Comunicat de presă - Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente
Șanse pierdute pentru pacienți: tratamentele care salvează vieți ajung la pacienții români cu peste 2 ani de întârziere, de la aprobarea europeană
- Accesul rapid - în linie cu standardele europene de tratament - la medicamente inovative nu este un lux, ci o necesitate documentată științific pentru viața pacienților români și pentru un sistem de sănătate modern și eficient în România.
București, 19 iunie 2025 - Într-un sistem de sănătate modern și eficient, accesul la tratamente inovatoare, ce au la bază dovezi clinice solide, reprezintă un drept fundamental al tuturor cetățenilor. În contextul actual, România se confruntă cu o provocare majoră: pacienții români așteaptă peste 2 ani pentru acces la tratamente inovative, o întârziere de cel puțin 1 an față de media Uniunii Europene. Azi, peste 47.000 de pacienți așteaptă actualizarea listei de medicamente gratuite, a cărei ultimă modificare a fost în aprilie 2024. Situația este confirmată de cele mai recente date ale studiului EFPIA privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare în țările Europei, denumit 'Patients W.A.I.T. 2024'.
Studiul arată că pacienții români beneficiază doar de 19% dintre medicamentele aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului între 2020-2023, adică 1 din 5 medicamente. Spre comparație, cehii beneficiază de 61% dintre acestea, iar media Uniunii Europene este de 46%.
Mai mult, niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la începutul lui 2025. Timpul mediu de așteptare este de 828 de zile, adică peste 2 ani până când un tratament inovator ajunge efectiv la pacientul român. Cu alte cuvinte, bolnavii din România așteaptă cu doi ani mai mult pentru accesul la inovație medicală. În jurul nostru, cehii așteaptă doar 581 de zile, ungurii 636 de zile, iar polonezii 723 de zile, în timp ce bulgarii așteaptă 768 de zile.
'Fiecare medicament inovator care ajunge la pacienți înseamnă șansa la o nouă viață alături de cei dragi. Fiecare zi de întârziere costă vieți și zile lungi de spitalizare. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient cu o boală cronică? Agravarea bolii, neșansa la o viață normală, riscul ca atunci când un tratament inovator ajunge la el să nu îl mai poată salva. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient bolnav de cancer? Riscul de a nu mai fi in viață', a declarat Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), în cadrul evenimentului 'Inovația în Sănătate - drumul spre soluții salvatoare, eficiență și încredere', organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
'Într-un context în care presiunile bugetare sunt tot mai mari, iar nevoia de servicii medicale crește constant, accesul rapid la terapii inovatoare este esențial pentru sănătatea românilor și pentru sistemul de sănătate. Medicamentele moderne nu înseamnă doar controlul evoluției bolii pentru pacienți, prevenirea spitalizărilor și productivitate, ci și optimizarea costurilor pentru întregul sistem medical. Iar progresul tehnologic accelerat va aduce și medicamente tot mai eficiente și soluții terapeutice pentru bolile fără alternativă terapeutică. Suntem determinați ca, împreună cu profesioniștii din sănătate, să găsim căile potrivite pentru a aduce soluții eficiente și inovația mai aproape de pacienți și pentru a transforma provocările actuale în oportunități reale de modernizare', a declarat Radu Rășinar, Președinte Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Impactul asupra pacienților și sistemului de sănătate
România înregistrează cea mai mare rată de mortalitate tratabilă din Uniunea Europeană. Fiecare zi de întârziere în actualizarea listei de medicamente înseamnă pierderi de oportunități pentru îmbunătățirea sănătății și calității vieții pacienților. În plus, întârzierile cresc costurile pentru sistemul de sănătate, ducând la spitalizări prelungite și pierderi de productivitate, amplificând astfel pe termen lung povara financiară a sistemului sanitar.
Blocajul în acest proces afectează și mediul investițional din sectorul medical. Incertitudinea generată descurajează parteneriatele strategice și proiectele de colaborare între autorități și industria farmaceutică, limitând oportunitățile de progres.
Pacienții români au nevoie de un acces constant și predictibil la medicamente inovative în egală măsură cu ceilalți pacienți din Uniunea Europeană.
Apel la acțiune
Productivitatea unei țări este corelată cu îmbunătățirea indicatorilor de sănătate. Este esențial ca autoritățile relevante să prioritizeze procesul de actualizare a listei de medicamente compensate, astfel încât pacienții români să aibă acces la cele mai eficiente opțiuni terapeutice și în linie cu standardele europene acceptate. Doar printr-o colaborare strânsă între autorități, medici, pacienți și industria farmaceutică putem construi un sistem de sănătate sustenabil și eficient, capabil să răspundă nevoilor cetățenilor, să asigure echitatea îngrijirii medicale și să stimuleze creșterea economică pe termen lung.
Contribuția industriei farmaceutice la progresul inovației în sistemul de sănătate
Industria farmaceutică inovatoare contribuie în mod semnificativ la economia României. Totalul contribuțiilor și impozitelor plătite de companii către statul român, inclusiv taxa de clawback și alte taxe, a fost de peste 6 miliarde de RON în 2023 (reprezentând aproximativ 1% din Bugetul de Stat).
Adoptarea progresului tehnologic în sănătate poate reduce decalajul față de standardele europene de tratament și va poziționa România ca un actor competitiv pe piața globală a sănătății. Investițiile în cercetarea farmaceutică nu doar că aduc beneficii economice, dar și sporesc calitatea serviciilor medicale oferite populației.
Industria farmaceutică inovatoare oferă pacienților români cu boli care nu au alternative terapeutice cele mai recente descoperiri și inovații prin studii clinice realizate în România, contribuind semnificativ la bugetul de stat prin investiții directe și plata de taxe și impozite.
În plus, companiile sprijină pacienții și sistemul de sănătate prin acoperirea financiară a multor teste necesare de diagnostic și prognostic pentru pacienți, programe de acces timpuriu la tratament, programe de educație medicală, programe de sprijin pentru pacienți: mai mult de 500 milioane de RON în 2023, conform ultimului studiu privind impactul economic al industriei farmaceutice inovatoare, realizat de IQVIA.
Despre Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), www.arpim.ro, a fost înființată în anul 1996, și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România. Începând cu anul 2004, ARPIM este afiliată la Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA - European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), organizația reprezentativă a industriei farmaceutice din Europa.
Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin Chemie-Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis, Gilead Sciences, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Medison, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Takeda, UCB, Vifor.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].