Opiniile politice ale utilizatorilor de rețele sociale sunt parte a libertății de exprimare. Mai ales în campania electorală!

Mai multe organizații membre ale Coaliției ONG-uri pentru Cetățean au semnat scrisoarea publică prin care își exprimă dezacordul față de deciziile BEC, care vizează respectarea reglementărilor privitoare la campania electorală în mediul online.

Biroul Electoral Central (BEC) a publicat o primă serie de decizii care vizează respectarea reglementărilor privitoare la campania electorală în mediul online în perioada 4-6 aprilie 2025. Cele mai multe dintre aceste decizii BEC sunt, de fapt, încălcări ale libertății de exprimare a simplilor utilizatori de rețele sociale. Prin urmare BEC împiedică alegătorii să își exprime liber opiniile și preferințele politice.

Acțiunile BEC confirmă temerile exprimate de mai multe organizații ale societății civile imediat după adoptarea OUG 1/2025 privitoare la organizarea alegerilor prezidențiale. Astfel, avertizam în luna ianuarie, printr-o scrisoare deschisă a Coaliției ONG-uri pentru Cetățean, că textul OUG 1/2025 poate reglementa inclusiv postări personale, făcute de utilizatori privați ai rețelelor sociale, inclusiv fotografii personale cu candidatul favorit.

Ulterior adoptării OUG 1/2025, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a emis propria hotărâre prin care a încercat să clarifice condițiile pe care un material trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat politic. Un prim criteriu este ca materialul să fie distribuit în campania electorală de către un actor politic. Hotărârea AEP nu clarifică însă termenul 'actor politic' în mod suplimentar față de OUG, deci predictibilitatea în aplicarea acestor reglementări rămâne la fel de scăzută. Prin urmare, rămâne la latitudinea BEC să decidă modul în care le aplică în practică.

Din păcate, parcurgând deciziile recent publicate de BEC constatăm multiple situații în care acestea încalcă libertatea de exprimare.

Astfel, mai multe dintre aceste decizii BEC vizează utilizatori obișnuiți de rețele sociale (unii chiar identificați cu nume și prenume), care postează opinii personale și care nu pot fi calificați, în mod automat, drept 'actori politici' în sensul Regulamentului UE 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. Reamintim în acest context că definițiile din Regulament, spre deosebire de cele din OUG 1/2025, privesc doar persoane care plătesc publicitatea, acesta precizând că 'Opiniile politice exprimate cu titlu personal nu sunt considerate a fi publicitate politică.'

Iată câteva exemple din deciziile BEC prin care se solicită eliminarea de către platforme a unor postări:

Un utilizator cu nume și prenume, care postează încă din anul 2020, pe alte subiecte, este calificat de BEC drept actor politic întrucât 'conținutul și frecventa mesajelor politice postate depășește sfera opiniilor politice exprimate cu titlu personal'.

Un utilizator care se filmează în fața unor panouri electorale cu afișe legale și care își exprimă opinia personală cu privire la candidatul afișat este catalogat drept actor politic, iar video-urile publicate drept materiale politice nemarcate.

În cazul unui utilizator care a postat pe TikTok un video filmat dintr-o mașină care merge pe autostradă, decizia clasifică acest material ca publicitate politică din cauza unui hashtag din descriere, care conține numele unui candidat. Hilar este că video-ul respectiv continuă prin a face niște prognoze despre ce vor face candidații actuali la prezidențiale în viitor, afișate pe ecran spre mijlocul și finalul materialului, care însă nu au fost remarcate de către cei care l-au evaluat.

Mai multe conturi sub pseudonim au fost calificate ca actori politici luându-se în considerare mesajul publicat și faptul că nu 'putea fi confirmată realitatea și individualitatea unei persoane'. Platforma vizată (TikTok) nu impune folosirea unui cont cu nume și prenume reale, iar exprimarea politică nu este necesar să fie făcută exclusiv de pe un cont identificabil. Marcarea acestor conturi anonime ca actori politici este nepotrivită mai ales în lipsa unor alte elemente care să ducă la concluzia că ele au fost folosite într-un scop fraudulos (de exemplu, dovezi că aceste conturi se coordonează, în activitatea lor, cu alte conturi, sau publicarea materialelor de publicitate politică promovate de un candidat, modificate prin eliminarea elementelor de identificare obligatorie).

