Masă Rotundă 'Young Experts', pe tema Sănătății Emoționale și a Sustenabilității Viitorului

Sala de Conferințe 'Constantin Stere' a Parlamentului României a găzduit masa rotundă 'Young Experts', un eveniment care face parte din Proiectul FutURe - FutUReProject, o inițiativă globală lansată de Merck are ca obiectiv promovarea sustenabilității și a rolului activ al tinerilor în dezvoltarea și implementarea de soluții pentru viitorul societății, susținându-i pe aceștia în luarea de decizii care le modelează viitorul. Proiectul are ca scop susținerea tinerilor în conturarea unei voci comune, care să le reprezinte interesele și preocupările generațiilor actuale, într-un cadru social dispus să audă mai des această voce de care depinde construirea unui viitor sustenabil, adaptat transformărilor sociale actuale.

Evenimentul organizat cu sprijinul Comisiei pentru Sănătate din Senatul României și al Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu - Cercel, Președintele Comisiei a fost moderat de Mihaela Bîrzilă, jurnalist Antena 3 CNN.

Merck este o companie globală de știință și tehnologie care activează în domenii precum sănătatea, științele vieții și tehnologiile de performanță și care are misiunea de a îmbunătăți viețile oamenilor.

Proiectul FutURe a fost inițiat și demarat de rezultatele obținute în urma a două studii având ca scop oferirea tinerilor unui rol activ în procesul decizional din agenda publică:

'Gen Z și Millennials - Sănătatea emoțională: Ce îi mișcă pe tinerii europeni?'

'Sustenabil sau nimic: Viitorul pe care și-l doresc Millennials și Generația Z din Europa'.

Practic, 88% dintre tineri consideră sănătatea emoțională ca fiind un aspect esențial al vieții lor, iar 76% dintre ei reflectează frecvent sau constant asupra stării lor emoționale.

La această masă rotundă au participat alături de factori decidenți, tineri, oficiali, reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor de studenți și tineret, reprezentanți ai ONG-urilor, specialiști din sănătate (medici, psihologi), educație și media, Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președintele Comisiei Pentru Sănătate din Senatul României, Mihai Alexandru Ghigiu, Președintele Comisiei pentru Învățământ din Parlamentul României și fost șef al Cancelariei Primului Ministru, Dr. Oussama Jabri, Director General Merck România, Dr. Alexandra Dobre, Director General Adjunct DGASPC Sector 2, Rareș Achiriloaie, Președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și Adicțiilor, Dr. Caroline Clarinval, Director Biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România, Larisa Mezinu, Vicepreședinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Dr. Horațiu Miclea, medic psihiatru specializat în Sănătate Mintală, Cristian Ghiurcă, Președinte Uniunea Studenților din România, Adrian Claudiu Safta, Președinte Asociația 'Foișorul de Foc - Voluntariat și Parteneriat pentru Viață', Mihai Moldovan, Director General Casa de Cultură a Studenților București, Vlad Grecu, Președinte Consiliul Local al Tinerilor Sector 3, Raluca Dinu Paicu - UNICEF România, Elena Miron - Researcher Clean Economy - Energy Policy Group, Mădălina Rizea - voluntar al Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România, Yolanda Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut, Ana Dinescu - Director pentru Dezvoltare, 'Teach for România', Simona Leasă - Panțîru, Președintă Asociația 'Doinița' ș.a.

Simona Bucura-Oprescu, Ministrul Muncii și Gabriela Firea, Europarlamentar au transmis mesaje video participanților la masa rotundă 'Young Experts'.

Urmare a provocărilor și problemelor impuse și provocate de pandemia COVID-19, sănătatea emoțională a tinerei generații a devenit o temă foarte des abordată (de exemplu, efectele nocive ale tehnologiei folosită în exces), iar această masă rotundă a generat discuții și dezbateri care au subliniat importanța abordării integrate a stării fizice și emoționale la toate nivelurile. De remarcat faptul că, peste 60% dintre tinerii din România se declară îngrijorați de viitorul lor, menționând că principale probleme, inegalitățile sociale și lipsa oportunităților, acestea fiind factori de stres suplimentari.

Starea emoțională a tinerilor este un factor determinant în dezvoltarea lor armonioasă și în succesul lor pe termen lung, dar și în evoluția unei societăți solide. În contextul provocărilor globale actuale, precum schimbările climatice, inegalitățile sociale și dinamismul tehnologic, sănătatea emoțională a tinerilor devine un pilon strategic pentru dezvoltarea durabilă, prin facilitarea adaptării și inovării.

Prin cultivarea inteligenței emoționale, dezvoltarea unor relații sănătoase și educarea în spiritul responsabilității sociale, tinerii pot deveni lideri ai schimbării pozitive, contribuind la un mediu stabil, just și sustenabil.

Investiția în bunăstarea emoțională a tinerilor este, astfel, o investiție în viitorul întregii societăți.

Acest eveniment de referință a reușit să creeze un cadru de discuție și colaborare în care tinerii și-au exprimat preocupările și soluțiile pentru o dezvoltare sustenabilă a societății, cu accent, cităm, 'pe sănătatea emoțională și bunăstarea generațiilor tinere și pe importanța implicării acestora în procesul decizional al politicilor publice, cu precădere în domeniul sănătății și al sustenabilității'.

La final, a fost elaborat un raport post-eveniment care a sintetizat toate propunerile și soluțiile discutate, acest document urmând a fi distribuit tuturor factorilor de decizie care pot contribui la crearea unui viitor echitabil și sustenabil pentru generațiile tinere de acum și pentru cele viitoare.

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia Pentru Sănătate din Senatul României: 'Mă bucur am avut și am posibilitatea să discut de-a lungul timpului cu foarte mulți tineri din toate domeniile de activitate, că am intrat deja în contact cu dumneavoastră și mă bucur să vă spun că interacționez și acasă cu tânăra generație, pentru că am cinci nepoți cu vârste cuprinse între 4 și 21 de ani, deci range-ul este destul de mare, iar discuțiile noastre sunt foarte interesante. Nepoțica mea de 4 ani mă pune deseori la punct și-mi spune chiar ce nu este bine să fac... Suntem și trăim în era tehnologiei tot mai avansate, uneori cu efecte nocive, când apar tot mai multe cuvinte inventate a căror semnificație este greu de înțeles și de dedus și de aceea eu însumi, în ședințele de plen sau când elaborăm proiecte de legi apelez de DEX-ul din telefonul smart. Starea de sănătate emoțională a unui tânăr prinde contur în familie, se construiește pas cu pas, apoi intervine și rolul școlii, a societății, deși viața lui este guvernată, acaparată de social-media, device-uri, dispozitive electronice... Atenție, ce platforme accesați, atenție la mesajele, exemplele și îndemnurile venite pe rețele precum TikTok, atenție la ce postați și, nu uitați că o democrație prost înțeleasă nu duce la nimic bun, iar una constructivă, duce la dezvoltarea societății în care trăim! Trebuie să fiți foarte atenți ce platforme accesați și unde vă luați informațiile corecte, pertinente, verificate. Vreau să vă mai spun că dumneavoastră, tinerii, sunteți mereu bineveniți aici, în Parlamentul României, la Comisia de Sănătate din Senatul României, în biroul meu de la etajul 5, ori de câte ori aveți propuneri, probleme de rezolvat sau aveți de organizat evenimente de acest gen'.

Simona Bucura - Oprescu, Ministrul Muncii (mesaj video): 'Felicit organizatorii acestui proiect pentru că oferă tinerilor ocazia de a-și face vocea auzită. Viitorul nu se așteaptă, se construiește, iar voi sunteți cei mai importanți arhitecți ai lui. Suntem aici să vă ascultăm, să găsim împreună soluții și să facem schimbările de care aveți atâta nevoie'.

Gabriela Firea, Europarlamentar al României (mesaj video de la Parlamentul European, Bruxelles): 'Tinerii au fost întotdeauna foarte importanți pentru mine, la modul concret. Și ca primar, și ca Senator, și ca Ministru al Familiei, și acum, ca Europarlamentar. M-am bucurat mereu să fiu înconjurată de tineri, să îi promovez, să îi ascult și să le cer sfaturi. Așa voi face și de acum înainte. Chiar m-aș bucura dacă, dintre cei care participă la acest eveniment, să fie prezenți și la Strasbourg sau la Bruxelles, într-o vizită de lucru, de explorare la Parlamentul European, pentru a afla mai multe despre importanța fondurilor europene în domenii care se referă la dezvoltarea și activitatea tinerilor! Și nu mă refer doar la programul ERASMUS +, ci la multe alte oportunități și proiecte dedicate tinerilor de care avem cu toții nevoie; de aceea trebuie să îi convingem să stea alături de tine, să ne urmeze și în final, să le lași locul, pentru că acesta este sensul vieții. Trebuie să facem echipe bune, valoroase cu cei care reprezintă viitorul României și al Europei'.

Dr. Oussama Jabri, Director General Merck România: 'Sunt onorat să vă urez bun venit la prima Masă Rotundă dedicată Sănătății Emoționale și Bunăstării Tinerilor. Această masă rotundă reprezintă o componentă importantă a Proiectului FutURe, lansat de Merck, pentru a ne asigura că vocile tinerilor și ale experților, precum dumneavoastră, sunt auzite. Ne propunem să oferim tinerilor diverse platforme prin care să-și exprime perspectivele și să participe la procesele de luare a deciziilor. În ultimii ani, sănătatea emoțională a devenit o temă din ce în ce mai importantă. Conform unui sondaj Flash Barometer privind sănătatea mintală, 62% dintre cetățenii europeni consideră că evenimentele recente de pe plan mondial le-au afectat sănătatea mintală. Sănătatea emoțională este deosebit de relevantă pentru Merck, în calitate de companie de știință și tehnologie, cu un accent puternic pe sănătate. Din acest motiv, în cadrul Proiectului FutURe, am stabilit sănătatea emoțională ca prim subiect de discuție în cadrul meselor rotunde, reunind experți pentru a aborda această temă vitală. Ne aliniem la definiția sănătății mintale oferită de Organizația Mondială a Sănătății, citez: . Așa cum a fi sănătos din punct de vedere fizic nu înseamnă doar absența bolii, la fel, sănătatea emoțională nu înseamnă doar lipsa unei afecțiuni psihice, ci presupune o stare generală de bine. La Merck, ne angajăm să ne concentrăm pe sănătatea emoțională, să abordăm bolile mintale și să îmbunătățim starea de bine emoțională pentru toți, în special pentru generațiile viitoare. Sănătatea emoțională este influențată de mulți factori - personali, de familie, comunitari și societali. Acești factori se pot schimba în timp și pot afecta indivizii în mod diferit, de-a lungul vieții. Pentru tineri, a crește într-un mediu de sprijin este esențial. Trebuie să le oferim instrumentele, resursele și cadrul pentru conversații despre sănătatea mintală, care să-i ajute să prospere. Conform sondajului realizat în 2024 în rândul a 25.000 de tineri români, situația economică și crearea de locuri de muncă, protecția socială, bunăstarea, accesul la servicii medicale și educația și formarea profesională sunt printre cele mai importante priorități pentru tineri. Abordarea acestor nevoi este esențială pentru a crea un mediu stabil și favorabil, în care sănătatea emoțională să se poată dezvolta. Oferind oportunități de educație și formare, putem sprijini tinerii să-și construiască cariere de succes și să contribuie pozitiv la societate. A avea grijă de bunăstarea angajaților nu este doar un gest frumos - este o necesitate pentru afaceri. În fața unor provocări precum fluctuația ridicată de personal și epuizarea profesională, companiile trebuie să regândească modul în care își sprijină angajații. Studiile arată că investițiile în bunăstare duc la îmbunătățirea productivității, retenției și performanței. Comisia Europeană și Parlamentul European acordă o atenție sporită sănătății emoționale, deoarece aceasta reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivelul UE. Este alarmant faptul că 46% dintre europeni au experimentat o problemă de sănătate mintală în ultimul an. Pentru a combate această criză, sunt lansate diverse inițiative pentru a asigura accesul la prevenție, tratamente de calitate și sprijin pentru reintegrarea în societate după recuperare. Pentru generațiile viitoare, trebuie să prioritizăm sănătatea emoțională încă de acum. Această Masă Rotundă este un apel la acțiune, subliniind importanța sănătății emoționale pentru tineri. Prin reunirea unor voci diverse, ne dorim să creăm un spațiu dinamic pentru înțelegere și colaborare, astfel încât sănătatea emoțională să devină o prioritate pentru toți.'.

Mihai Alexandru Ghigiu, Președinte Comisia pentru Învățământ din Parlamentul României: 'Vreau să vă felicit că sunteți aici și mi-aș dori să ne spuneți ce vă doriți de la noi. De prea multe ori, avem impresia că știți și știm ce vă doriți, iar în realitate problemele voastre sunt cu totul altele. Din decembrie 2024, de când sunt președintele Comisiei pentru Învățământ, am avut mai multe întâlniri cu tinerii și mi-am dat seama că până și acele probleme pe care le credeam eu de interes, câteodată sunt parțial de interes sau sunt importante doar pentru unii dintre voi. Cred că ce ne lipsește nouă - și o spun cu toată responsabilitatea - este timpul în care ar trebui să vă ascultăm mai mult și să găsim împreună soluții la toate problemele voastre. Școala are, pe lângă rolul de a forma specialiști, rolul de a vă modela, de a vă forma să fiți buni cetățeni, de a prelua o parte din vechiul rol al familiei și de a vă ajuta să vă adaptați la lucrurile cu care vă confruntați astăzi. Sunt cadru didactic la SNSPA și, în discuțiile cu studenții mei, am realizat că mulți au impresia că, ceea ce văd pe social-media reprezintă viața reală pe care o cred foarte complicată; așa devin anxioși, deprimați, supărați... Când ne referim la adicții, nu înseamnă numai consumul de droguri și alcool, ci și jocurile online sau de noroc, la rețelele de socializare, la TikTok; personal, eu nu susțin pedepsele, coerciția, ci importanța prevenției pentru a combate aceste flageluri. Avem nevoie să vorbim despre competențe; voi, tinerii, nu reprezentați doar viitorul, ci sunteți prezentul! '.

Rareș Achiriloaie, Președinte Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și Adicțiilor: 'Aceste dezbateri sunt benefice pentru că putem face schimburi de idei și putem găsi soluții proactive. Această nouă agenție a fost înființată anul acest, ca urmare a desființării fostei Agenții Naționale Antidrog de la Ministerul Afacerilor Interne...Trebuie schimbată paradigma, pentru că am ajuns într-un punct în care situația din teren nu este foarte fericită și nu putem face prevenție sau asistență cu ofițeri de poliție. Așadar, această nouă agenție este sub coordonarea Primului Ministru, ceea ce înseamnă că putem elabora și pune în aplicare politici publice mai eficient, în timp ce partea de asistență a fost preluată de Ministerul Sănătății. Un laureat al Premiului Nobel în economie - James J. Heckman spunea că cea mai bună investiție este în capitalul uman, pentru că produce cea mai mare rentabilitate pe termen lung. Astfel, dacă investești în educația copiilor și tinerilor, randamentul unei țări poate fi considerabil, deci aceasta trebuie văzută ca o investiție, nu ca o cheltuială. Cu toții, indiferent de vârstă, avem o adicție comună: telefoanele mobile! Statisticile ne arată că tinerii se uită la telefon de cel puțin 400 de ori în 16 ore și devin tot mai absenți în ceea ce privește realitatea din jur. Datele statistice actuale arată dinamica în domeniu și spun că tinerii își vor schimba jobul de cel puțin 10 ori până la 30 de ani, fapt care poate e benefic sau nu.'.

