Coaliția ONG-uri pentru Cetățean a lansat astăzi Raportul 'Starea democrației în 2024 și puțin din 2025'

Autorii Raportului, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, ApTI - Asociația pentru Tehnologie și Internet, Centrul FILIA și Asociația MozaiQ au analizat principalele derapaje democratice ale anului 2024 și din prima parte a anului 2025.

Raportul oferă o imagine cuprinzătoare și documentată cu privire la anul electoral, incluzând intervențiile legislative controversate, degradarea discursului politic, polarizarea societății, presiunile asupra vocilor critice și libertăților fundamentale, precum și vulnerabilitățile majore din zona digitală.

Capitolele abordate în Raport redau și aspecte referitoare la participarea publică și transparența decizională, precum și informații despre drepturile femeilor și drepturile comunității LGBTQ+

Anul 2024 a reprezentat o perioadă de cumpănă pentru sistemul democratic românesc, marcată de evenimente fără precedent care au zguduit încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și au evidențiat vulnerabilități majore în cadrul legal și instituțional.

Totodată, anul trecut a reprezentat cea mai mare traumă a democrației din ultimii 30 de ani: anularea alegerilor prezidențiale. Contextul politic a fost dominat de manevrele politice asociate calendarului electoral, iar Guvernul a recurs în mod repetat la ordonanțe de urgență.

Aspecte relevante detaliate în Raportul Starea Democrației în 2024/2025:

A scăzut încrederea cetățenilor în sistemul de guvernare.

Decizia Guvernului de a devansa alegerile locale și de a le comasa cu cele pentru Parlamentul European. Inițiatorii au ignorat obligația legală de a evalua impactul noilor reglementări asupra drepturilor fundamentale.

Intercalarea alegerilor parlamentare între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, stabilită tot prin ordonanță de urgență.

Campania pentru parlamentare a fost eclipsată de cea prezidențială, iar complexitatea gestionării perioadelor electorale suprapuse și lipsa de coerență legislativă au fost semnalate de observatori.

Intervențiile Curții Constituționale au marcat profund peisajul electoral din 2024. CCR a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă la președinție

Decizia CCR din 6 decembrie de a anula în întregime alegerile prezidențiale. CCR a invocat vicierea procesului electoral prin încălcarea caracterului liber al votului (dezinformare și promovare agresivă online cu eludarea legislației), afectarea egalității de șanse a competitorilor și încălcarea legislației privind finanțarea campaniei de către un candidat. Decizia CCR, deși aparent bazată pe rapoarte declasificate, a fost criticată ulterior de Comisia de la Veneția.

Campaniile electorale din 2024, reflectate în mass-media, s-au caracterizat printr-o atmosferă electorală slab conturată, dominată de dispute politice sterile.

Presa tradițională a continuat declinul în vizibilitate și încredere, afectată de finanțarea masivă din partea partidelor politice, în timp ce social media și influencerii au câștigat teren.

Au existat multe abuzuri și tentative de marginalizare a vocilor critice. Libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor au fost puse sub presiune prin intervenții ale poliției pentru postări pe rețelele sociale și prin acțiuni ale procurorilor, precum filajul jurnaliștilor de investigație sau solicitările de a preda documente confidențiale.

Dreptul la adunare publică a rămas reglementat de o lege învechită, iar cazuri punctuale au demonstrat cum autoritățile locale pot restricționa nejustificat acest drept.

Transparența decizională a continuat să fie o problemă majoră. Abuzul de ordonanțe de urgență a persistat, Guvernul devenind principala instituție de legiferare, ocolind Parlamentul.

În domeniul drepturilor digitale, evenimentele din jurul alegerilor prezidențiale au scos în evidență importanța critică a Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA) și vulnerabilitățile legate de manipularea pe marile platforme online.

Pregătirea pentru noile alegeri din 2025 a fost marcată de aceleași carențe în aplicarea DSA și de măsuri legislative pripite.

Drepturile femeilor și egalitatea de gen, deși vizibile în discursul public, au fost adesea instrumentalizate politic. Reprezentarea politică a femeilor a rămas extrem de scăzută, iar campaniile electorale au fost marcate de discursuri sexiste și misogine. Accesul la sănătate reproductivă, inclusiv la avort, a continuat să fie îngreunat, pe fondul creșterii influenței mișcărilor anti-gen.

Comunitatea LGBTQ+ s-a confruntat cu o intensificare a retoricii homofobe și transfobe în campaniile electorale și cu o stagnare legislativă privind recunoașterea drepturilor, în ciuda unor decizii CEDO și CJUE favorabile.

Mai multe detalii despre activitățile Coaliției ONG-uri pentru Cetățean găsiți pe www.stareademocrației.ro.