Una dintre decizii vizează conținut care nu intră în categoria de propagandă politică, fiind vorba despre o persoană care îndeamnă la anularea votului. Este cu atât mai ridicol că acest utilizator este considerat actor politic în condițiile în care nu susține nicio persoană a cărei candidatură a rămas definitivă la alegerile prezidențiale din 2025.

În mai multe dintre aceste decizii se specifică faptul că profilul ar fi fost creat pentru a servi intereselor unui anumit candidat, ceea ce nu e evident în unele cazuri, dimpotrivă par conturi organice.

Într-o altă decizie, BEC impune o supra-blocare, solicitând Facebook (Meta) eliminarea tuturor fotografiilor asociate unei postări, inclusiv a unora care nu au absolut nimic electoral în sine (sunt niște persoane care stau la o masă).

Aceste catalogări ale unor utilizatori drept 'actori politici', prin criterii neuniforme și care nu pot fi deduse din textul legislației în vigoare, subminează efortul de aplicare corectă și coerentă a legii. Acest aspect a fost subliniat de societatea civilă în toate întâlnirile legate de îmbunătățirea procesului electoral și a modului în care platformele pot ajuta la respectarea regulilor electorale.

Hotărârea AEP care reglementează utilizarea materialelor publicitare politice în campania electorală precizează la articolul 1, paragraful 2: 'Comunicările care se înscriu în limitele activității jurnalistice de informare a publicului, precum și opiniile publice exprimate în nume personal de către alte persoane decât actorii politici nu constituie materiale publicitare politice'. Însă nici OUG 1/2025, nici Hotărârea AEP citată, nu conțin criterii care să permită identificarea clară a materialelor de publicitate politică și a actorilor politici, și, din cauza ambiguității lor, aceste acte legislative vulnerabilizează cetățeni obișnuiți la cenzură.

În acest context, subliniem că, deși au trecut mai bine de 48 de ore, în unele cazuri platformele nu dau jos conținutul identificat de BEC, ceea ce ne arată fie că sistemul nu funcționează, fie că au reticențe cu privire la deciziile pronunțate. În acest context merită sa subliniem că OUG 1/2025 a introdus, fără dezbatere publică și în mod nerealist reglementarea ca aceste materiale să fie îndepărtate de platforme în 5 ore de la transmiterea unei solicitări de către AEP.

Reamintim că din dezbaterile privind aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) era clar că platformele vor elimina mai ușor conținutul care le încalcă termenii și condițiile (inclusiv cel din categoria proceselor electorale), pe când în cazul deciziilor de eliminare vor analiza deciziile emise de autoritățile române pentru a evalua dacă nu cumva acel conținut va trebui blocat doar pe teritoriul României și, eventual, doar pentru o perioadă limitată de timp. Practic, în opinia noastră, BEC a ales calea mai dură, dar mai puțin eficientă. Iar jurisprudența recentă a BEC, prezentată mai sus, ne dovedește că analiza pe care o fac platformele înainte de a pune în aplicare deciziile autorităților din România este chiar necesară.

Multe dintre deciziile BEC de mai sus au în vedere oricum postări fără un impact semnificativ (cu zeci sau sute de vizualizări), care nu justifică o intervenție a autorităților. Trebuie reamintit că blocarea acestui conținut riscă să aibă un efect contrar, de a amplifica, indirect, propagarea mesajului inițial către o audiență mult mai mare (cunoscut în cazul online ca the Streisand effect).

În schimb nu vedem nicio reacție a autorităților în cazurile mai complexe - cele care sunt folosite coordonat în promovarea de conținut inautentic (de ex., așa cum reiese din investigația Hotnews de pe 4 aprilie).

Susținem cu tărie respectarea regulilor și organizarea unei campanii electorale în condiții de integritate. În aceeași măsură însă considerăm că măsurile luate de orice autoritate - după cum unele dintre organizații au reiterat și în alte cazuri similare - trebuie să fie proporționale cu faptele, să pornească de la respectarea principiilor libertății de exprimare (în formele explicate în detaliu de jurisprudența CEDO) și să nu afecteze drepturile și libertățile alegătorilor sau candidaților.

Organizații semnatare:

ApTI - Asociația pentru Tehnologie și Internet

ActiveWatch

Asociația CIVICA

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul FILIA

Centrul pentru Jurnalism Independent

Expert Forum

Centrul pentru Inovare Publică

Silvia Boeriu
Coordonator Comunicare și PR
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică