Cenzură mascată pentru unii, libertate deplină pentru alții?

Partidul REPER își exprimă îngrijorarea față de modul în care Biroul Electoral Central (BEC) interpretează și aplică principiile egalității de tratament în spațiul public, în contextul alegerilor prezidențiale din 2025.

În comunicatul nr. 45 din 15 aprilie 2025, BEC transmite un mesaj profund dezechilibrat: persoane fizice sunt avertizate că își depășesc dreptul la opinie, în timp ce actori politici cu influență directă asupra procesului electoral - precum Prim-ministrul României care este și președintele unui partid cu un candidat înscris în cursa electorală - beneficiază de o toleranță suspectă în exprimarea unor poziționări politice favorabile unui anumit candidat.

O asemenea abordare ridică serioase semne de întrebare privind imparțialitatea autorităților electorale, mai ales în contextul în care partide politice care nu sunt competitori electorali în aceste alegeri, cum este cazul partidului REPER, nu primesc clarificări oficiale nici după 5 zile de la depunerea unei solicitări explicite adresate atât BEC, cât și Autorității Electorale Permanente (AEP).

Această tăcere instituțională generează un precedent periculos și contribuie la o atmosferă de incertitudine juridică în campania electorală, contrar obligațiilor asumate de România prin Regulamentul UE 2024/900 privind transparența în publicitatea politică și a normelor interne relevante, respectiv OUG 1/2025 și Hotărârea AEP 9/2025.

REPER a solicitat o clarificare tocmai pentru a putea respecta cadrul legal, în absența unor norme detaliate și corelate între reglementările naționale și cele europene. Legislația actuală este incompletă și nearmonizată, în special în ceea ce privește comunicarea publică a actorilor politici care nu participă direct în alegeri, dar care au un rol relevant în spațiul democratic.

'Considerăm că este inacceptabil ca un partid politic să nu poată face uz de propriile canale de comunicare internă și publică pentru a-și exprima poziția politică - fără ca acest lucru să fie automat interpretat ca finanțare electorală, câtă vreme nu se face apel la resursele unui competitor și nu sunt utilizate forme de publicitate plătită. Regulamentul european însuși definește publicitatea politică într-un mod care permite comunicarea internă și nefinanțată, considerând-o parte firească a vieții democratice', a declarat Camelia Sălcudean, președintă REPER.

Partidul REPER își reafirmă angajamentul pentru respectarea legii, dar atrage atenția că, în forma actuală, cadrul legal creează confuzie, aplicare discriminatorie și riscuri majore pentru libera exprimare. REPER solicită din nou, public, clarificarea de urgență a poziției AEP și BEC cu privire la dreptul actorilor politici care nu sunt competitori electorali de a se exprima în mod legitim în această campanie.