logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Comunicat de presă - Institutul Cultural Român

Expoziția 'Ultima privire sub gloanțele comunismului', la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cu sprijinul ICR

Fundația Academia Civică - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cu sprijinul Institutului Cultural Român, organizează expoziția 'Ultima privire: sub gloanțele comunismului. 25 de portrete de condamnați la moarte în timpul Marii Terori din URSS (1937-1938)', în perioada 4 aprilie - 15 iunie 2025, la sediul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din str. Jean-Louis Calderon nr. 66, București.

Deschiderea expoziției va avea loc vineri, 4 aprilie 2025, ora 17.00. Vor lua cuvântul în deschidere scriitoarea Ana Blandiana, cofondatoare a Memorialului Sighet și a Fundației Academia Civică, istoricul Armand Goșu și președintele ICR, Liviu Jicman.

Expoziția 'Ultima privire: sub gloanțele comunismului' a artistei franceze Madeleine Melot prezintă 25 de portrete ale unor victime ale Marii Terori din URSS din perioada 1937-1938. Lucrările, realizate în ulei pe lemn, sunt inspirate din fotografiile descoperite în arhivele de la Moscova de jurnalistul și fotograful polonez Tomasz Kizny și publicate în albumul său 'Marea teroare din URSS (1937-1938)' apărut în 2013 la editura Noir sur Blanc. Expoziția a fost deschisă în 2021 ca un omagiu adus de Madeleine Melot prietenului său franco-polonez, Jacques Rossi, supraviețuitor al Gulagului sovietic (20 de ani de detenție), dar și tuturor victimelor Marii Terori din URSS.

Seria de portrete a fost donată de Madeleine Melot, în decembrie 2024, Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, îmbogățind astfel colecția de artă plastică a Memorialului, care mai cuprinde lucrări de Camilian Demetrescu, Ovidiu Maitec, Peter Jacobi, Christian Paraschiv, Aurel Vlad, Silvia Radu, Mariana Macri, Șerbana Drăgoescu, Victor Cupșa, Mircea Hristescu, Oana Ril.

Fundația Academia Civică își exprimă recunoștința față de domnul Pierre Gairret, soțul pictoriței, care s-a ocupat de împlinirea dorinței artistei ca lucrările sale să ajungă la Memorialul Sighet.

Madeleine Melot (1936-2025) este absolventă a Școlii Naționale Superioare de Meserii Artizanale Paris și a Școlii de Arte Frumoase din Paris. A fost atrasă în mod special de pictura de peisaj. 'Pentru Madeleine Melot, peisajul nu este doar un decor sau o scenă, ci chiar o prezență efectivă', scria profesorul George Pirson, decan onorific al Facultății de Arhitectură, Universitatea Liberă Bruxelles, cu prilejul expoziției retrospective a artistei. 'Tehnica mea este să pregătesc bine lemnul, acoperindu-l cu lipici și ipsos, apoi pensula poate prinde nuanța și mișcarea. De multe ori am dorința de a relua lucrările mele. Ele nu au titlu. Poate că nu sunt terminate', declara Madeleine Melot la deschiderea uneia dintre expozițiile sale.
Mai multe informații despre artistă: https://madeleine-melot-peintre.fr/.

'Madeleine Melot nu și-a propus să interpreteze, ci să reproducă într-un fel cât mai fidel posibil aceste chipuri stăpânite de spaimă. Tușa ei artistică e purtătoare de omenie, de care acel univers fusese văduvit. Priviți tablourile, scrutați portretele, întipăriți-vă privirile lor și veți avea dintr-odată impresia că vă cheamă în ajutor, că-și strigă disperarea, neputința de a înțelege, fatalitatea, trăite de acești sacrificați prinși în plasele unei politici ucigașe, ale cărei rațiuni și interese nu le puteau înțelege, știind doar că-și vor pierde viața. Există oare o soartă mai crudă decât cea provocată de arbitrar? Mai mult decât performanța artistei, ne provoacă admirație și ne face să-l salutăm chiar demersul ei. Cum să nu-i fim recunoscători că s-a gândit cu de la sine putere să dea mărturie despre aceste crime, cu propriile mijloace, în felul ei? Grație talentului ei, acești bărbați și aceste femei își recapătă viața, îi auzim. Vocile lor îngropate sub ruinele comunismului ajung iarăși până la noi: este eternitatea pe care acești martiri și-au câștigat-o. Îi mulțumesc, și în numele Victimelor, singurele pentru care merită să păstrăm amintirea acestui trecut.' - Thierry Wolton, autorul trilogiei O istorie mondială a comunismului

'Din clișeu în clișeu, din trăsătură de penel în trăsătură de penel, din idee în idee, aceste chipuri, cărora le putem reține numele, prenumele, vârsta, aparțin de acum înainte memoriei colective a societății noastre. Spectatorul inițiat își va aminti că, drept răspuns la voința totalitarismului de a distruge individualitatea, pictorița a făcut aici un gest de impact conferind chipurilor celor portretizați o permanență. Le-a oferit victimelor o nouă viață. Rămâne în seama publicului să le ducă mai departe amintirea. Destinul nostru, al vizitatorilor acestei expoziții, nu e tragic. Noi avem de ales. Alegerea de a ne aminti sau de a uita, de a vedea sau de a trece cu vederea, de a ști adevărul sau de a-l ignora. Această libertate de care ne bucurăm nu este un dat, gratuit: este o moștenire. Privind această expoziție devenim legatari ai istoriei și, apoi, trebuie să dăm mai departe ce am primit moștenire. Pentru ca omenirea să nu fie din nou obligată să înalțe mâinile către cer spunând: Să nu se mai întâmple niciodată așa ceva!' - Marta Chrzanowska-Foltzer, istoric de artă

'Privirea nu poate fi ucisă. Ecce homo. Madeleine Melot a ales aceste chipuri pur și simplu intuitiv, ca răspuns și omagiu adus prietenului său care a supraviețuit Gulagului, Jacques Rossi. Iar diversitatea lor denunță, mai bine ca orice discurs, absolutul arbitrar al violenței staliniste, radicalitatea ei nihilistă: nu-și alegea ca țintă un statut social anume, o naționalitate anume, o credință anume.

Țintea omul în sine, indiferent de originea și de convingerile sale. Ecce homo. Când minciuna atinge însăși ființa, când violența atacă sufletele, nu mai e suficient s-o învingi prin forță. Trebuie s-o învingi prin frumusețe. Simplificării ucigașe ce reduce omul la starea sa nudă, Madeleine Melot îi opune afirmația artistică fermă ce-l reapropie pe om de chipul său. Și fiecare din aceste chipuri este frumos. Ecce homo.' - Marguerite Lena, filosof

Serviciul Promovare și Comunicare
[email protected]; 031 71 00 622

Afisari: 91

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].