Comunicat de presă - Administrația Prezidențială
Conferința de presă comună cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 10 iunie 2025, la Președinția Republicii Moldova, o conferință de presă comună cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu:
'Stimate domnule Președinte Nicușor Dan,
Bine ați venit la Chișinău!
Permiteți-mi, mai întâi, să vă felicit din toată inima pentru victoria în alegerile prezidențiale.
Mă bucur că, în fruntea României, avem un partener ferm, un om care respectă Republica Moldova și ne este prieten.
Azi suntem aici pentru că cetățenii noștri și-au adunat vot cu vot, matematic, puterea și au învins în fața unui pericol imens.
Avem de mers împreună pe un drum greu. Război în vecinătatea noastră, incertitudine. Trei ani de atacuri cu rachete și agresiune cu tancuri împotriva Ucrainei. Rusia a ales războiul și crima împotriva unei națiuni - o tragedie care ne amintește că pacea îți poate fi, pur și simplu, furată într-o noapte, că nu este un dat și că trebuie apărată zi de zi.
Acest război nu e doar cu arme. E și un război care ne intoxică mințile și sufletele - un război al manipulării, al dezinformării, al fricii și dezbinării. E un atac sistematic asupra democrațiilor, asupra țărilor, ca ale noastre, care aleg calea libertății. Un atac care exploatează și abuzează chiar principiile democratice, pentru a submina democrația și unitatea din interior.
Este și o ofensivă împotriva celor care susțin Ucraina, menită să slăbească acest sprijin și, în final, să contribuie la slăbirea Uniunii Europene ca proiect de pace și prosperitate.
Atât Republica Moldova, cât și România știu ce înseamnă această amenințare. Am fost ținta unor atacuri grave, menite să ne slăbească și să ne dezbine - să ne rupă în tabere opuse, între adevăr și minciună, să ne erodeze încrederea unii în alții și să ne împiedice să construim, împreună, un viitor pașnic.
Dar noi rezistăm. Aici, în Republica Moldova, am câștigat alegerile prezidențiale, am câștigat referendumul, am fost alături de România în lupta sa.
Am demonstrat că știm să ne unim în momente de cumpănă. Știm să ne protejăm pacea și democrația. Știm să ne apărăm votul.
Pericolul nu a dispărut. Dimpotrivă - se transformă, se adaptează și continuă să pândească, așteptând momentul potrivit să lovească din nou.
De aceea, trebuie să rămânem vigilenți. Să învățăm unii de la alții. Să investim în educație. Să fim uniți, să ne apărăm reciproc. Ca parteneri. Ca prieteni. Ca frați și surori.
Istoria ne-a arătat, cu o durere greu de pus în cuvinte, ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău.
Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba, părinții și bunicii noștri au fost deportați, familiile - destrămate, iar cultura și tradițiile - subminate. Au fost vremuri în care oamenilor li se lua dreptul de a simți, de a vorbi, de a spera.
Astăzi, metodele Kremlinului sunt altele, dar scopul rămâne același - să nu avem încredere unii în alții, să ne urâm între noi. Adică să ne distrugem, pentru că ura și neîncrederea nu au adus niciodată dezvoltare.
Dacă Moldova ar cădea pe mâna Rusiei, nu doar Chișinăul ar fi amenințat. Ci și Bucureștiul. Și Odesa. Și Europa. Mai multe trupe rusești la Nistru. Risc de destabilizare. Insecuritate.
O Moldova care rezistă înseamnă siguranța familiilor noastre, înseamnă liniștea celor 1200 de km de graniță cu Ucraina, dar și a celor 684 de km de hotar cu România.
Adevărul e că nu am putea rezista singuri. Ucraina este scutul nostru. Și al vostru. Cât Ucraina luptă pentru libertatea sa, noi putem trăi în libertatea noastră.
De aceea, fiecare ajutor oferit Ucrainei este și un ajutor pentru Moldova. Pentru că fiecare zi în care Ucraina rezistă e o zi în care Moldova rămâne liberă.
Mulțumim României pentru sprijinul oferit Ucrainei. Este un sprijin care apără nu doar Ucraina, ci și Moldova, și România. Dacă Rusia ar învinge în Ucraina, nu s-ar opri acolo.
Stimate domnule Președinte,
Republica Moldova și România construiesc un viitor comun - prin proiecte concrete care aduc beneficii cetățenilor din ambele țări. Drumuri, poduri, linii electrice, rețele de gaz - toate finanțate cu sprijin european. Toate menite să ne apropie: oameni, comunități, economii.
