Moștenirea epocii lui Constantin Brâncoveanu, prezentată în cadrul unei expoziții la Palatul Brâncovenesc din Potlogi

Muzeul Municipiului București și Complexul Național Muzeal 'Curtea Domnească' Târgoviște invită publicul la vernisajul expoziției tematice 'Metamorfoze culturale din secolele XVII-XVIII: Moștenirea și influența epocii lui Constantin Brâncoveanu', eveniment care va avea loc miercuri, 21 mai 2025, la ora 12.00, în Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi, Dâmbovița.

Expoziția 'Metamorfoze Culturale din secolele XVII-XVIII: moștenirea și influența epocii lui Constantin Brâncoveanu' își propune introducerea vizitatorului atât în intimitatea vieții private a familiei domnești, cât și în aspectele generale ce definesc epoca domnului născut în Brâncovenii Romanațiului (azi jud. Olt). Pornind de la neamul boieresc căruia îi aparținea, cu înrudiri pe multiple paliere, sunt evidențiate activitatea politică, relația cu biserica și implicarea în viața culturală. Brâncoveanu este însoțit până la martiriul din anul 1714 prin etalarea unor bunuri de patrimoniu provenind din colecțiile Muzeului Municipiului București și ale Complexului Național Muzeal 'Curtea Domnească' Târgoviște. Având una dintre cele mai lungi domnii din istoria țărilor române, Constantin Brâncoveanu (15 august 1654, Brâncoveni - 15 august 1714, Constantinopol) a fost domnul Țării Românești între 1688, când i-a succedat unchiului său matern, Șerban Cantacuzino, și fatidicul an 1714.

Mai întâi, sunt prezentați înaintașii domnitorului, apoi călătoria continuă alături de Constantin Brâncoveanu încă de la nașterea sa în conacul familiei, la Brâncoveni, unde, alături de clipe fericite, copilăria i-a fost marcată de moartea tatălui, apoi a bunicului patern și, mai târziu, a celor doi frați mai mari, Barbu și Matei. Vizitatorii îi pot urmări parcursul educațional vegheat de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai învățat boier al vremii sale, apoi primele dregătorii (vtori logofăt, mare-agă, ispravnic de scaun, mare postelnic, mare spătar, mare logofăt), căsătoria (cu Maria, nepoata domnului Antonie Vodă din Popești), urcarea pe tronul Țării Românești, ctitoriile sale (Hurezi, Sf. Gheorghe Nou), rolul jucat în educația și cultura țării (tipărirea de cărți, înființarea învățământului superior), mazilirea de către otomani în anul 1714 și, în final, canonizarea din anul 1992.

Documentele aflate în colecția Muzeului Municipiului București fac cunoscute domeniile întinse, cu zeci de moșii, pe care familia voievodului Brâncoveanu le deținea în Țara Românească și nu numai. Parcursul expozițional urmărește și impactul epocii brâncovenești asupra evoluției culturale, artistice și sociale a Țării Românești, punând accent pe schimbările pe care această perioadă le-a generat în secolul al XVIII-lea.
Mărturii ale stilului arhitectural din vremea sa se pot vedea și astăzi, prin numeroasele construcții atât în Țara Românească, precum și dincolo de Carpați, la Făgăraș, Sâmbăta de Sus, la curțile (palatele) domnești de la Brâncoveni, Târgoviște, Potlogi, Mogoșoaia, Doicești etc. 'Ridicate pentru desfătarea sufletului ori pentru tihna trupului când cumpăna vremii îi va trece pe ctitorii lor peste apele Styxului, minunățiile sculptate în piatră, modelate în cărămidă, meșteșugit zugrăvite în culori ce aveau să străbată veacurile, construcțiile brâncovenești cheamă mereu și mereu la cunoaștere, la meditație, la îmbogățirea sufletului și inimii' - Florentin Popescu (în 'Ctitorii brâncovenești').

Sub conducerea lui Constantin Brâncoveanu, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de dezvoltare culturală și a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele. Arhitectura civilă a epocii brâncovenești sintetizează în chip strălucit elementele deja intrate în structura acestui tip de construcții (pivnițele monumentale, încăperile mari acoperite cu bolți, loggiile și foișoarele), dar și elementele externe: grădinile italienești, lacurile artificiale. Cele două palate construite pentru fiii cei mari, Constantin și Ștefan, la Potlogi (1698) și Mogoșoaia (1702) îmbină elementele spațiale și decorative ce își revendică originile atât în Orient, cât și în Occident.
Din partea Ansamblului Brâncovenesc - Potlogi, curator este dr. Irina Cîrstina - muzeograf, Complexul Național Muzeal Curtea Domnească, Târgoviște, iar din partea Muzeului Municipiului București, curatori sunt dr. Camelia-Mirela Vintilă - arheolog și dr. Ioana-Iulia Manea, muzeograf în cadrul Secției Arheologie Preventivă.

Expoziția 'Metamorfoze Culturale din secolele XVII-XVIII: moștenirea și influența epocii lui Constantin Brâncoveanu' poate fi vizitată în cadrul Ansamblului Palatul Brâncovenesc din Potlogi în perioada 21 mai - 31 august 2025.