiul nostru fundamental de acțiune este cooperarea inter-arme și inter-structuri și, derivând din acesta, interoperabilitatea de diverse tipuri, și managerială dar și digitală, între structurile Ministerului Afacerilor Interne, pentru că fenomenul pe care îl confruntăm este din ce în ce mai organizat pe orizontală și integrat pe verticală și atunci el nu mai poate fi confruntat cu succes decât în măsura în care structurile Ministerului Afacerilor Interne, la rândul lor, cooperează, sunt interoperabile și abordează holistic fenomenul infracțional. Nu se mai poate lucra secvențial și pe segmente, pe zone închise, fără conexiune cu alte tipuri de structuri.

În ceea ce privește domeniul situațiilor de urgență, noi ne propunem ca obiectiv strategic, fundamental consolidarea caracterului integrat al acestui sistem, consolidare, care multiplică eficiența structurilor care fac parte din el.

Caracterul integrat al sistemului nostru de situații de urgență este un model pentru alte sisteme din Europa, este luat în considerare la nivelul Comisiei Europene în elaborarea unei serii de reglementări viitoare și pot să vă spun că și în ceea ce privește efortul în cadrul NATO pentru protecție și apărare civilă, sistemul nostru este foarte apreciat tocmai pentru că a asigurat acest nivel de integrare și de reacție simultan, spontană, la eveniment, la incident a tuturor structurilor din componența sa.

Concret și punctual, în ceea ce privește modernizările, reorganizările pe care ni le propunem, am să le listez pe cele principale foarte rapid:

1. Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmerie și Poliției de Frontieră pentru eficientizare intervenției operative, pe baza unei hărți de risc de care o vom actualiza anual. Aici noi vom valorifica și integra concluziile și lecțiile învățate din proiectul pilot de la Constanța, dar în același timp ne vom îndrepta către o reducere a structurilor administrative, non-operative care, eventual, teritorial să deservească în comun două sau trei arme și în felul ăsta să reducem pe de o parte costurile și pe de altă parte să deplasăm mai multe posturi din administrație, din poziții non-operative, în structuri operative în stradă, în operațiuni aproape de cetățeni.

2. Revizuirea cadrului de funcționare a Poliției Locale după studierea unor modele europene și dialog și cooperare cu structurile administrației locale, reprezentanții comunităților locale și cu Parlamentul, astfel încât să putem asigura o calibrare optimă a Polițiilor Locale, dar și o interoperabilitate cu structurile Poliției Naționale, eventual și cu reducerea costurilor administrative de operare a celor două categorii de structuri.

3. Reformarea Academiei de Poliție și a centrelor de formare prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracționalitate. Aceste programe sunt elaborate foarte mulți ani în urmă și nu mai corespund realităților din câmpul infracțional, din fenomenul criminologic.

Apoi, modernizare cadrului legal, consolidarea capacității guvernamentale de gestionare a situațiilor de urgență, cum spuneam, inclusiv în ceea ce privește zone care au fost mai puțin avute în vedere în cadrul operațiunilor de modernizare, cum ar fi Salvarea Montană, asistența medicală de urgență prin prevenția și reacție rapidă. Realizarea unui sistem de urgență robust și flexibil, prin eficientizarea proceselor decizionale.

Mai departe, în ceea ce privește măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor europene PNRR și fonduri de coeziune, cu care ministerul lucrează cu un grad de înalt de absorbție până în acest moment, dorim să implementăm un mecanism intern de prioritizare a proiectelor de finanțare european, adică să ne îndreptăm atenția, să ne concentrăm pe cele care au un grad înalt de realizare. Accentul aici va fi pe dotarea cu mijloace logistice moderne, un aspect particular îl reprezintă, am mai amintit, inter-operabilitatea digitală, conectarea tuturor bazelor de date pe care le avem, astfel încât fiecare structură să aibă acces la bazele de date din celelalte structuri alee Ministerul Afacerilor Interne.

Lansare de proiecte integrate de infrastructură logistică și instruire pentru forțele de ordine publică finanțate cu fonduri europene, dar și mecanism intern de prioritizare, cu accent pe dotarea structurilor aflate în componența tuturor celorlalte arme din minister.

Programele de finanțare și dezvoltare prioritare sunt continuare a finanțării programelor de dotare a Poliției Române, Jandarmeriei și Poliție de Frontieră cu mijloace de mobilitate și tehnologie de supraveghere non-invazivă. Am în vedere aici, în primul rând, dronele pe care le folosim deja, cu foarte mult succes în protecția frontierei, prioritizare a investițiilor în infrastructura de prevenire și combatere a traficului de droguri și de persoane, a discursului bazat pe ură, rasism, xenofobie și antisemitism, în parteneriat cu ONG-uri și instituții internaționale, extinderea programului de reabilitare energetică a sediilor Ministerului Afacerilor Interne, relansarea unor programe pilot pentru monitorizarea inteligentă a zonelor de frontieră și a spațiilor urbane cu risc ridicat.

