Pentru pacienții cu astm, tratamentele inhalatorii pot face diferența dintre viață și moarte

Astmul poate fi controlat eficient prin tratamente moderne, dar milioane de pacienți din întreaga lume încă nu au acces la medicamentele de care au nevoie. Anul acesta, de Ziua Mondială a Astmului, specialiștii atrag atenția asupra acestei crize globale prin tema: 'Să facem tratamentele inhalatorii accesibile pentru TOȚI!'.

Medicamentele inhalatorii cu corticosteroizi sunt esențiale pentru controlul bolii și pentru prevenirea crizelor de astm. Lipsa lor duce la suferință inutilă și decese evitabile. În multe țări cu venituri mici și medii, dar și în regiuni defavorizate din țările dezvoltate, tratamentele rămân inaccesibile fie din cauza costurilor ridicate, fie din cauza lipsei disponibilității.

'România a făcut progrese substanțiale în ceea ce privește diagnosticarea și terapia astmului. Prin multiple demersuri ale Societății Române de Pneumologie am reușit o compensare substanțială a terapiei, o pregătire a medicilor pneumologi pentru un diagnostic rapid și corect, dar și un acces crescut pentru noile oferte terapeutice (terapiile biologice). Legat de diagnostic, SRP a mers pe ideea colaborărilor internaționale în proiecte ale Societății Europene de Pneumologie precum SHARP sau cu International Respiratory Coalition. Sperăm ca aceste eforturi să fie materializate pe viitor în creșterea compensării la Casa de Asigurări a acestei medicații pentru a permite un acces mai larg și al eșantioanelor de populație defavorizate.' afirmă prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele Societății Române de Pneumologie.

Situația astmului la nivel global, în Europa și în România

Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile, afectează peste 300 de milioane de persoane la nivel mondial și provoacă anual mai mult de 450.000 de decese. Majoritatea acestor decese pot fi prevenite. În Europa, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră.

Prevalența astmului este în creștere, mai ales în rândul copiilor. Într-o clasă cu 30 de copii, 2-3 dintre ei au astm. În România, se estimează că peste 1 milion de persoane suferă de astm bronșic, iar anual sunt înregistrate aproximativ 200.000 de exacerbări severe - adică, în fiecare minut, un pacient are o criză de astm care îi poate pune viața în pericol.

În mediul urban, incidența acestei afecțiuni este dublă față de cea din mediul rural.

Astmul afectează aproximativ 7% dintre copiii cu vârste între 7 și 8 ani.

În România, pacienții care au astm bronșic prezintă în medie în fiecare an:

* 2 crize care duc la internări în spitale

* 3 crize care presupun tratament ambulatoriu.

Cele mai frecvente trei cuvinte folosite de pacienți pentru a descrie criza astmatică sunt: lipsa de aer, sufocarea și frica.

'Astmul nu este doar o boală de sezon, este o boală serioasă, care afectează toate vârstele. Povara astmului se vede în viața de zi cu zi. Pentru copii, astmul poate însemna lipsa de la școală, imposibilitatea de a face sport, teama de a duce o viață normală sau chiar nopți nedormite. Astmul bronșic este una dintre principalele cauze de absenteism școlar din Europa, fiind o cauză frecventă de spitalizare. Pentru părinți este un motiv constant de îngrijorare - crizele copiilor pot apărea oricând.' - spune prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog.

Ce este astmul?

Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin îngustarea acestora și producerea excesivă de mucus, ceea ce îngreunează respirația. Deși poate apărea la orice vârstă, astmul nu este o boală contagioasă. Printre factorii de risc se numără poluarea, fumul de țigară, alergiile sau infecțiile respiratorii.

Este important de știut că astmul este o boală cronică, deci nu se vindecă, dar poate fi ținută sub control cu ajutorul tratamentului. Medicația are rolul de a controla simptomele și de a preveni crizele de astm.

Crizele de astm provoacă un mare disconfort pacienților și celor care îi îngrijesc și pot duce la spitalizare și, în unele cazuri, la deces. În timpul unei crize, pacientul resimte sufocare, presiune la nivelul pieptului, tuse severă și respirație șuierătoare. Alte simptome și semne ale astmului pot include dificultate de a vorbi, anxietate sau panică, oboseală, dureri în piept, respirație rapidă, infecții frecvente, probleme cu somnul.

Medicamentele inhalatorii care conțin corticosteroizi previn crizele de astm prin tratarea inflamației de bază care cauzează boala.

'Medicația pentru astm este extrem de eficientă, dar are o formă particulară de administrare - cea inhalatorie (medicația 'se respiră'). Este esențial ca pacientul să înțeleagă necesitatea administrării medicației pentru astm 'prin respirație', precum și tehnica corectă de inhalare a medicației. Dialogul, comunicarea continuă pacient - medic sunt esențiale pentru succesul tratamentului.' spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, Directorul Școlii SRP.

Medicii și ceilalți profesioniști din domeniul sănătății sunt îndemnați să se asigure că fiecare persoană cu astm beneficiază de un tratament bazat pe dovezi, care include medicamente inhalatorii esențiale ce conțin corticosteroizi, administrate alături de (sau în combinație cu) medicamentele de urgență, pentru a preveni și evita morbiditatea și mortalitatea prin astm.

Mesaje pentru pacienți:

* Respectați tratamentul prescris și utilizați corect inhalatorul;

* Mergeți periodic la medic, chiar și atunci când vă simțiți bine;

* Evitați factorii de risc care pot declanșa crizele de astm.

Cum diagnosticăm și monitorizăm astmul?

Prin efectuarea unei spirometrii - un test simplu și rapid care măsoară funcția pulmonară. Societatea Română de Pneumologie încurajează efectuarea de spirometrii regulate pentru diagnosticarea și monitorizarea astmului.

'Spirometria reprezintă cel mai simplu, neinvaziv și la îndemână instrument de evaluare a funcției pulmonare. Ea este disponibilă începând cu vârsta de 5 ani și devine un element important în evaluarea pacienților diagnosticați cu astm - copii sau adulți. Spirometria nu pune diagnosticul, dar, alături de alte analize, de anamneză și de istoricul familial, ea ajută medicul să gestioneze corect și la timp diagnosticul acestei afecțiuni. Un diagnostic pus la timp și un tratament adecvat nivelului de severitate al bolii ajută pacientul să ducă o viață asemănătoare unei persoane care nu suferă de această afecțiune - să facă sport, să urce pe munte etc. Testarea periodică a funcției pulmonare (o spirometrie la 3-6 luni) dă medicului ocazia să adapteze schema de tratament.' spune prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președintele SRP 2020-2024 și președintele Secțiunii de fiziopatologie respiratorie a SRP.

Spirometrii gratuite dedicate Zilei Mondiale a Astmului

Pentru a marca această zi, Societatea Română de Pneumologie organizează sesiuni gratuite de spirometrii în București și în Timișoara, pe 10 și 11 mai. În București vor fi la Sun Plaza, în intervalul 10.00-22.00, iar în Timișoara vor fi la Iulius Mall, între orele 10.00 și 16.00.

'Campania de spirometrie organizată tradițional cu această ocazie în București și Timișoara urmărește o familiarizare a fiecărui potențial pacient cu o investigație accesibilă necesară pentru identificarea bolii, dar și cu valențe educative pentru o continuitate a terapiei inhalatorii, deoarece această afecțiune este cronică.' afirmă prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele SRP.

Mai multe informații despre astm și resurse utile pentru pacienți sunt disponibile pe www.casapneumologilor.ro și la numărul de telefon 021.9904.