Energia este, astăzi, securitate. Finalizăm linia electrică Chișinău-Vulcănești care ne va conecta de România. Mai urmează două linii electrice. Din 2027, vom cumpăra gaze românești din Marea Neagră.
Și ne dorim să mergem mai departe: să încheiem un contract pentru livrarea de energie electrică din noile reactoare de la Cernavodă, odată ce acestea vor deveni operaționale.
Economiile noastre sunt deja legate, într-un mod natural și sănătos. 1700 de companii românești investesc în Moldova.
Dar și firmele din Moldova își găsesc locul în România. Chiar mai multe. Sunt în jur de 8000 de companii cu capital moldovenesc, cu o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro, care asigură peste 20 de mii de locuri de muncă în România. Unele ajung chiar să lege continente - cum e cursa aeriană operată de o companie moldovenească, care leagă Bucureștiul de New York.
Și turismul ne apropie. România a fost mereu o destinație dragă pentru cetățenii noștri, iar acum tot mai mulți români din dreapta Prutului descoperă Republica Moldova.
Anul trecut, ne-au vizitat peste 45.000 de turiști din România - adică aproape două treimi din toți vizitatorii. Oamenii vin acolo unde se simt bine. Acolo unde se simt acasă.
Și totuși, cozile la vamă ne amintesc că mai avem de lucru. Am vorbit cu domnul Președinte despre nevoia de a reduce timpii de așteptare la frontieră. Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică.
Am vorbit azi, mai mult ca oricând, despre viitorul nostru european. Republica Moldova este în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană. România a ales acest drum mai demult și a trăit schimbări semnificative spre un trai mai bun.
Oricât s-ar strădui unele voci ale Kremlinului să strige, vedem modernizarea României în toate domeniile - de la salarii și pensii mai mari, la autostrăzi, afaceri de succes, universități moderne, și tot mai multe comunități prospere.
Pentru cei de dincolo de Prut care mai au îndoieli - uitați-vă la cât de vulnerabilă este Moldova tocmai pentru că a rămas în afara Uniunii Europene. Uitați-vă cât de mari sunt încă discrepanțele economice între cele două maluri. Și nu le putem elimina decât împreună, în interiorul aceleiași familii europene, cu sprijinul fondurilor europene - așa cum s-a întâmplat în România.
România ne este alături pe acest drum. Cu experiență, cu sprijin concret, dar mai ales cu o voce fermă la Bruxelles - o voce care ne apără interesele, care ne susține aspirațiile. Pentru asta, vă suntem recunoscători.
Vă mulțumim că ne sprijiniți. Că ne încurajați. Că vorbiți în numele nostru acolo unde, deocamdată, noi nu avem încă un loc la masă.
Dar acel loc va veni. Și nu doar pentru că avem nevoie de sprijin, dar și pentru că avem ce oferi. Moldova poate contribui la o Europă mai sigură - prin stabilitate la granițele Uniunii, prin securitate în regiunea Mării Negre, printr-o voce clară în fața amenințărilor venite din Est.
Suntem pregătiți să susținem eforturile de protecție civilă, de menținere a păcii și de consolidare a valorilor europene. Moldova nu vine doar să primească, ci vine să contribuie. Să fie parte dintr-o Europă mai puternică și mai unită - alături de România, așa cum este firesc.
Domnule Președinte, faptul că ați ales să fiți aici, la Chișinău, la început de mandat, are o mare însemnătate pentru noi.
Este un semn de încredere. Și este o promisiune pentru viitor.
Vă mulțumesc pentru asta!'
Președintele României, Nicușor Dan:
'Stimată doamnă Președinte,
Doamnelor și domnilor,
E o mare bucurie să fiu azi la Chișinău. E prima mea vizită oficială bilaterală ca Președinte al României și am ținut că ea să fie aici.
Evident că avem o relație specială, de suflet. Prezența mea aici este o garanție a continuării sprijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova.
Este un moment important pe care Republica Moldova îl trăiește: începutul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Evident, împărtășim aceleași set de valori și împreună avem aceleași aspirații.
Am discutat azi mai multe chestiuni concrete. Este nevoie să consolidăm relația bilaterală în toate domeniile în care ea a început. Vorbim, cum ați spus, de domeniul energetic, proiectele de interconectare. Vorbim de infrastructură, pentru ca Republica Moldova să fie mai aproape de piața europeană, cea mai importantă. Am vorbit de vamă, bineînțeles. Am vorbit, de asemenea, de necesitatea ca companiile românești să investească mai mult în Republica Moldova și de acel fond de garantare pe care România îl promite mediului privat de mai mult timp pentru asta, de proiecte comune de educație care se continue.
În primul rând, cred că este foarte important să vă felicităm pentru determinarea în a reforma statul și în felul ăsta de a accede la Uniunea Europeană, o garanție și pentru prosperitate, și pentru o predictibilitate instituțională, și pentru securitatea însăși a Republicii Moldova.
Și, așa cum am spus, România susține eforturile dumneavoastră, atât în mod diplomatic, în raport cu partenerii noștri, cât și concret, în măsura în care, pe anumite domenii, este nevoie de expertiza noastră, asta însemnând și toate greșelile pe care le-am făcut de-a lungul timpului, sunt incluse în expertiză.
Cea mai mare amenințare a prezentului, evident, e Federația Rusă. Dincolo de războiul din Ucraina, care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune de răspuns la războiul hibrid, și am vorbit azi de colaborarea în această direcție.
Așa cum am spus, proiectul cel mai important al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, aveți aici sprijinul nostru. Urmează o etapă importantă, 28 septembrie. Sunt foarte optimist că, așa cum au făcut-o de câteva ori în perioada recentă, cetățenii Republicii Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană pe care Republica Moldova și-a construit-o.
Închei prin a vă mulțumi pentru dialogul pe care l-am avut și, în avans, pentru colaborarea viitoare, și vă mulțumesc pentru primirea pe care ne-ați făcut-o și vă invit data viitoare la București'.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Președinte Nicușor Dan, la investirea din 26 mai ați spus că vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie sunt unele dintre prioritățile dumneavoastră pentru relația cu Republica Moldova. Am vrea să deschideți niște paranteze și să ne spuneți mai exact care sunt angajamentele dumneavoastră în acest sens și ce, mai concret, ați urma să întreprindeți pentru a reduce cozile la vamă și pentru debirocratizarea obținerii cetățeniei române. Iar pe dumneavoastră, doamna Președintă Maia Sandu, aș vrea să vă rugăm să ne spuneți în ce măsură autoritățile de la Chișinău sunt dispuse să colaboreze mai strâns cu partea română pentru digitalizarea procedurilor vamale și crearea unui sistem comun de verificare a dosarelor de cetățenie.
Președintele Nicușor Dan: Da, au trecut două săptămâni de atunci, mărturisesc că nu am aprofundat subiectul. Am discutat acum, există o comisie comună a autorităților românești pentru chestiunea vămilor și am discutat acum o jumătate de oră de a integra oficialii Republicii Moldova în aceste discuții, pentru a fluidiza fluxurile din vamă. De asemenea, deschiderea noastră ca oficiali ai Republicii Moldova să fie implicați în procesul de obținere a cetățeniei, pe care mărturisesc că până la momentul acesta nu am informații suplimentare față de ce am spus atunci.
Președintele Maia Sandu: Ne dorim să rezolvăm problema cât mai repede, suntem deschiși pentru digitalizarea sistemului, mai ales că suntem în proces de aliniere la standardele Uniunii Europene și toate lucrurile pe care le facem pe sectorul de frontieră cu România, evident, trebuie să răspundă rigorilor Uniunii Europene. Deci există toată deschiderea și un mare interes din partea noastră să soluționăm problema cât mai repede.
Jurnalist: Încă din campania prezidențială, domnul Președinte al României a vorbit despre aceste proiecte bilaterale, mai ales din zona de transport, dar și de energie, pe care țara noastră și Republica Moldova ar trebui să le aibă și să le continue în perioada următoare. Concret, aș vrea să vă întreb, doamnă Maia Sandu, care sunt proiectele care necesită în perioada următoare urgent inclusiv bani dinspre România, iar domnule Nicușor Dan, pentru că ați avut și ieri o discuție cu liderii care urmează să creeze noul Executiv, dacă aceste proiecte sunt luate în calcul în privința bugetului, dacă acele taxe despre care se vorbește acum, inclusiv taxa pe tranzacțiile bancare și cele legate de impozitul progresiv, vor rămâne în final și dacă toate acestea vor afecta banii pe care România urmează să îi investească în Republica Moldova.
Președintele Nicușor Dan: A fost o întrebare...
Jurnalist: Complexă.
