logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro

Comunicat de presă - Academia Română Filiala Cluj-Napoca

Buletin informativ

Sud-estul Europei a fost unul dintre cele mai importante centre metalurgice din Evul Mediu

Central-Eastern Europe as a center of Middle Ages extractive metallurgy

O echipă internațională coordonată de către cercetătorul principal dr. Daniel Veres (Institutul de Speologie 'Emil Racovița' al Academiei Română Filială Cluj-Napoca), din care face parte și cercetătorul principal Florin Gogâltan (Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca) a publicat, în Journal of Archaeological Science, un studiu științific pe baza analizei ratelor de depunere a plumbului în turbării din România, Serbia și Grecia, între anii 500 și 2000, demonstrând convingător că Europa central-estică ar putea fi considerată lider al dezvoltării metalurgice din Evul Mediu.

Contrar opiniilor curente, potrivit cărora renașterea industriei mineritului la scară largă în Europa medievală și-a avut originea în vestul continentului, noile rezultate geochimice și analizele statistice arată că activitățile miniere din zona carpatică, în special din Transilvania, Banat, dar și de la sud de Dunăre, în Balcanii de sub dominația bizantină, au continuat pe parcursul Evului Mediu timpuriu. Se pare că aceste centre miniere au reprezentat resortul extinderii acestor activități economice după anii 1000-1100 spre Europa centrală, urmând cu precădere bazinele miniere din Carpați. De altfel, Europa centrală și cea sud-estică, din Boemia până spre România și Șerbia, găzduiește printre cele mai bogate zăcăminte metalifere de cupru, plumb, aur și argint de pe continent, iar dovezile arheologice sugerează o lungă istorie a utilizării metalelor în această zonă, încă din Neoliticul târziu.

Chiar dacă noul studiu arată importanța activităților miniere atât la sud, cât și la nord de Dunăre în perioada medievală timpurie, dezvoltarea industriei metalurgice medievale a fost un proces complex, cu multiple locații extractive apărute pe continent între anii 800 și 1200, progresele tehnologice miniere extinzându-se rapid în Evul Mediu. Rezultatele studiului indică și modul în care sud-estul Europei și în special zăcămintele carpatice ar trebui incluse în discuțiile privind metalurgia medievală, uneori ca lideri în producția de metale la nivel european.

De altfel, în lucrarea De Re Metallica, publicată în 1556, celebrul cărturar german Georg Agricola menționa Boemia, Slovacia, Ungaria și Transilvania că principalele bazine miniere ale Europei medievale, regiuni care, în Evul Mediu târziu, au furnizat mare parte din producția de argint, plumb și aur a continentului până la descoperirea resurselor minerale din America de Sud și, mai apoi, regresul economic al Balcanilor sub dominația otomană.

Plumbul, dar și alte metale sunt emise în atmosferă ca produse secundare ale mineritului și metalurgiei, iar măsurarea concentrației lor în depozite sedimentare, cum ar fi turba sau sedimentele depuse în lacuri, contribuie la punerea în lumină a poluării mediului din trecut. Evul Mediu alături de epoca modernă timpurie sunt perioade istorice pentru care reconstituirile poluării mediului sunt deosebit de importante întrucât Europa a cunoscut atunci extinderea exploatărilor miniere la o scară fără precedent. Acestea au fost însoțite și de o dezvoltare societală considerabilă, acoperind tranziția de la o economie în mare parte agricolă, de după prăbușirea Imperiului Roman de Apus, către civilizația industrializată modernă. Cu toate acestea, amploarea activităților de prelucrare a metalelor între anii 500 și 1800, în special în sud-estul Europei, a rămas în mare parte neclară până la publicarea acestui studiu.

Informațiile ne-au fost transmise prin amabilitatea cercetătorului principal dr. Daniel Veres, Institutul de Speologie 'Emil Racovița' al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, iar studiul poate fi lecturat și descărcat în întregime prin accesarea linkului: https://doi.org/10.1016/j.jas.2024.106093.

Citare studiu: Longman J., Veres D., Ersek V., Tamaș C.G., Haliuc A., Magyari E., Gogâltan F., Panajiotidis S., Papadopoulou M., 2024, 'Central-Eastern Europe as a centre of Middle Ages extractive metallurgy', Journal of Archaeological Science 172, 106093.

Cercetările au fost susținute prin grantul CNCS - UEFISCDI, număr proiect PN-III-P4-ID-PCE-2020-0914, pachet PNCDI III, implementat în cadrul Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.

Biroul de Relații Publice al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca

Afisari: 90

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.