Economistul american James J. Heckman, profesor la University of Chicago unde conduce și Centrul pentru Economia Dezvoltării Umane a obținut Premiul Nobel în anul 2000 pentru contribuția sa la înțelegerea comportamentului individual în economie. Munca sa de cercetare bazată pe surse istorice și colaborări interdisciplinare s-a concentrat pe inegalitate, mobilitatea socială și rolul educației timpurii a copiilor în dezvoltarea economică. Datorită impactului cercetărilor sale, James J. Heckman este considerat al doilea cel mai influent economist din lume.

Larisa Mezinu, Vicepreședinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate: 'Sunt onorată să particip la acest eveniment, în primul rând din două motive: primul pentru că este despre tineri și al doilea pentru că este despre sănătatea emoțională sau mai bine zis echilibrul psiho-emoțional al acestora. M-a pasionat acest domeniu încă de când eram studentă la Facultatea de Psiho-Sociologie de acum 20 de ani: mă preocupa care este secretul unui echilibru psiho-emoțional într-o lume în continuă schimbare. În acest context al preocupărilor și provocărilor cu care ne confruntăm, pe lângă adicții pot spune că pandemia COVID, războiul de la graniță, globalizarea, schimbările climatice și accesul la informații la un click distanță te poate afecta emoțional. Sănătatea emoțională este strâns legată de prezentul pe care-l trăim, iar dumneavoastră, tinerii faceți parte din prezent și cu certitudine vreți să clădiți un viitor mai bun, mai sănătos și să creșteți calitatea vieții. Reprezint cel mai important finanțator al sistemului de sănătate din România - CNAS și, în calitatea noastră de asiguratori trebuie să ne preocupăm de sănătatea fizică și, mai nou de sănătatea mintală, devenită o prioritate peste tot. Mă bucur că peste 80% dintre tineri sunt interesați de sănătatea emoțională. Ca persoană asigurată, aveți dreptul la psihoterapie, consiliere psihologică, psihopedagogie specială și logopedie - servicii conexe gratuite ale actului medical care sunt acordate de psiholog. Ca să ai nevoie, trebuie să recunoști nevoia și să o exprimi. Pentru generația mea, este greu să ceri sprijin, un semn de vulnerabilite; el este acum un semn de putere iar dumneavoastră înțelegeți acest concept! Există pachete de prevenție cu acces direct, pe categorii de vârstă care respectă ghidurile UE, iar recomandarea o poate face medicul de familie; numărul celor care pot acorda aceste servicii a crescut, numai în București fiind peste 150 de astfel de cabinete de psihoterapie, iar în țară, peste 750 de specialiști, CNAS decontând aceste servicii medicului specialist. După pandemie s-a triplat practic numărul beneficiarilor, în 2024 avem tot mai mulți copii și a crescut și numărul pacienților oncologici și al aparținătorilor. În concluzie, e bine să ascultăm vocea tinerilor pentru că, dacă îi implicăm în prezent, putem avea un viitor mai bun asigurat într-o țară în care trebuie să își dorească să rămână'.

Dr. Horațiu Miclea, Medic Psihiatru specializat în Sănătate Mintală: 'Mă bucur să constat că acest eveniment nu este în primul rând despre tineri, ci cu tineri. La ora actuală, statisticile OMS și ale Institutului Național de Sănătate Publică arată că avem 1 din 8 persoane care suferă de tulburări de sănătate mintală, cel mai des întâlnite la adultul tânăr fiind anxietatea și depresia. În România, cei cu vârste cuprinse între 18 - 25 ani au cea mai mare rată de prevalență a tulburărilor mintale: 50% din aceste afecțiuni se declanșează până la vârsta de 14 ani, iar 75% până la 24 de ani. Suicidul reprezintă a doua cauză de deces la adultul tânăr, între 15 și 24 de ani, rata de suicid fiind de 13 decese pe an la 100.000 de locuitori. Ponderea adulților din România care se aflau în depresie în 2022 - 2023 era de 60%, media europeană fiind de 55%; la nivel mondial este de 5-12% la bărbați și 12-20% la femei. Datele epidemiologice din România indică prevalență mult mai scăzută pentru tulburarea anxioasă și depresivă datorită sub raportării și sub diagnosticării. Conform rapoartelor Consiliului Economic și Social din 2023, tulburarea depresivă în decursul vieții este estimată la 2,9%, iar cea a tulburării anxioase la 3,8%, comparativ cu o rată de suicid comparabilă cu cea la nivel mondial: 4,9 decese la suta de mii de locuitori la femei și 17 decese la suta de mii de locuitori la bărbați. Costul economic al tulburării depresive netratate în România în 2022 era estimat la 0,8 miliarde de dolari, iar cel al anxietății la 1,6 miliarde de dolari, toate datele de management sanitar indicând că de fapt că netratatrea patologiei psihice costă mult mai mult decât tratarea ei! Cred că sunt oportunități, iar scopul evenimentului de astăzi este tocmai aceasta, educația pentru sănătate înțeleasă ca profilaxie primară. Cred că dependența de tehnologiile moderne - telefon, calculator, alte forme de media și social media, la care nu ne putem opune pentru că reprezintă o realitate a vieții de zi cu zi a tuturor, trebuie să o transformăm în folosul nostru. Tehnologia nu este rea sau bună, este neutră, ca și știința... Totul depinde de utilizarea pe care le-o dăm'

În cadrul evenimentului a fost prezentat volumul 'Orașe care inspiră', o carte scrisă de Dr. Alexandra Dobre, organizator al evenimentului.

Dr. Alexandra Dobre, Director General Adjunct DGASPC Sector 2 și Fondator Asociația Institutul Român de Îmbătrânire Activă: 'Am participat la evenimentul Young Experts, masa rotundă care face parte din Proiectul FutURe lansat de Merck pentru a ne asigura că tinerii sunt ascultați și că au oportunitatea de a contribui la viitorul lor și la dezvoltarea societății. Obiectivul acestuia este acela de a aborda preocupările generațiilor tinere, de a le amplifica vocile și de a le implica în procesul decizional. Au participat de zeci de tineri, într-un cadru de dialog atât de necesar și relevant pentru vremurile pe care le trăim. Felicit inițiativa companiei Merck pentru inițiativa de a aduce la aceeași masă generații diferite, dar unite de o preocupare comună: cum construim împreună, un viitor sustenabil și echitabil? Trăim într-o lume care se schimbă rapid. Transformările sociale, economice, demografice și tehnologice ne obligă să regândim nu doar modul în care lucrăm și trăim, ci și felul în care luăm deciziile care ne afectează viața de zi cu zi și, mai ales, viitorul. În acest context, generațiile tinere nu pot fi doar spectatori. Ele trebuie să devină actori activi ai schimbării, parteneri reali în formularea de politici, în inovație, în crearea unor comunități mai reziliente și mai incluzive. Preocupările tinerilor - de la echitate socială la sănătate fizică și emoțională, de la schimbări climatice la educație și acces la servicii de calitate - trebuie ascultate, înțelese și integrate în agendele publice și private. Nu e suficient să vorbim despre tineri, ci trebuie să vorbim cu ei și, mai ales, să îi ascultăm cu atenție!'.

Biroul de Presă
Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă