Un pas real către un viitor sustenabil - Lege privind eficiența energetică și profesia de auditor energetic

Am elaborat proiectul unei noi legi privind eficiența energetică, auditul energetic și reglementarea profesiei de auditor energetic, marcând astfel un pas semnificativ către alinierea României la obiectivele Uniunii Europene pentru o economie sustenabilă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Această inițiativă legislativă, însoțită de o expunere de motive detaliată, răspunde cerințelor Directivei (UE) 2023/1791 și vizează transformarea modului în care România gestionează consumul de energie în toate sectoarele economiei.

Beneficii majore ale noii legi

1. Reducerea facturilor la energie pentru cetățeni

Noua lege va promova renovarea energetică a clădirilor, care poate reduce consumul de energie pentru încălzire cu 30-50%, conform estimărilor din Planul Național Integrat Energie și Climă (PNIESC).

Prin subvenționarea renovării locuințelor, în special pentru gospodăriile vulnerabile, peste 500.000 de gospodării ar putea beneficia de facturi mai mici și condiții de locuit îmbunătățite până în 2030.

2. Crearea de locuri de muncă și stimularea economiei

Legea încurajează investițiile în tehnologii eficiente energetic, cum ar fi cogenerarea de înaltă eficiență și rețelele inteligente.

Prin introducerea pieței certificatelor de economii de energie, similară modelelor de succes din țări precum Franța (unde s-au realizat economii de 700 TWh între 2006 și 2019), se vor crea noi oportunități pentru furnizorii de servicii energetice și companiile din sectorul construcțiilor.

De asemenea, IMM-urile vor beneficia de ghiduri simplificate și programe de finanțare pentru audituri energetice, ceea ce va stimula activitatea economică locală.

3. Protecția mediului și reducerea emisiilor

Prin promovarea clădirilor cu consum aproape zero de energie (nZEB) și a tehnologiilor eficiente, legea va contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu 1-2 milioane de tone anual.
De exemplu, modernizarea sistemelor de irigații în agricultură poate reduce consumul de energie cu 20%, conform studiilor europene, sprijinind obiectivele de combatere a schimbărilor climatice.

4. Transparență și digitalizare prin platforma EEGOV

Platforma digitală națională EEGOV (https://eficienta.energie.gov.ro) va centraliza datele privind consumul de energie și măsurile de eficiență, oferind acces gratuit publicului la rapoarte și statistici.

Aceasta va facilita monitorizarea progresului și raportarea către Comisia Europeană, consolidând transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor energetice.

5. Combaterea sărăciei energetice

Legea include măsuri concrete pentru reducerea sărăciei energetice, cum ar fi subvenții pentru renovarea locuințelor vulnerabile și programe de sprijin financiar.

Aceste inițiative vor ajuta gospodăriile cu venituri mici să facă față costurilor energetice, reducând inegalitățile sociale.

6. Reglementarea profesiei de auditor energetic

Prin înființarea Corpului Auditorilor Energetici din România (CAER), legea asigură competența și independența auditorilor energetici, garantând calitatea auditurilor.
Aceasta va spori încrederea în măsurile de eficiență energetică și va facilita implementarea soluțiilor rentabile.

M-am confruntat cu numeroase provocări:

1. Costuri inițiale ridicate

Dezvoltarea platformei EEGOV și implementarea programelor de renovare a clădirilor publice implică costuri estimate la 5-10 milioane EUR inițial.

Deși aceste cheltuieli vor fi compensate pe termen lung prin economii de energie și fonduri europene (ex. PNRR), finanțarea inițială necesită o planificare bugetară riguroasă.

2. Complexitatea administrativă

Obligațiile de raportare anuală pentru operatorii economici și instituțiile publice, în special pentru consumatorii mari (>41.868 GJ/an), pot genera o povară administrativă suplimentară.

Cu toate acestea, legea prevede simplificarea procedurilor pentru IMM-uri și asistență tehnică pentru a facilita conformarea.

3. Riscul sancțiunilor pentru nerespectare

Nerespectarea obligațiilor de raportare sau implementare a măsurilor de eficiență energetică poate atrage amenzi și sancțiuni disciplinare.

De exemplu, operatorii economici care nu efectuează audituri energetice periodice riscă penalități, ceea ce ar putea afecta temporar relațiile cu autoritățile.

4. Necesitatea formării profesionale

Reglementarea profesiei de auditor energetic impune cerințe stricte de atestare și stagiatură, ceea ce ar putea limita accesul rapid al noilor profesioniști pe piață.

Cu toate acestea, programele de formare profesională coordonate de CAER vor asigura un nivel ridicat de competență pe termen lung.

Această lege va reprezenta un angajament ferm al României pentru atingerea țintelor de eficiență energetică stabilite pentru 2030, inclusiv reducerea consumului final de energie cu 11,7% față de 2020.

Prin promovarea principiului 'eficiența energetică înainte de toate', legea va contribui la reducerea dependenței de importurile de energie, la îmbunătățirea calității vieții și la protejarea mediului.

Consultarea publică:

Proiectul de lege a fost supus consultării publice în perioada martie-mai 2025, integrând propuneri de la autorități, ONG-uri, asociații profesionale și mediul de afaceri.

Cetățenii și părțile interesate sunt încurajate să acceseze versiunea finală a proiectului pe site-ul Senatului.

Proiectul de lege va fi înaintat Parlamentului României pentru dezbatere și adoptare, urmând ca normele metodologice să fie elaborate în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare.

Platforma EEGOV va fi operaționalizată în termen de 12 luni, iar CAER va fi înființat în 3 luni.

Cred că așa trebuie să demonstrăm că dorim un viitor energetic sustenabil.

Invit pe această cale toate părțile interesate să susțină această inițiativă crucială pentru dezvoltarea economică și protecția mediului.

Ninel Peia
Senator al României
Chestor al Senatului