Președintele Maia Sandu: Pe partea energetică, avem două linii de tensiune înaltă la care se lucrează, este vorba despre Bălți - Suceava și a doua este Strășeni - Gutinaș. Pe partea moldovenească finanțează Republica Moldova, pe partea română finanțează România, și ne dorim ca aceste proiecte să le finalizăm în următorii doi-trei ani. Sunt importante, repet, pentru securitatea energetică a țării noastre. Pe transport, avem acest proiect important, Podul Ungheni, un nou pod de la Sculeni, Podul de la Albița și Podul de la Oancea, și sunt poduri care se vor construi cu fonduri europene, la fel, foarte importante pentru dezvoltarea economică, dar și în perspectiva proiectelor de reconstrucție a Ucrainei, pentru că, dacă vom avea această infrastructură dezvoltată, atunci și companiile din România vor putea participa la mai multe proiecte de reconstrucție în Ucraina și mai avem și, deci, proiecte de cale ferată, care, iarăși, trebuie ajustate, așa încât să fim pregătiți pentru acest proiect de reconstrucție.
Președintele Nicușor Dan: Da, o să încerc să încep cu partea generală a întrebării dumneavoastră. Deci, această comisie a partidelor care foarte probabil vor forma guvernarea are o ierarhie de priorități. Mai întâi, vorbește de tăierea unor cheltuieli inutile ale statului, după aceea vorbește de comasări de instituții, după care vorbește de reeșalonarea unor investiții, astfel încât sarcina lor să meargă dinspre 2025 către 2026, și abia în cele din urmă vorbește de eventuale creșteri de taxe. Dumneavoastră fiind incisivi și partea politică fiind permeabilă, povestea cu taxele a ajuns mai repede în opinia publică decât celelalte etape, dar asta este ordinea în care se lucrează și eu sper să ajungem cât mai puțin în partea de taxe. În ceea ce privește bugetul 2025 și investiții care sunt comune cu Republica Moldova, nu se pune problema de reeșalonare.
Jurnalist: Întrebarea mea va fi pentru domnul Președinte Nicușor Dan. Domnule Dan. Președinta Maia Sandu și partidul de guvernământ v-au sprijinit să câștigați, într-un fel, alegerile prezidențiale din România. Aș vrea să vă întreb dacă le veți întoarce sprijinul și favoarea, într-un fel, la alegerile parlamentare din această toamnă.
Președintele Nicușor Dan: E adevărat, și atât doamna Președintă, partidul PAS în turul doi, foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova, cetățenii români, au votat pentru mine neapărat și pentru o direcție previzibilă pro-occidentală a României și evident că eu, ca Președinte al României, interesat de Republica Moldova, interesat de securitatea zonei în care trăim, inclusiv securitatea României din perspectiva asta, îmi doresc foarte, foarte mult ca direcția pro-occidentală, pro-europeană să câștige în Republica Moldova.
Jurnalist: Bună ziua, pentru doamna Președintă Maia Sandu. Ce așteptați concret de la București atunci când vorbim despre ingerințe rusești, în contextul în care se apropie alegerile în Republica Moldova în septembrie, și, desigur, pentru Președintele Nicușor Dan o întrebare pe intern. Negocierile sunt în blocaj, ați discutat ieri, la Cotroceni, mai bine de 3 ore, astăzi liderii partidelor politice s-au întâlnit din nou la Guvern. Sunteți în continuare convins că până la finalul acestei săptămâni veți desemna un premier, așa cum ați declarat anterior?
Președintele Maia Sandu: Avem nevoie de sprijin ca să respingem atacurile cibernetice. Am avut parte de sprijin și în alegerile precedente și suntem siguri că și acum ne vom confrunta cu probleme. Știu că la București există o agenție europeană care este specializată pe această problemă și, de asemenea, îmi doresc să avem o colaborare mai strânsă pe combaterea dezinformării, propagandei, pentru că e o problemă și pentru Republica Moldova, și pentru România, și am discutat cu domnul Președinte astăzi să vedem cum putem lucra împreună mai bine.
Președintele Nicușor Dan: Eu ce am spus acum câteva zile, am spus că este o posibilitate desemnarea Primul-ministrului în această săptămână, o posibilitate care rămâne, dar e o posibilitate, nu o promisiune. Pe de altă parte, după cum știți, am avut, reprezentanții partidelor au avut discuții tehnice, care au identificat, așa cum am răspuns colegei dumneavoastră, au identificat vreo 60-80 de măsuri posibile pentru reducerea deficitului pe care le-au listat, la unele s-a calculat impactul bugetar. Ieri a fost o discuție politică pe acest set de măsuri și pe celelalte care sunt cumva mult mai simplu de agreat pe domeniile corespunzând celorlalte ministere și, în urma discuției de ieri, s-a considerat că este corect ca ele să continue într-o formă în care să fie și reprezentantul politic, adică liderul de partid, și tehnicii pe partea economică, pentru ca politicul să înțeleagă mai bine. Deci nu e un blocaj, e o discuție tehnică cu efecte, evident, care continuă azi și mâine.
Departamentul Comunicare Publică
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].