INFORMAȚIE DE PRESÃ privind actele normative aprobate în ședința Guvernului României din 16 aprilie 2025

I. PROIECTE DE LEGI

1. PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) - Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024, la București

Guvernul continuă demersurile pentru facilitarea tranzitului de persoane și accelerarea circulației mărfurilor, ca parte a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și a sprijinului acordat economiei ucrainene, grav afectate de război, în cooperare cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Pentru a eficientiza și simplifica controalele la frontiera comună cu Republica Moldova, atât pentru transportul de mărfuri, cât și pentru călători, Acordul ratificat sprijină implementarea controlului coordonat în punctul de trecere Galați - Giurgiulești. Documentul stabilește cadrul juridic bilateral necesar implementării și reglementează modul de organizare a controlului, atribuțiile personalului implicat, protecția datelor personale, procedurile de aplicare, modificare și încetare a acordului.

Similar modelului funcțional la PTF Albița - Leușeni din aprilie 2023, acest tip de control va fi extins și la PTF Galați - Giurgiulești, pentru a permite operaționalizarea coridorului verde Reni (Ucraina) - Giurgiulești (Republica Moldova) - Galați (România), parte a inițiativei UE de solidaritate cu Ucraina.

Controlul coordonat presupune/înseamnă efectuarea verificărilor de frontieră de către autoritățile statului de ieșire, urmate imediat de cele ale statului de intrare, toate desfășurându-se pe teritoriul unui singur stat.

Potrivit Acordului, controlul coordonat va avea loc în punctul de trecere Galați, pe teritoriul României, pe sensul de intrare în țară. În punctul de trecere Galați - Giurgiulești vor fi prezenți doar reprezentanții structurilor de frontieră și vamale ale Republicii Moldova, ceea va contribui la reducerea timpilor de așteptare și la simplificarea formalităților de trecere a frontierei. Astfel, sunt create condiții mai eficiente pentru tranzitul persoanelor și transportul mărfurilor, în beneficiul direct al cetățenilor și operatorilor economici.

Implementarea controlului coordonat va implica mai multe autorități române și moldovene, printre care Poliția de Frontieră, structurile vamale, autoritățile sanitare și fitosanitare și instituțiile responsabile de infrastructura rutieră.

Acordul se aplică pentru un terme de 12 luni de la momentul operaționalizării, cu posibilitatea prelungirii prin acord comun, pe cale diplomatică, în urma unei evaluări realizate în comun de către autoritățile responsabile ale celor două state.

Lansarea efectivă a controlului coordonat va avea loc după finalizarea lucrărilor de infrastructură în punctul de trecere Galați, autoritățile române punând accent pe respectarea standardelor Schengen și pe organizarea eficientă a fluxurilor de intrare-ieșire.

Informații suplimentare:

În prezent, la frontiera comună dintre Ucraina și Republica Moldova este implementat controlul comun între cele două state, la punctul de trecere a frontierei Reni - Giurgiulești.

Pentru România și Republica Moldova, implementarea controlului coordonat la Galați reprezintă o condiție esențială pentru evitarea blocajelor și eficientizarea fluxurilor de tranzit pentru călători și marfă. Comisia Europeană a încurajat ferm lansarea rapidă a acestui mecanism, în paralel cu dezvoltarea infrastructurii necesare, urmând să urmând să aibă în vedere identificarea unui cadru financiar adecvat pentru finanțarea proiectului.

Acordul a fost semnat la data de 20 noiembrie 2024, la București. Negocierile Acordului au fost precedate de consultări cu Comisia Europeană, care a validat documentul.

Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului în procedură de urgență.

2. PROIECT DE LEGE privind ratificarea Convenției între România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului anexă la convenție, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024

Textul noii convenții, care o înlocuiește pe cea din 1975, este în concordanță cu legislația din România, cu modelul de convenție pentru eliminarea dublei impuneri al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu planul de combatere a erodării bazei fiscale și de transfer al profiturilor (planul BEPS) adoptat de OCDE în 2016 și cu prevederile Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Noua convenție cuprinde în preambul o prevedere anti-abuz conform căreia acest instrument juridic nu creează oportunități în avantajul unor rezidenți ai statelor terțe privind neimpozitarea sau impozitarea mai redusă a veniturilor acestora, ca urmare a evaziunii fiscale sau a evitării plății impozitelor, inclusiv prin intermediul unor aranjamente financiare care au ca scop obținerea beneficiilor prevăzute în convenție.

Una din noutăți se regăsește la articolul referitor la 'sediul permanent', fiind introduse două noi paragrafe prin care sunt descrise circumstanțele în care o întreprindere este strâns legată de alta, precum și o prevedere care să împiedice fragmentarea unei operațiuni economice unitare în mai multe operațiuni mici, pentru care s-ar putea susține că fiecare dintre acestea reprezintă activitate de natură pregătitoare sau auxiliară, care nu ar genera sediu permanent.

