Cazul Teodora nu este o excepție, este un eșec de sistem

O tânără mamă, Teodora, a fost împușcată în plină zi, pe o stradă din România. Nu de un necunoscut, ci de un agresor cunoscut autorităților.

Un bărbat despre care se știa că o hărțuia, o amenința și, posibil, comisese acte de violență. Teodora, conștientă de pericol, a cerut ajutor, a depus plângeri și, acum patru ani, a obținut un ordin de protecție.

A făcut tot ce i s-a cerut de un sistem care ar fi trebuit să o protejeze.

Două crime. Două tragedii. O familie distrusă.

Și aceeași întrebare, unde au fost autoritățile?

Câte vieți trebuie să mai fie curmate prin pasivitate, indiferență și birocrație? Câte plângeri trebuie pierdute prin sertare, până când se va înțelege că e vorba de vieți reale, nu de hârtii?

Dar statul a tăcut. Și pentru tăcerea lui, Teodora a plătit cu viața ei, și a copilului din pântece, căci era însărcinată în 5 luni.

Un copil de 3 ani a rămas fără mamă. În ajunul Zilei Copilului.

Domnule Cătălin Predoiu, câte femei trebuie să mai moară pentru ca sistemul pe care îl conduceți să reacționeze? Câte plângeri trebuie ignorate până admiteți că siguranța cetățenilor a devenit doar o lozincă birocratică?

România nu mai poate accepta pasivitatea autorităților în fața violenței.

Vă solicit public să răspundeți pentru acest eșec, să explicați ce măsuri au fost sau nu au fost luate și să vă asumați responsabilitatea, nu doar din funcție, ci și moral, uman, civic.

Când o femeie este ucisă după ce a cerut ajutor, statul devine complice.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui

2 iunie 2025