Acțiuni ce contrazic discursurile

În timp ce se vorbește mult despre suveranism în spațiul public, în Parlament documentele de la Bruxelles sunt aprobate rapid, fără vreo analiză. Acte europene cu un impact direct asupra României sunt votate fără întrebări sau dezbateri, fără nicio preocupare pentru ce înseamnă ele pentru economia și viitorul nostru.

Directivele europene supuse votului în Parlamentul României nu sunt simple informări, ci documente strategice care vor influența profund economia, energia, digitalizarea și viitorul politic al Uniunii Europene. Documente cu impact major, precum COM(2025)30, COM(2024)690 și COM(2024)260 sunt adoptate fără analize de impact, fără consultări publice, fără rezerve. Votul favorabil exprimat în forurile naționale echivalează adesea cu asumarea politică a acestor direcții, fără vreo dezbatere reală, fără consultare publică și fără o poziție articulată care să țină cont de interesul României.

Este de neînțeles cum tocmai parlamentarii care se autodefinesc 'suveraniști' au votat aceste comunicări europene fără nicio rezervă, fără amendamente, fără a cere garanții pentru protejarea intereselor României. Între declarațiile publice și comportamentul parlamentar s-a instalat o ruptură tot mai vizibilă: una spun la televizor, cu totul altceva votează în Parlament.

Suveranismul, în sens autentic, presupune protejarea deciziei naționale în fața presiunilor externe, apărarea interesului propriu al statului, refuzul de a ceda competențe esențiale fără garanții și condiții clare. Înseamnă consultare publică, analiză de impact, responsabilitate în fața cetățenilor. Nu înseamnă a bifa orbește ce vine de la Bruxelles și a bate cu pumnul în masă doar în talk-show-uri.

Cei care se prezintă ca apărători ai suveranității dar votează tot ce li se pune în față sunt doar suveraniști de carton, zgomotoși în fața camerelor, obedienți în fața deciziilor europene.

COM(2025)30 - 'O busolă pentru competitivitatea Uniunii Europene', propune o serie de măsuri pentru revitalizarea competitivității economice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, documentul ridică preocupări legate de implementarea sa eficientă și de impactul asupra statelor membre.

În primul rând, abordarea propusă se concentrează pe stimularea inovării și a productivității, fără a oferi soluții clare pentru reducerea inegalităților economice dintre statele membre. Pe lângă aceste aspecte, documentul 'identifică soluții de penalizare' pentru neatingerea țintelor de reducere a emisiilor de CO2, fără a lua în considerare diversitatea economică și provocările specifice fiecărui stat membru.

În al doilea rând, măsurile propuse pentru reducerea dependenței energetice și promovarea unei economii verzi implică costuri semnificative pentru implementare, care afectează competitivitatea anumitor sectoare economice. Deci nu se ține cont de diversitatea economică a statelor membre și nici de potențialele provocări asociate.

COM(2024)690 al Comisiei Europene exprimă, pe de o parte, speranța deschiderii negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, și subliniază sprijinul politic și financiar dedicate acestui parcurs, iar pe de altă parte, exprimă 'profundă îngrijorare' față de acțiunile guvernului georgian care, potrivit documentului, pun în pericol traiectoria europeană a Georgiei și stopează de facto procesul de aderare. Abordarea contradictorie ridică întrebări legate de coerența și transparența politicii de extindere a UE.

Comisia solicită o strategie de comunicare pentru a informa publicul despre 'finanțarea asigurată de Uniune' pentru Republica Moldova, ceea ce sugerează o lipsă de transparență în gestionarea fondurilor și o posibilă manipulare a percepției publice. Directiva 690 a fost votată de toate partidele parlamentare, cu o singură excepție, a Grupului parlamentar S.O.S. România. Deși se exprimă speranța pentru integrarea Moldovei, se regretă suspendarea negocierilor Georgiei, fără a aborda în mod adecvat preocupările legate de transparența și echitatea procesului de aderare.

Această dublă măsură subminează încrederea în angajamentele Uniunii Europene față de statele aspirante și ridică întrebări despre sinceritatea și imparțialitatea politicii de extindere a UE.

COM(2024)260 al Comisiei Europene prezintă progresul Uniunii Europene în domeniul digital, însă ridică semne de întrebare asupra respectării principiilor fundamentale ale democrației și libertății de exprimare, în special în contextul României. În raportul său, Comisia subliniază importanța asigurării unui 'spațiu online sigur și de încredere', fără a detalia suficient măsurile concrete pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Abordare ce duce la reglementări care limitează libertatea de exprimare sub pretextul securității cibernetice, afectând astfel democrația.

În România, instituții precum Curtea Constituțională au adoptat decizii care restrâng dreptul la opinie al cetățenilor, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. În acest context, recomandările Comisiei Europene privind digitalizarea și securitatea online trebuie implementate cu respectarea strictă a drepturilor fundamentale, pentru a nu submina încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Astfel, Directiva 260, deși bine intenționat în promovarea unei Europe digitale, afectează democrația și libertatea de exprimare în România.

Cu toate acestea, ele sunt adoptate în grabă, fără transparență, fără consultarea specialiștilor și fără o minimă discuție despre consecințele lor reale. A acționa în spiritul suveranității înseamnă să analizezi fiecare document european prin prisma interesului național, nu să validezi automat propuneri care pot afecta profund economia, coeziunea socială sau capacitatea decizională a României.

Unica opoziție reală în Camera Deputaților, care a votat împotriva acestor COM-uri și a cerut dezbatere, este Grupul parlamentar S.O.S. România. În rest, 'suveranismul' unora rămâne doar un exercițiu de imagine.

Deputat de Vaslui
Raisa Enachi

16 aprilie 2025