Profiturile realizate de un șantier de construcții sau un proiect de construcții sau instalare se vor impune în statul în care se desfășoară activitatea numai în cazul în care această activitate se desfășoară pe o perioadă de mai mare de 12 luni.

Profiturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exploatarea în trafic internațional a navelor sau aeronavelor sunt impozabile numai în acel stat. De asemenea, se includ în aceste profituri și cele obținute din închirierea unei nave nude sau aeronave, precum și cele din folosirea, întreținerea sau închirierea containerelor folosite pentru transportul bunurilor sau mărfurilor, când astfel de operațiuni sunt efectuate în legătură cu exploatarea navelor și aeronavelor în trafic internațional.

În cazul dividendelor, cota de impozit prevăzut de noua convenție a scăzut la 5% față de 10%; în cazul dobânzilor, cota de impozit a scăzut la 3% față de 10%, iar în cazul redevențelor, cota de impozit a scăzut la 3% față de 10%.

Prin noua convenție se reglementează și impozitarea veniturilor sub formă de salarii și pensii, a veniturilor obținute de membrii consiliilor de administrație, de salariați aflați în funcții publice, de studenți, practicanți, artiști de spectacol și sportivi, precum și a veniturilor obținute din câștiguri de capital.

Totodată, noua convenție reglementează și aspecte referitoare la metodele de eliminare a dublei impuneri, nediscriminare, procedură amiabilă, schimbul de informații, intrarea în vigoare a noii convenții și încetarea valabilității convenției din 1975.

Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

3. PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Convenției între România și Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la Convenție, semnate la New York la 27 septembrie 2024

Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern și va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

II. ORDONANȚE DE URGENȚÃ

1. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului

Ordonanța de urgență adoptată de Executiv facilitează acordarea de împrumuturi în condiții avantajoase, venind în sprijinul comunităților locale care au nevoie de finanțare pentru derularea proiectelor europene

Astfel, unitățile administrativ teritoriale pot solicita contractarea de împrumuturi din Trezorerie în limita sumei totale de 1,5 miliarde de lei.

Fondurile pot fi utilizate pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte.

Acordarea acestor împrumuturi soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, potrivit unei analize realizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, sunt în implementare peste 14.300 de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile sau din programe naționale. Valoarea acestora depășește 234 miliarde lei, iar cofinanțarea necesară este de peste 20,4 miliarde.

În cazul unora dintre ele există dificultăți în asigurarea resurselor de cofinanțare.

Prin mecanismul adoptat de Guvern, se creează atât posibilitatea contractării unor împrumuturi pentru asigurarea finanțării cheltuielilor neeligibile, a prefinanțării și/sau cofinanțării acestora, cât și posibilitatea refinanțării datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.

Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, iar rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului.

Marja se stabilește astfel: 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv, 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv, respectiv 2 puncte procentuale pentru scadențe între 5 și 10 ani inclusiv. Împrumuturile pot beneficia de o perioadă de grație de 12 luni, iar rambursarea acestora se poate face între 1 și 10 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

Creditele contractate conform actului normativ constituie o excepție de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar, pentru a asigura accesibilitatea la această măsură și pentru localitățile mai mici, sunt prevăzute plafoane în funcție de mărimea localităților.

Astfel, județele vor putea contracta cel mult 35 de milioane de lei, municipiile reședință de județ și sectoarele municipiului București - câte 30 de milioane de lei, municipiile - câte 20 de milioane de lei, iar orașele și comunele au plafoane nelimitate.

Termenul-limită de depunere, la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 31 octombrie 2025.

2. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private

Ordonanța de urgență vizează implementarea recomandărilor OCDE privind liberalizarea serviciilor în domeniul pensiilor private, în concordanță cu Codurile de liberalizare ale OCDE. Aderarea României la aceste coduri reprezintă atât o condiție esențială pentru finalizarea procesului de aderare la OCDE, cât și un obiectiv strategic al politicii externe, asumat prin Programul de Guvernare.

Respectarea Codurilor de liberalizare implică adaptarea legislației naționale la standardele internaționale privind libera circulație a capitalurilor și serviciilor financiare. În acest context, instituțiile implicate au responsabilitatea de a adopta măsurile necesare și de a raporta periodic progresul în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Astfel, actul normativ aduce următoarele elemente de noutate:

- Definește Codurile de liberalizare ale O.C.D.E. ca fiind instrumentele juridice intitulate Codul de liberalizare a mișcărilor de capital și Codul de liberalizare a operațiunilor curente invizibile;

- Introduce posibilitatea accesului extins pe piață pentru administratorii din state membre O.C.D.E. care vor putea administra fonduri de pensii și gestiona activele participanților din România; în mod similar, se introduc prevederi referitoare la entitățile responsabile cu depozitarea și custodia activelor fondurilor de pensii, în care vor fi cuprinse și instituțiile bancare din state aderente la codurile de liberalizare ale O.C.D.E. autorizate pentru activitatea de depozitare

- Permite fondurilor de pensii facultative și ocupaționale să aplice strategii adaptate vârstei: participanții vor putea alege fonduri care ajustează automat riscul investițiilor în funcție de apropierea de vârsta pensionării;

- Prevede pentru jurisdicțiile aderenților la codurile de liberalizare ale O.C.D.E condiții similare cu ale statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, în ceea ce privește investițiile fondurilor de pensii în instrumente financiare tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din aceste state, inclusiv flexibilizarea limitelor de investiții, conform recomandărilor;

- Stabilește un cadru mai adecvat de condiții care participantul trebuie să le îndeplinească pentru a primi pensia privată (de exemplu, eliminarea numărului minim de contribuții necesare pentru a beneficia de pensie privată);

- Completează prevederile legislative cu elemente care conduc la întărirea capacității de supraveghere a A.S.F. și de asigurare a stabilității pieței, pentru protejarea corespunzătoare a participanților.

Astfel, prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, România este mai aproape de standardele internaționale ale O.C.D.E., modernizează sistemul pensiilor private și oferă mai multă siguranță și flexibilitate pentru toți cei care contribuie la aceste fonduri.

3. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României

Prin ordonanța de urgență adoptată Guvernul a aprobat Cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României și Registrul beneficiarilor programelor de formare. Acest Registru va reflecta nivelul competențelor digitale de bază pe care îl au cetățenii.

Obiectivul principal al Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României (DigCompRo) este de a standardiza și de a oferi o orientare clară a competențelor digitale pentru cetățeni într-un cadru unitar. Acest standard național pentru competențele digitale, adaptat din cadrul de competențe digitale al UE, contribuie la stabilirea unui sistem comun pentru întreaga administrație publică, pentru mediul privat și societatea civilă și pentru cetățeni în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale, măsurarea și certificarea acestora.

Ministerul Educației și Cercetării va integra DigCompRo în curriculumul național și în programele de formare a cadrelor didactice, colaborând la actualizarea periodică a cadrului.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va colabora la elaborarea și actualizarea standardelor ocupaționale, potrivit domeniului de competență.

Autoritatea Națională pentru Calificări va putea integra DigCompRo în procesul de elaborarea și actualizare a standardelor ocupaționale și va dezvolta sistemul de validare a competențelor digitale.

Institutul Național de Statistică va colecta și raporta date privind nivelul competențelor digitale ale populației în conformitate cu DigCompRo.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) va coordona implementarea DigCompRp, va monitoriza și raporta periodic asupra modului în care acesta este utilizat în strategiile și programele naționale. Totodată, cu consultarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a Ministerului Educației și Cercetării și a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, MEDAT va formula propuneri de actualizare periodică a DigCompRo. Revizuirea și actualizarea cadrului DigCompRo se va face la maxim 3 ani.

De asemenea, la nivelul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în vederea monitorizării preliminare a rezultatelor investițiilor în domeniul transformării digitale, se instituie ca instrument de monitorizare Registrul Beneficiarilor programelor de formare.

Registrul va conține date cu caracter personal, accesul fiind limitat la personalul autorizat al Autorității pentru Digitalizarea României, desemnat prin decizie internă, și la alte autorități, în condițiile legii. ADR asigură securitatea datelor prin măsuri tehnice și organizatorice adecvate, beneficiarii fiind informați despre prelucrarea datelor, conform principiilor și normelor GDPR.

Formatul Registrului, categoriile de date prelucrate, procedurile detaliate de acces, stocare și ștergere a datelor, precum și alte măsuri specifice de protecție a datelor cu caracter personal se stabilesc prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, în termen de 60 de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, cu avizul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

4. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind unele măsuri bugetare în domeniul culturii și al asigurării funcționării structurii de coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor pentru anul 2025

Ordonanța de urgență a fost adoptată.

III. HOTÃRÂRI DE GUVERN

1. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru reaprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții 'Drum TransRegio Feleac TR 35, Etapa I Centura Metropolitană TR 35 și Drumuri de Legătură', județul Cluj

Hotărârea a fost aprobată.

2. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 37/2021 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național 'Autostrada de centură București', sector Centura Nord km 0+ 000-km 52 + 770, pe raza localităților Săbăreni din județul Giurgiu, Dragomirești-Vale, Buftea, Mogoșoaia, Balotești, Tunari, Dascălu, Ștefaneștii de Jos, Găneasa, Pantelimon și Cernica din județul Ilfov

Actul normativ stabilește măsuri pentru actualizarea situațiilor imobilelor care au fost afectate de realizarea lucrării de utilitate publică de interes național 'Autostrada de centură București', sector Centura Nord km 0+000 - km 52+770, pe raza localităților Buftea și Pantelimon, din județul Ilfov, cu modificările ulterioare.

Astfel, modificările vizează actualizarea elementelor de identificare ale imobilelor expropriate și a sumelor individuale aferente despăgubirilor, precum și restituirea la bugetul de stat a sumei de 596.952,78 lei, rămasă disponibilă, în termen de 90 de zile de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

3. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și aprobarea listei imobilelor proprietate publică a unității administrativ - teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Autostrada Brașov - Târgu Mureș - Cluj - Oradea', Subsecțiunea 3A2 'Nădășelu - Mihăiești km 8 + 700 - km 25 + 500'

Prin prezentul act normativ se alocă suma de 1,36 milioane lei pentru exproprierea unui număr de 154 de imobile și o suprafață totală de teren de 236.514 metri pătrați, situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de construcție a Autostrăzii Brașov - Târgu Mureș - Cluj - Oradea', subsecțiunea 'Nădășelu - Mihăiești.

Imobilele care urmează a fi expropriate sunt situate pe proprietate privată a statului și pe proprietate publică a unităților administrativ - teritoriale Gârbău și Sânpaul din județul Cluj.

Suma aferentă despăgubirilor va fi alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

4. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții 'Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulația cu viteza maximă de 160 km/h, secțiunea Brașov - Sighișoara, subsecțiunile 1. Brașov -Apața, 2. Apața - Cața și 3. Cața - Sighișoara'

Actul normativ prevede reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții 'Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov - Simeria, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulația cu viteză maximă de 160 km/h, secțiunea Brașov - Sighișoara, subsecțiunile 1. Brașov - Apața, 2. Apața - Cața și 3. Cața - Sighișoara'.

Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 11,365 miliarde lei, din care valoarea lucrărilor rămase de executat (inclusiv TVA) este estimată la 4,512 miliarde lei.

Durata de execuție a lucrărilor rămase de executat este de 48 luni.

Beneficiile proiectului, odată finalizat, vor consta în circulația trenurilor de călători cu o viteză maximă de 160 km/h și a trenurilor de marfă cu o viteză maximă de 120 km/h. De asemenea, va fi pus în operare comercială sistemul ECTS/ERTMS nivel 2, în conformitate cu documentele europene privind specificațiile tehnice de interoperabilitate. Totodată, proiectul va contribui la reducerea costurilor de exploatare, atât în domeniul conducerii traficului, cât și al întreținerii instalațiilor de semnalizare feroviară.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile, conform Contractelor de finanțare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din veniturile proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate 'C.F.R.'' - S.A., conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

5. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind cerințele specifice pentru autorizarea laboratoarelor de încercări și a atestării standurilor și dispozitivelor speciale utilizate în activitățile de încercări și verificări din domeniul feroviar, transportului cu metroul, metroul ușor, monorai și transportului urban, suburban și regional pe șine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic și verificarea respectării acestor cerințe

Prin acest act normativ se creează cadrul unitar în ceea ce privește modalitatea de realizare, întreținere, reînnoire, modernizare a infrastructurii și materialului rulant și control al laboratoarelor de atestare a dispozitivelor speciale utilizate în domeniul transporturilor, acoperind atât domeniul feroviar și transportul cu metroul, cum era până în prezent, cât și transportul cu metroul ușor, monorai și transportul urban, suburban și regional pe șine, pe linii ferate industriale și pe căile ferate cu caracter de patrimoniu, de muzeu sau turistic.

O altă schimbare este dată de necesitatea punerii în concordanță a cerințelor de calitate care sunt impuse de asigurarea (pentru laboratoare dar și pentru standurile, dispozitivele și echipamentele speciale de încercări și verificări utilizate) a cerințelor standardului național de referință în domeniu.

6. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Regiei Autonome 'Registrul Auto Român', aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Guvernul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Regiei Autonome 'Registrul Auto Român', aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Pentru anul 2025, comparativ cu datele preliminate din anul 2024, veniturile totale programate înregistrează o creștere de 4%, iar cheltuielile totale estimate prezintă o scădere de 1,80%.

Regia Autonomă 'Registrul Auto Român' nu are înregistrate pierderi și plăți restante, iar pentru anul 2025, estimează un rezultat brut - profit - în valoare de 184.494,87 mii lei, în creștere cu 21,10% față de profitul preliminat în anul 2024.

Sursele de finanțare a investițiilor sunt în valoare de 46.750,11 mii lei iar cheltuielile pentru investiții sunt programate în creștere cu 21,97% la valoarea de 46.653 mii lei.

7. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate 'C.F.R.' - S.A. a unor bunuri aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate 'C.F.R.' - S.A. - Sucursala Regională CF Brașov, în vederea reutilizării și refolosirii, respectiv scoaterii din funcțiune, casării și valorificării, după caz

Hotărârea a fost adoptată.

8. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru adoptarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029 și a planului de acțiune aferent acesteia

Creșterea calității și eficienței serviciilor judiciare, facilitarea accesului cetățenilor la justiție, consolidarea luptei împotriva corupției și criminalității sunt direcțiile fundamentale ale Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar și Planului de Acțiune aferent.

Documentele pentru perioada 2025-2029 includ un set de reforme esențiale pentru creșterea performanței sistemului judiciar.

Digitalizarea și automatizarea proceselor judiciare reprezintă un pilon central. Este vizată implementarea unui sistem informatic modern, care va eficientiza gestionarea dosarelor și a termenelor de judecată și va contribui la reducerea timpului de soluționare a cauzelor și la diminuarea erorilor administrative.

9. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița' pentru anul 2025

Executivul a aprobat programul de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița prin acordarea unui sprijin financiar în valoare de 1,5 miliarde lei, fondurile asigurate în bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2025.

Programul urmărește creșterea numărului de animale de reproducție deținute, precum și sporirea numărului de produși valorificați de la acestea, având ca scop extinderea efectivelor de porci din aceste rase.

Ajutorul de minimis are o valoare de 2.300 lei/scroafă/an, iar valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși suma de 50.000 euro pe durata perioadei de 3 ani.

Comunicatul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

https://www.madr.ro/comunicare/9660-ministerul-agriculturii-sustine-crescatorii-de-porci-din-rasele-bazna-si-mangalita-printr-un-sprijin-de-1-5-milioane-de-lei.html

10. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Buzău, instituție subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Hotărârea a fost aprobată.

11. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii

Prin această hotărâre, funcțiile de demnitate publică din cadrul Ministerului Culturii se reduc cu un post de secretar general adjunct și un post de subsecretar de stat. Astfel, în cadrul acestui Minister vor exista 182 de posturi, plus doi secretari de stat, doi subsecretari de stat, un secretar general și un secretar general adjunct.

12. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și modificarea Anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

13. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea datelor de identificare și a valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea Curții de Conturi, ca urmare a finalizării unor lucrări de investiții

Hotărârea a fost aprobată.

14. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și administrarea Instituției Prefectului - Județul Bistrița-Năsăud din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

Hotărârea a fost aprobată.

15. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea denumirii titularului dreptului de administrare și a valorii de inventar a imobilului cu nr. MF 40413, aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, trecerea unor construcții din domeniul public al statului în domeniul privat ai acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și casării, precum și actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

16. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliție Județean Buzău, ca urmare a reevaluării, trecerea acestuia în domeniul public al orașului Nehoiu, județul Buzău și pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

17. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea plății contribuției financiare voluntare a României la bugetul Secretariatului Consiliului Cooperării Regionale pentru anul 2025

Executivul a aprobat plata contribuției financiare voluntare pentru anul 2025 la bugetul Secretariatului Consiliului Cooperării Regionale (RCC), în valoare de 140.000 euro, echivalent în lei calculat la cursul BNR de la data plății. Suma va fi asigurată din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

RCC, înființat în 2008 la Sofia ca succesor al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, este o platformă de cooperare regională gestionată de statele din regiune, inclusiv România. Organismul sprijină integrarea europeană și euro-atlantică a Europei de Sud-Est și funcționează ca braț operațional al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). Activitatea RCC se axează pe cinci domenii prioritare: dezvoltare economică și socială, infrastructură, justiție și afaceri interne, securitate și formarea capitalului uman, la care se adaugă cooperarea parlamentară.

România este contribuitor major al RCC, alături de Bulgaria, Grecia și Turcia, menținând aceeași contribuție anuală din 2008. Participarea financiară reflectă angajamentul României față de stabilitatea și dezvoltarea regiunii, în concordanță cu obiectivele UE și NATO.

18. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea Programului Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU)

Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar are ca obiectiv reducerea semnificativă a ratei abandonului universitar în instituțiile de învățământ superior din România.

Colaborarea cu unitățile de învățământ preuniversitar, organizarea de cursuri demonstrative în mediul rural, oferirea de cursuri remediale pentru elevii care susțin Bacalaureatul și dezvoltarea de programe de consiliere sunt câteva dintre măsurile prevăzute a facilita accesul și a reduce riscurile de abandon.

Astfel, actul normativ prevede că instituțiile de învățământ superior elaborează un plan de acțiuni privind reducerea abandonului universitar, adaptat la categoriile de studenți înmatriculați, aflați în risc de abandon, și la particularitățile de risc identificate la nivelul instituției și programelor de studii.

Un alt element esențial al programului este dezvoltarea unui sistem integrat de sprijin pentru studenții aflați în risc de abandon, care include atât consilierea academică, cât și sprijinul psihologic. Prin sprijinirea centrelor de consiliere și orientare în carieră în toate instituțiile de învățământ superior se va asigura monitorizarea atentă a progresului studenților și implementarea de măsuri personalizate, cum ar fi pachetele de sprijin integrate, cursuri remediale și activități suplimentare. De asemenea, programul propune dezvoltarea unor politici de reînmatriculare, precum și sprijinirea studenților care își întrerup studiile, în vederea facilitării reîntoarcerii acestora în sistemul de învățământ.

În plus, PNRAU introduce măsuri pentru a încuraja implicarea activă a studenților în viața universitară, prin dezvoltarea sentimentului de apartenență și implicare în activități extracurriculare. Prin sprijinirea măsurilor de voluntariat și organizarea unor sesiuni de orientare academică la începutul fiecărui an universitar, programul își propune să creeze un mediu favorabil dezvoltării personale și profesionale a studenților. Totodată, dezvoltarea de instrumente digitale de monitorizare a progresului educațional și avertizare timpurie pentru riscurile de abandon va permite o intervenție rapidă și eficientă pentru studenții aflați în dificultate.

Finanțarea programului este asigurată din bugetul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), inclusiv cu sprijinul fondurilor europene, iar instituțiile de învățământ superior vor putea accesa fonduri suplimentare prin proiecte și parteneriate.

MEC, în colaborare cu Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) și cu Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), va monitoriza implementarea și eficiența PNRAU.
Instituțiile de învățământ superior vor raporta anual progresul și rezultatele măsurilor adoptate, inclusiv date privind rata abandonului universitar și impactul programelor de suport.

19. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei comunei Izvoarele, județul Tulcea

Hotărârea a fost adoptată.

20. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei orașului Măcin, județul Tulcea

Hotărârea a fost adoptată.

21. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat și acordarea de către România a unor ajutoare umanitare externe de urgență, cu titlu gratuit, pentru Statul Libia și pentru Republica Armenia

Prin hotărârea de guvern se închide circuitul legislativ pentru ajutorul umanitar de urgență acordat de România gratuit către Libia și Armenia.
Ajutorul pentru Libia, în valoare de 2.905.200 lei (fără TVA), a fost destinat protecției populației afectate de inundații și a constat în: 20.000 conserve cu legume, 20.000 litri de apă minerală, 200 corturi, 800 saci de dormit, 800 paturi, 800 saltele, 800 pături, 1.600 cearșafuri, 800 perne și 1.600 fețe de pernă.

Pentru Armenia, în contextul crizei refugiaților din Nagorno-Karabah, România a oferit produse în valoare de 2.203.236 lei (fără TVA), constând în: 7.000 saci de dormit, 7.000 perne, 7.000 fețe de pernă, 5.880 kg orez, 5.880 kg zahăr și 3.500 litri ulei rafinat de floarea-soarelui.

22. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 4/2025 la licența de concesiune nr. 366/1999 a activității de exploatare a dacitului industrial și de construcție din perimetrul Bologa, județul Cluj

Hotărârea de guvern aprobă actul adițional de prelungire a duratei de concesionare pe o perioadă de 5 ani a licenței de exploatare, în conformitate cu prevederile art. 20 indice 1 din Legea minelor și art. 4.1.1 din Licența de exploatare nr. 366/1999 precum și actualizarea anexelor și a documentațiilor tehnico-economice.

Este vorba de exploatarea dacitului industrial și de construcție din perimetrul Bologa, județul Cluj.

De asemenea, valoarea redevenței se reactualizează iar cheltuielile de exploatare pentru perioada 2025-2030 sunt de aproximativ 85 milioane lei.

23. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 3/2025 la licența de concesiune nr. 369/1999 a activității de exploatare a andezitului industrial și de construcție din perimetrul Bologa - Henț, județul Cluj

Hotărârea de guvern aprobă actul adițional de prelungire a duratei de concesionare pe o perioadă de 5 ani a licenței de exploatare, în conformitate cu prevederile art. 20 indice 1 din Legea minelor și art. 4.1.1 din Licența de exploatare nr. 369/1999 precum și actualizarea anexelor și a documentațiilor tehnico-economice.

