Miercuri, 4 iunie, Curtea de Apel Cluj a admis recursul Declic și Bankwatch România - filiala Cluj, și rejudecând cauza, a decis suspendarea acordului de mediu pentru continuarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița (inclusiv defrișarea a 39 de hectare de pădure). Procesul a fost inițiat de asociațiile Bankwatch România - filiala Cluj și Declic într-un moment decisiv pentru Răstolița, al cărei ecosistem este în pericol de a fi ireversibil devastat. Decizia este definitivă și executorie.

'Felicităm decizia de astăzi a instanței, care vine ca o gură de aer proaspăt pentru natura de la Răstolița. Este un nou pas important în atenuarea unui fenomen anormal în România, prin care autoritățile responsabile cu protecția mediului își confundă rolul cu interesele beneficiarilor unor astfel de proiecte', a declarat Vlad Popescu, directorul Bankwatch România.

Procesul s-a desfășurat sub presiunea miniștrilor energiei și mediului, Sebastian Burduja și Mircea Fechet, care au atacat în mod constant cele două organizații pentru că au solicitat verificarea legalității acestor proiecte învechite.

'Decizia de astăzi a instanței arată că argumentele juridice nu pot fi ignorate, indiferent de presiunea ilegitimă pusă de miniștri precum Sebastian Burduja și Mircea Fechet. Instanțele confirmă din nou că un stat de drept nu poate exista atunci când continuăm să construim hidrocentrale de tip comunist, inutile, care nu au nicio justificare pentru asigurarea independenței energetice a României, mai ales în contextul schimbărilor climatice.', a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic.

Contestația a semnalat grave deficiențe în întreg procesul de autorizare - de la o evaluare incompletă a impactului asupra mediului, până la încălcări procedurale grave. Printre acestea se numără și includerea în acordul de mediu a unor lucrări rămase de executat, pentru care s-a încercat evitarea altor procese de autorizare. De asemenea, autoritățile de mediu au nesocotit în mod flagrant procedura de consultare a publicului. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât zonele vizate se află în arii naturale protejate și au un rol vital în prevenirea inundațiilor și a reducerii poluării. Mai mult, siturile Natura 2000 din zonă sunt vitale pentru specii protejate.

'Salutăm Decizia Curții de Apel Cluj prin care s-a dispus suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Suspendarea acordului nu este doar o măsură de precauție legitimă, ci și o decizie în deplin acord cu exigențele unui stat de drept funcțional, în care legalitatea procedurilor administrative, transparența decizională și consultarea publicului nu pot fi tratate formal sau ignorate', a declarat avocat Roxana Mândruțiu.

Un ecosistem întreg sacrificat pentru 0,081% energie

Pentru o contribuție de doar 0,081% din producția anuală de electricitate a României (46,3 GWh), proiectul hidroenergetic ar avea un impact devastator asupra mediului. Practic, pentru acest beneficiu minuscul, s-ar încălca multiple directive europene de mediu și s-ar distruge unul dintre ultimele locuri de reproducere ale lostriței din România.

'Dacă independența energetică ar fi un incendiu major ce trebuie controlat, Răstolița ar fi echivalentul unui șervețel umed încercând să stingă flăcările. Efortul este simbolic, dar lipsit de impact real', se arată în cererea de suspendare.

În realitate, hidrocentrala Răstolița este unul din multele proiecte hidroenergetice născute înainte de 1990 și resuscitate de Ministerul Energiei în ultima perioadă, cu un sprijin trans-partinic. Alături de el se numără și altele, precum Defileul Jiului, Cornetu-Avrig sau Surduc-Siriu, toate aflate în arii protejate. Însă planurile ambițioase ale statului se lovesc de realitate - proiectul se bazează pe o autorizație de construire veche de peste trei decenii, timp în care standardele de mediu, normele de siguranță și poate cel mai important, condițiile din teren s-au schimbat radical. Chiar și debitul râului este acum semnificativ mai mic decât în perioada când a fost proiectată hidrocentrala, iar schimbările climatice au modificat dramatic contextul în care ar urma să funcționeze acest proiect.

Stoparea unui dezastru ecologic

Suspendarea lucrărilor vine într-un moment decisiv pentru salvarea ecosistemului. Deși autoritățile susțin că impactul major asupra mediului a fost deja produs prin lucrările existente, realitatea din teren demonstrează contrariul. Răstolița încă își păstrează vitalitatea pe segmentul dintre baraj și Mureș, oferind lostriței habitate esențiale pentru reproducere. Însă punerea în funcțiune a hidrocentralei ar reduce dramatic debitul râului, provocând daune ireversibile întregului ecosistem. Luna trecută au început lucrările de defrișare. În urma acestui verdict, aceste lucrări trebuie oprite imediat.