Patria este norodul, domnule președinte!

Consiliul de coordonare al Federației 'Solidaritatea Sanitară' din România (FSSR), întrunit în data de 31.05.2025, a analizat situația fiecărei categorii de personal din sănătate și a hotărât principalele direcții de acțiune pentru perioada următoare. (Pentru a asigura claritatea prezentării și posibilitatea de înțelegere a problemelor specifice fiecărei categorii de personal, le vom prezenta public de-a lungul acestei săptămâni, prin câte un comunicat pentru fiecare categorie).

Analizând contextul politic actual, FSSR constată cu îngrijorare intenția de a reforma sistemele publice fără participarea principalilor actori ai serviciilor publice: angajații, prin reprezentanții lor, federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector. Principala noastră preocupare este cea privitoare la sistemul public de sănătate.

Deoarece România are un nou Președinte, care coordonează realizarea programului de guvernare pentru perioada următoare, îi transmitem în mod public că Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România are deja un întreg pachet de măsuri de reformă a sistemului, ca propuneri pe care le-am înaintat (în forme actualizate) în mod continuu, de peste un deceniu, tuturor politicienilor.

FSSR este un partener de dialog social competent în zona de înțelegere a sistemului public de sănătate și activ în reașezarea acestuia pentru a servi atât interesele profesioniștilor cât și pe cele ale pacienților.

Alături de încălcarea regulilor de dialog social, absența reprezentanților FSSR de la consultările privind viitorul României înseamnă ratarea oportunității de a adecva propunerile de reformă la multe aspecte specifice sistemului public de sănătate, generând o serie întreagă de consecințe negative neintenționate.

Efectele absenței experților FSSR de la consultări devin deja vizibile în spațiul public, având chipul consultanților care analizează sistemul public și propun modificări, fără să-l înțeleagă. Cel mai strident exemplu îl constituie discuțiile pe tema depășirii celor 12 ore de muncă zilnică (limitelor timpului de lucru zilnic). Deși în urmă cu doar câteva zile FSSR a publicat un nou studiu pe tema realităților din sistemul sanitar, în care reamintește și de situația medicilor care efectuează gărzi, aceștia fiind nevoiți să lucreze între 24 și 30 de ore continuu, spațiul public este umplut de comentarii pe tema numărului angajaților din sectorul public care lucrează peste 12 ore zilnic.

În sectorul public de sănătate există cca. 12.000 de medici care sunt obligați ca în fiecare lună să aibă episoade de lucru continuu de peste 24 sau 30 de ore (pentru care sunt plătiți cu un salariu apropiat de cel existent la nivelul anului 2018). Dacă fiecare medic ar lucra o singură normă (adică dacă medicii care efectuează gărzi nu și-ar sacrifica o parte a vieții personale în favoarea vieții profesionale pentru a asigura un serviciu public esențial, numit permanența serviciilor medicale) atunci ar mai fi nevoie de ce puțin 5000 de medici în sectorul public de sănătate.

A discuta în acest context despre 12 ore de lucru maxim pe zi, despre existența unei singure norme de lucru, despre reducerea recompenselor pentru condițiile de muncă și pentru asigurarea continuității înseamnă a rata impactul negativ al unor astfel de intervenții asupra capacității sistemului public de sănătate de a asigura continuitatea serviciilor medicale publice.

Patria este norodul, domnule Președinte! A decide fără a sta de vorbă cu reprezentanții acelei părți din populație care lucrează înseamnă atât o încălcare gravă a unei valori esențiale a Uniunii Europene, numită dialogul social, cât și asumarea tuturor consecințelor negative specifice abordării unilaterale a problemelor.

Comitetul Director