Este vorba de exploatarea andezitului industrial și de construcție din perimetrul Bologa-Henț, județul Cluj.

De asemenea, valoarea redevenței se reactualizează iar cheltuielile de exploatare pentru perioada 2025-2030 sunt de aproximativ 572 mii lei.

24. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a zăcământului de huilă din perimetrul de exploatare Șopot, județul Caraș-Severin

Hotărârea a fost adoptată.

25. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 6/2025 Ia licența de concesiune nr. 324/1999 a activității de exploatare a apei minerale terapeutice din perimetrul Geoagiu, județul Hunedoara

Hotărârea a fost adoptată.

26. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 3/2025 la licența de concesiune nr. 541/1999 a activității de exploatare a minereului polimetalic cu conținut de aur și argint în perimetrul Șuior, județul Maramureș

Hotărârea a fost adoptată.

27. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 8/2025 la licența de concesiune nr. 925/1999 a activității de exploatare a dioritului în perimetrul Păuliș, județul Arad

Hotărârea a fost adoptată.

28. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 9/2025 la licența de concesiune nr. 479/1999 a activității de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheș-Grințieș, județul Neamț

Hotărârea a fost adoptată.

29. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 4/2025 la licența de concesiune nr. 540/1999 a activității de exploatare a minereului polimetalic în perimetrul Baia Sprie, județul Maramureș

Hotărârea a fost adoptată.

30. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 7/2025 la licența de concesiune nr.1036/1999 a activității de exploatare a gresiei ornamentale în perimetrul Bașchioi, județul Tulcea

Hotărârea a fost adoptată.

31. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Culturii

Hotărârea a fost adoptată.

32. HOTÃRÂRE A GUVERNULUI pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 272/2023 privind participarea României la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor - PISA 2025, inclusiv la opțiunile internaționale dezvoltate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Actul normativ desemnează Institutul de Științe al Educației ca Centru Național PISA 2025, în concordanță cu cele mai noi modificări și completări aduse în acest sens Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

De asemenea, introduce și pentru elevii care învață în școli de limbă maghiară din România posibilitatea de a le fi evaluate cunoștințele acumulate pe baza unui eșantion special în cadrul Programului pentru evaluarea internațională a elevilor - PISA inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Adoptarea acestei Hotărâri permite implementarea opțiunii naționale referitoare la supraeșantionarea elevilor din România care învață în limba maghiară, astfel încât și această categorie de elevi să poată fi evaluată în cadrul PISA comparativ cu cele ale elevilor în vârstă de 15 ani din alte țări participante, ceea ce va permite dezvoltarea de politici educaționale bazate pe date de calitate și corelarea învățământului în limba maghiară cu evoluțiile sistemelor educaționale performante.

Supraeșantionarea elevilor din școlile de limbă maghiară a fost decisă pentru a asigura și pentru această categorie reprezentativitatea de 5% prevăzută de standardele tehnice PISA pentru participare la program. S-a avut în vedere că ponderea lor, conform Institutului Național de Statistică, este de 4,8%, în timp ce ponderile elevilor care învață în alte limbi sunt mai mici de 0,1%.

33. HOTÃRÂRE A GUVERNULUI pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009

Hotărârea stabilește modalitatea de acordare a voucherelor de vacanță în anul 2025 personalului din instituțiile publice.

Astfel, se stabilește că angajații care optează pentru acordarea voucherelor de vacanță își vor exprima în scris angajamentul de a le utiliza pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea totală a fiecărui pachet de servicii turistice achiziționat, respectiv cel mult 800 de lei pentru achiziționarea de servicii turistice în valoare cumulată de cel puțin 1600 de lei și de a suporta suma de 800 de lei din fonduri proprii.

Unitățile emitente de vouchere de vacanță vor încheia contracte numai cu unitățile afiliate care dețin licență de turism sau certificat de clasificare, emise de administrația publică centrală responsabilă în domeniul turismului și care sunt valabile la data încheierii contractului.

34. HOTÃRÂRE A GUVERNULUI privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru suplimentarea bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
Guvernul României a aprobat alocarea sumei de 50 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția sa, în vederea suplimentării bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Această decizie vine în contextul unei nevoi imperioasă de a întări capacitatea națională de prevenire, control și combatere a bolilor cu difuzibilitate ridicată la animale, în special a febrei aftoase. Prin fondurile alocate, ANSVSA va putea achiziționa un număr de 145.800 de doze de vaccinuri, precum și teste, kituri, materiale de laborator, dezinfectanți și echipamente de protecție, esențiale în desfășurarea activităților de diagnostic și intervenție rapidă.

Măsura are ca obiectiv principal protejarea statusului de sănătate al efectivelor de animale din România și prevenirea apariției unor focare care ar putea afecta grav exporturile, comerțul intracomunitar, precum și economia zootehnică națională. Totodată, decizia contribuie la respectarea angajamentelor internaționale asumate de România prin acordurile bilaterale încheiate cu diverse țări terțe în domeniul comerțului cu produse de origine animală.

Guvernul României își reafirmă angajamentul față de siguranța alimentară, sănătatea publică și protejarea intereselor economice strategice ale țării.

35. HOTÃRÂRE A GUVERNULUI pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1251/2023 privind organizarea și funcționarea Oficiului pentru Licență Industrială, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 832/2022 privind stabilirea atribuțiilor, organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului

Având în vedere obiectivul de eficientizare a cheltuielilor publice, structura organizatorică a Oficiului pentru Licență Industrială (OLI) este modificată prin acest act normativ în sensul reducerii cheltuielilor de personal prin desființarea și diminuarea numărului de funcționari publici și personal contractual cu 15 posturi vacante - respectiv 1 funcție publică de conducere și 14 funcții publice și contractuale de execuție.

Ca urmare a acestor modificări, noua structură organizatorică de personal a OLI va cuprinde în total 87 de posturi la nivelul instituției față de vechea structură organizatorică, în care erau prevăzute în total 102 posturi la nivelul întregii instituții, respectiv 97 de posturi, exclusiv demnitarii (2 posturi) și posturile aferente cabinetelor demnitarilor (3 posturi).

Oficiul pentru Licențe Industriale a fost înființat în conformitate cu obiectivele jalonului 243 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, ca entitate instituțională în subordinea Guvernului și în coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului, având rolul de raționalizare, simplificare și digitalizare a procedurilor specifice în vederea acordării licenței industriale unice.

V. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii și semnării Acordului cadru între Guvernul României și Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR) pentru participarea României la programe gestionate de OCCAR

Memorandumul a fost aprobat.

2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea inițierii negocierii tratatului de instituire a unei Comisii Internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina

Actul normativ aprobă inițierea negocierilor pentru încheierea unui tratat privind instituirea unei Comisii Internaționale care să soluționeze cererile de despăgubiri cauzate Ucrainei de agresiunea Federației Ruse.

Viitorul mecanism de despăgubiri ce urmează a fi stabilit ar putea include o comisie de soluționare a cererilor de despăgubiri și un fond de despăgubiri mandatate să examineze și să decidă cu privire la cererile de despăgubiri și/sau să plătească despăgubiri pentru daunele, pierderile sau prejudiciile cauzate prin faptele ilicite la nivel internațional ale Federației Ruse în Ucraina sau împotriva Ucrainei. Mecanismul de compensare va fi succesorul 'Registrului daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei', înființat în anul 2023 pe baza unui Acord parțial extins sub auspiciile Consiliului Europei.

Documentul va îmbrăca forma unei convenții deschise sub auspiciile Consiliului Europei sau a unui tratat internațional separat. Comisia va fi organizată ca structură în cadrul Consiliului Europei sau ca entitate distinctă, cu personalitate juridică internațională. Aceste decizii vor fi luate în cadrul negocierilor programate, urmând ca procesul de negociere să fie finalizat prin organizarea unei conferințe diplomatice de adoptare a tratatului internațional, în noiembrie 2025.

Tratatul internațional va implementa Rezoluția A/RES/ES-11/5 a Adunării Generale a ONU din 14 noiembrie 2022, care prevede că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru încălcările dreptului internațional în sau împotriva Ucrainei și trebuie să suporte consecințele juridice ale tuturor faptelor sale ilicite pe plan internațional, inclusiv repararea prejudiciilor, cauzate de astfel de acte. România a făcut parte din grupul statelor care au votat în favoarea adoptării rezoluției și, în acest context, se numără printre statele invitate să participe la negocieri.

Proiectul tratatului va cuprinde un preambul, 8 capitole și 36 de articole, ce vor reglementa înființarea, mandatul și funcțiile viitoarei comisii internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina. De asemenea, va acoperi aspecte legate de structura organizațională a Comisiei, personalitatea sa juridică, procedurile generale de soluționare a cererilor de despăgubiri, precum și relaționarea cu Registrul daunelor și transferul activității acestuia către noua Comisie.

VI. NOTE

1. NOTÃ privind transmiterea unei cereri către Consiliul General al Municipiului București, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al Municipiului București în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Poliție a Municipiului București

Guvernul a luat act de această notă.

Biroul de presă al Guvernului