Ca măsuri de dezvoltare, aș enunța creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative, care va integra informațiile provenite de la Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, IGI și ISU pentru anticiparea amenințărilor și intervențiilor coordonate, în special în zonele cu risc criminogen, a porturilor și a regiunii Mării Negre.

Elaborarea unei strategii de creștere a prezenței MAI în comunități, ceea ce se cheamă Poliția de proximitate, în zone rurale, dar și urbane marginalizate, dezvoltarea capacității de efectuare a anchetelor digitale, accentuarea rolului polițistului în descoperirea și investigarea infracțiunilor, intensificarea colaborării cu unitățile de Parchet, pe principiul responsabilităților partajate, mai ales acolo unde o serie de competențe legale sunt date în responsabilitatea unităților de Parchet, dezvoltare laboratoarelor criminalistice și capacității de prelevare a probelor din câmpul infracțional, precum și modernizare a procesului de cercetare la fața locului.

Utilizarea în comun a tehnologiilor din dotare pentru eficiență sporită prin integrarea componentelor existentă de tehnologie de tip senzor și terminale smart, precum și a infrastructurii IT&C într-un tot unitar, generalizare a utilizării aeronavelor fără pilot la bord prin creșterea capacității Ministerul Afacerilor Interne de a utiliza drone pentru misiuni operative și logistice.

Așa cum v-am spus, noi operăm deja drone în activitatea structurilor Ministrul Afacerilor Interne, în special în zona protejării frontierelor și a combaterii migrației ilegale, le folosim, de asemeni, în asigurarea protecției cetățenilor și a securității lor cu ocazia unor evenimente care implică mase mari de oameni, număr mare de cetățeni.

În primele cinci luni ale acestui an am avut forțe angrenate în misiuni executate 26.152 efective zilnic, în medie zilnică, 550.000 aproximativ, de solicitări primite prin Sistemul Național Unic al Apelului de Urgență 112, media zilnică 2100 de astfel de intervenții. 13.000 aproximativ misiuni de asigurare a ordinii publice executate de Jandarmeria Română. Este un plus de 11% față de anul trecut aici. 659 de razii desfășurate de efectivele Poliției Române, creștere, de asemenea, de peste 2,1%.

15.572 acțiuni cu efective mărite, context în care au fost descoperite în flagrant 21.133 de infracțiuni, dar mai scăzut acest număr de infracțiuni în flagrant față de anul trecut, ceea ce e bine, minus 15%. Am avut 649 de acțiuni de amploare desfășurate pe segmentul de combatere a criminalității organizate, 5292 de percheziții domiciliare. Poliția Română a intervenit la 313.858 de solicitări ale cetățenilor prin sistemul 112. 313.858, iar în 74,5% din aceste cazuri, intervenția a fost sub 10 minute.

8074 de misiuni de intervenții executate de Jandarmeria Română, 5388 fiind în urma apelurilor 112. 56.142 de patrule mixte pentru menținerea ordinii publice. În ceea ce privește infracțiunea sesizată, pot să vă informez că a scăzut față de anul trecut cu 12,8% la fel infracțiunea contra persoanei, față de anul trecut, aceeași perioadă, a scăzut cu 21% și ambele valori sunt sub media ultimilor 5 ani. Deci aceste cifre ne arată că Poliția își face simțită intervenția inclusiv prin scăderea acestui număr de infracțiuni în procentaje importante.

Infracțiunile contra patrimoniului au scăzut, de asemenea, cu 12% și m-aș opri aici pentru că nu cred că mai am timp să vă prezint și restul.

În general, concluzia este că, față de ani anteriori, de la an la an, numărul unor astfel de intervenții a crescut în procent semnificativ și se vede acest lucru pentru că nivelul infracționalității per ansamblu a scăzut. Știu că poate părea paradoxal ce vă spun, dat fiindcă anumite cazuri de gravitate mare provoacă emoție în public și dau percepția unui nivel de infracționalitate ridicat, dar, pe de altă parte, statisticile arată că infracționalitatea în România a scăzut, România este o țară sigură, fapt certificat de rapoarte ale NATO și ale Uniunii Europene și că, aș spune eu nu în ultimul rând, poporul român este un popor civilizat, e un popor decent, un popor pașnic, care cooperează din ce în ce mai mult cu instituțiile statului, în special cu Ministerul Afacerilor Interne.

***

Ministerul Afacerilor Interne acționează pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, apărarea proprietății publice și private, protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență, menținerea ordinii publice, prevenirea și combaterea faptelor antisociale, respectarea regimului juridic la frontierele de stat, gestionarea statutului juridic al străinilor și îndeplinirea altor atribuții potrivit legii.

DIRECȚIA INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE