Marea doamnă a teatrului israelian la ICR Tel Aviv, de Ziua Limbii și Teatrului Idiș

Ropote de aplauze au răsunat în sala mare, arhiplină, a Institutului Cultural de la Tel Aviv, odată cu intrarea în scenă a actriței Lia Koenig, invitata de onoare a reprezentanței ICR la evenimentul dedicat Zilei Limbii și Teatrului Idiș. Întâlnirea cu publicul, în majoritate format din israelieni originari din România, s-a desfășurat în limbile română, ebraică și idiș, fiind organizat de ICR Tel Aviv, în colaborare cu Leyvik House din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor și Jurnaliștilor de Limbă Idiș din Israel.

'Actoria este o meserie care te învață să iubești omul, să înveți să-l cunoști și să te cunoști pe tine însuți. Dragostea și respectul față de meserie sunt ceea ce te face să vrei să trăiești și să dai mai departe darurile primite de la viață.' - a dezvăluit 'secretul vieții lungi' și active Lia Koenig, la întrebarea adresată de către directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon. Dialogul cu distinsa actriță de 95 de ani - care în conștiința publicului român a rămas drept Ana Frank, rol pentru care a primit în România, înainte de plecarea în Israel din 1961, Premiul de Stat - a continuat cu amintiri despre începuturile carierei sale pe scena Teatrului Evreiesc de Stat.

Lia Koenig a subliniat importanța principiilor și valorilor primite din mediul familial, cât și a influenței pe care a avut-o asupra sa mama ei, celebra actriță Dina Koenig. 'Am avut o mamă excepțională. Ea a fost un wunderkind (copil-minune): pe când avea doar 16 ani, Ion Pribeagu, celebrul umorist și poet evreu, a adus-o la Teatrul Comedia, să joace în cupletele lui. Special pentru ea, a scris cântecelul Parfumul' - a reînviat memoriile despre mama sa distinsa actriță Lia Koenig.

Programul evenimentului a inclus prezentarea lui Alfred-Rennert Poplingher despre istoria teatrului idiș, în care acesta a trecut în revistă etapele parcurse de teatrul idiș din România, de la perioada premergătoare marelui dramaturg și regizor Avraham Goldfaden, continuând cu cea în care acesta a activat, începând cu legendarul 'Pomul Verde' de la Iași și până la înființarea de către regimul comunist a celor două teatre idiș de stat la București și Iași. Prelegerea a readus la lumină numele și activitatea artiștilor, regizorilor și dramaturgilor (precum Sigmund Mogulescu, Sara Segal, Iosef Lateiner, Sevila Pastor, Sidy Thal, Tricy Abramovici și mulți alții), care au contribuit la crearea și evoluția acestui fenomen cultural, atât pentru populația evreiască, cât și pentru cultura României în general.

Poplingher a subliniat că idișul a devenit, de-a lungul timpului, o limbă cu un vast folclor și care a facilitat apariția și dezvoltarea unei literaturi de valoare, a cărei trei reprezentanți de seamă din sec. XIX (Mendele Mocher Sfarim, Shalom Alechem și Itzik Peretz) au pătruns în literatura universală. Un alt detaliu demn de reținut este faptul că, înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, limba idiș era vorbită de aproximativ 11 milioane de evrei de pe întreg mapamondul.

Seara s-a încheiat cu intervenția lui Daniel Galay - apreciat dramaturg de limbă idiș, cu un impresionant palmares artistic, autor a mai multe volume de dramaturgie contemporană idiș, și director al Asociației Scriitorilor și Jurnaliștilor de Limbă Idiș din Israel. Galay a prezentat fragmente înregistrate din Împăratul klezmerilor, piesa sa de teatru prezentată în România în premieră în 2024, pe scena de la Teatrul Evreiesc de Stat din București. Spectacolul, conceput într-o stilistică buffă, povestește despre rivalitățile din lumea muzicienilor angrenând pe diverse paliere contradicțiile societății contemporane (corupția, alegerile etc.)

Ziua limbii și teatrului idiș este marcată în România începând din anul 2018. Alegerea acestei date face trimitere la data nașterii, în 1901, a poetului și prozatorului Ițic Mangher, unul dintre maeștrii literaturii idiș din prima jumătate a secolului XX pe plan mondial, considerat cel mai important și reprezentativ autor de limbă idiș din România.