Senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, depune săptămâna aceasta, în Parlament, Legea majoratului online, o inițiativă legislativă care stabilește vârsta maturității digitale la 16 ani și introduce măsuri ferme pentru protecția minorilor în mediul virtual. România susține, astfel, un standard european al maturității digitale în condițiile în care UE lansează în iulie o aplicație care permite verificarea vârstei fără colectarea datelor personale.

'Această lege privind protecția minorilor în domeniul serviciilor societății informaționale este esențială pentru viitorul copiilor noștri. Este rezultatul a doi ani de muncă din partea colegelor mele, de consultări ample cu părinți, ONG-uri, specialiști IT, psihologi și pedagogi. Este un răspuns ferm la nevoia unei protecții reale a copiilor într-un mediu digital tot mai periculos', a declarat Nicoleta Pauliuc.

Propunerea legislativă a fost lansată încă din 2023, la un moment în care România era printre primele state europene care ridica la rangul de dezbatere publică națională problema majoratului online, a maturității digitale. Astăzi, în anul 2025, contextul european permite punerea ei în aplicare. Astfel, UE va lansa în iulie 2025 o aplicație de verificare a vârstei, care permite confirmarea vârstei fără expunerea datelor personale către platforme. În plus, subiectul 'maturității digitale' este pe ordinea de zi a reuniunii din iunie 2025 a miniștrilor digitalizării din UE, iar România are oportunitatea să susțină un standard european convergent cu cel promovat prin această lege.

'România poate și trebuie să fie parte activă în stabilirea unui standard european al maturității digitale. Am transmis deja solicitarea către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, respectiv către Ministerul Afacerilor Externe ca țara noastră să susțină această viziune la nivel european', a declarat senatoarea Pauliuc.

Noua lege propune: stabilirea vârstei maturității digitale la 16 ani; accesul la platforme și crearea de conturi personale doar cu acordul expres al părinților sau tutorilor legali; dreptul părinților de a suspenda sau șterge conturile copiilor și de a restricționa accesul la conținut dăunător; obligații clare pentru platforme (filtrare, etichetare pe categorii de vârstă, blocare acces neautorizat și interzicerea publicității profilate adresate minorilor); excepții pentru platformele educaționale autorizate; sancțiuni ferme, inclusiv amenzi proporționale cu cifra de afaceri și suspendarea activității pentru furnizorii care nu respectă legea. Inițiativa legislativă semnată de Nicoleta Pauliuc nu vizează doar platformele foarte mari (VLOP), ci are un spectru mai larg care acoperă serviciile societății informaționale - de la rețele sociale mici și site-uri de conținut, până la aplicații bancare sau jocuri online.
România se confruntă, la fel ca întreaga Europă, cu o explozie a fenomenelor periculoase din mediul digital: provocări virale, acces la conținut pornografic și violent, consum de substanțe interzise, bullying, fraudă și dependență de ecrane.

Studiile internaționale confirmă: adolescenții sunt tot mai vulnerabili la depresie, anxietate și tulburări de comportament din cauza expunerii necontrolate la conținut online dăunător.

'Fac apel la toți colegii parlamentari, la autorități și la societatea civilă să susțină această inițiativă. Copiii noștri nu pot aștepta. Avem datoria să le oferim un internet sigur, educativ și sănătos - acum, nu mai târziu', a concluzionat senatoarea Nicoleta Pauliuc.