Actele normative adoptate în ședința Guvernului României din 13 martie 2025

I. ORDONANȚE DE URGENȚÃ

1. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind acordarea, în anul 2025, a unui sprijin financiar pentru unele categorii de pensionari, precum și pentru completarea unor acte normative

Aproximativ 2,7 milioane de pensionari vor primi anul acesta un ajutor financiar în sumă de 800 de lei, măsură de protecție socială luată de Guvern pentru a veni în sprijinul persoanelor cu venituri reduse.

Vor beneficia de acest sprijin pensionarii din sistemul public de pensii ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei, echivalentul valorii nete a salariului minim pe economie.

Suma de 800 lei va fi acordată în două tranșe egale a câte 400 lei în luna aprilie 2025, respectiv, decembrie 2025. Plățile se vor face prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii, iar fondurile sunt cuprinse în buget.

Sprijinul financiar nu se ia în calcul nici la stabilirea plafonului privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor, nici la acordarea venitului minim de incluziune și nici la acordarea biletelor de tratament balnear, prin sistemul organizat și administrat de Casa Națională de Pensii Publice.

Informații suplimentare: https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=964683752506829&id=100068956398401&rdid=FQN6OJfbccinNwaQ#

Tot potrivit acestei Ordonanțe de Urgență, personalul contractual plătit din fonduri publice care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizie de pensionare își va putea continua activitatea până la sfârșitul anului, respectiv 31 decembrie 2025.

Guvernul a modificat legislația si pentru a permite autorităților publice să organizeze concursuri, în acest an, pentru ocuparea posturilor vacante sau vacantabile. Este vorba doar despre acele posturi rămase libere ca urmare a pensionării personalului contractual care a îndeplinit condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizia de pensionare.

Aceste măsuri au fost luate în scopul desfășurării fără sincope a activității în domenii precum sănătate, educație, asistență socială.

2. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul silviculturii și protecției mediului
Drepturile de care beneficiază personalul silvic, în afara veniturilor permanente, au fost ajustate astfel încât să fie limitată creșterea cheltuielilor permanente.

Mai exact, la momentul pensionării, angajații din acest sector nu vor mai beneficia de o primă echivalentă cu minimum 5 salarii brute pe ultima lună de activitate. De asemenea, a fost limitat și dreptul de a primi anual, în mod gratuit, lemn pentru foc. De acest drept vor beneficia doar silvicultorii al căror venit salarial lunar net este mai mic decât salariul mediu brut pe economie.

Comunicatul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor: https://www.mmediu.ro/articol/comunicat-de-presa-guvernul-a-adoptat-ordonanta-de-urgenta-privind-modificarea-statutului-personalului-silvic/7804

3. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Guvernul a pus în acord legislația fiscală cu Decizia nr. 724/2024 emisă de Curtea Constituțională a României în 19 decembrie 2024 referitoare la impozitarea pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României din data de 31 ianuarie 2025.

Prin Decizia nr. 724/2024, Curtea Constituțională a României a constatat că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt neconstituționale. Criticile aduse normei legale vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei și partea necontributivă și care ține cont de doi indicatori, respectiv nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut.

De asemenea, Curtea a reținut faptul că 'numai impozitarea unică, proporțională cu valoare fixă este realistă în actualul context legislativ'.

În conformitate cu prevederile Legii fundamentale, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul nu pun în acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției României. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate neconstituționale sunt suspendate de drept.

În acest sens, a fost modificat Codul fiscal, prin această Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern.

Astfel, modalitatea de stabilire și declarare a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale de CCR. Se renunță la impozitul progresiv și se reinstituie cota unică de impozitare de 10% pentru sumele care depășesc plafonul lunar de 3.000 de lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională a României. Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face pensia.

De altfel, în comunicatul de presă al Curții Constituționale a României din data de 19 decembrie 2024, se arată că, 'în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil'.

4. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Guvernul a aprobat, prin această Ordonanță de Urgență, transpunerea unor directive și regulamente europene care vizează prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Actul normativ reglementează încadrarea furnizorilor de servicii de criptoactive în categoria instituțiilor financiare, lărgește sfera definiției furnizorului de criptoactive, introduce în sarcina furnizorilor de servicii de criptoactive a unor noi obligații legate de precauția referitoare la relațiile transfrontaliere de corespondent, precum și de identificarea și evaluarea riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat transferurilor de criptoactive direcționate către sau care provin de la o adresă negăzduită, precum și introducerea unor noi contravenții în caz de nerespectare a acestor obligații.

De asemenea, actul normativ lărgește sfera entităților raportoare supravegheate și controlate de Banca Națională a României prin introducerea furnizorilor de servicii criptoactive care au și statul de instituții de credit sau instituții emitent de monedă electronică.

Totodată, ordonanța stipulează că Autoritatea de Supraveghere Financiară are atribuții de reglementare, supraveghere și control de către furnizorii de servicii de criptoactive: depozitarii centrali de titluri de valoare, firmele de investiții, operatorii de piață, societățile de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau administratorii de fonduri de investiții alternative care solicită autorizare pentru furnizarea de servicii de criptoactive.

5. ORDONANȚÃ DE URGENȚÃ privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic 'Valea Jiului' - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan

Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor de stat în valoare maximă 3,12 miliarde lei către Societatea Complexul Energetic 'Valea Jiului' S.A., pentru implementarea etapizată a Planului de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025-31 decembrie 2032.

Ajutorul se acordă sub formă de granturi și este parte din ajutorul de stat pentru închiderea minelor de huilă, în valoare de 3,9 miliarde lei, autorizat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2024) 7896 final, care include și sumele acordate prin OUG 79/2023 și OUG 129/2023. Cele două ajutoare de stat primite în anul 2023 au fost tot sub formă de granturi, unul în sumă de 70,5 milioane lei, pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan în lunile octombrie-noiembrie 2023, și unul în valoare de circa 705 milioane lei, pentru perioada decembrie 2023-31 decembrie 2024, pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă.

Ajutorul de stat este destinat pentru acoperirea cheltuielilor excepționale necesare pentru realizarea activităților și măsurilor cuprinse în Planul de închidere a minelor din cadrul SCEVJ SA, respectiv pentru lucrări pentru siguranța activității în subteran, reabilitarea fostelor perimetre miniere, recultivarea solurilor de suprafață, plăți compensatorii pentru personalul care urmează să își piardă locul de muncă și reconversie profesională.

Ajutorul de stat sub formă de granturi pentru finanțarea cheltuielilor cu executarea activităților de închidere și punere în siguranță a zăcământului de huilă, inclusiv ecologizarea perimetrelor miniere, se acordă anual, de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Energiei, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație.

De asemenea, ordonanța prevede acordarea unei finanțări sub formă de grant pe anul 2025, în valoare de circa 607,7 milioane lei, în următoarea structură:

- Costuri cu plățile compensatorii acordate angajaților care își pierd locul de muncă - circa 7,8 milioane lei;

- Costuri cu reconversia profesională - 208.000 lei;

- Costuri pentru lucrări privind siguranța activității în subteran - circa 514 milioane lei;

- Costuri legate de reabilitarea fostelor exploatări miniere - circa 46,9 milioane lei;

- Costuri de recultivare a solurilor de suprafață - circa 37,8 milioane lei.

Totodată, SCEVJ SA este obligată să prezinte Ministerului Energiei, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, Planul de încetare a activității, actualizat, pentru cele 4 exploatări miniere.

II. HOTÃRÂRI DE GUVERN

1. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 717 /2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului 'Noua casă'

Programul guvernamental Noua casă va continua în 2025 pentru a oferi tinerilor posibilitatea să își achiziționeze o locuință în condiții avantajoase.

Pentru acest an, plafonul de garantare va fi de 500 de milioane de lei și are în vedere contextul socio-economic, precum și tendința de relativă stabilitate a pieței imobiliare și a creditelor ipotecare previzionate pentru anul 2025.

Pe lângă garantarea împrumutului de către stat, un alt avantaj oferit de acest program guvernamental este avansul redus pentru contractarea unui credit.

Mai exact, pentru locuințele cu un preț de până la 70.000 de euro, avansul este de 5%. Pentru locuințele cu prețuri între 70.000 și 140.000 de euro, valoarea maximă a creditului poate ajunge la 119.000 de euro, cu un avans de 15% din partea beneficiarului. Dobânda creditelor este variabilă și se calculează în funcție de indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor, la care se adaugă o marjă fixă de maximum 2%.

Statul garantează până la 60% din valoarea creditului pentru locuințele noi sau cele reabilitate/consolidate, cu maximum 5 ani de la contractarea creditului.

Programul 'Noua Casă' este destinat să sprijine persoanele fizice care doresc să achiziționeze o locuință, dar care se confruntă cu dificultăți în a economisi avansul necesar pentru un credit ipotecar standard. În special, programul vizează tinerii care se află la prima achiziție de locuință și care, în general, întâmpină dificultăți mai mari în accesarea și susținerea unui credit ipotecar.

Pentru a beneficia de programul 'Noua Casă' 2025, solicitanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

- Să nu dețină o locuință sau să dețină una cu o suprafață utilă mai mică de 50 metri pătrați.

- Să selecteze o locuință care se încadrează în limitele de preț stabilite de program.

- Să contacteze și să depună documentația necesară la o instituție financiară care participă la programul 'Noua Casă'. Banca va evalua cererea și, dacă este aprobată, dosarul va fi trimis la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru validare.

- După aprobarea finală, beneficiarul va semna contractul de credit.

De la lansarea programului guvernamental care inițial s-a numit 'Prima Casă', ulterior, 'Noua Casă', în anul 2009, până la sfârșitul anului 2024 peste 334.000 de locuințe au fost achiziționate prin acest program, în valoare totală de 31,68 miliarde lei.

Totodată, prin Hotărârea aprobată de Guvern la propunerea Ministerului Finanțelor, se stabilește că, în cazul în care Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) nu reușește să trimită direct unui datornic documentul care face dovada unei creanțe, atunci informația va fi făcută public printr-un anunț afișat la sediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii sau pe site-ul instituției (https://www.fngcimm.ro/).

2. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru completarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 311/2022 privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2022-2027 pentru investiții inițiale, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ creează posibilitatea majorării nivelului maxim al ajutoarelor de stat acordate de statele membre proiectelor care intră în domeniul de aplicare a Platformei Tehnologiilor Strategice pentru Europa (Strategic Technologies for Europe Platform/STEP), în vederea dezvoltării de tehnologii critice relevante pentru tranziția verde și cea digitală a UE.

Măsura a fost luată, după ce Comisia Europeană a decis, anul trecut, modificarea reglementărilor privind ajutoarele de stat regionale pentru a permite statelor membre să sporească sprijinul pentru investiții în tehnologiile critice în regiunile europene mai puțin avantajate.

Astfel, intensitatea maximă a ajutorului de stat pentru investiții inițiale în scopul dezvoltării regionale, ce poate fi acordat în România în perioada 2022-2027, aferent proiectelor STEP va putea fi majorată cu:

- până la 10% pentru întreprinderile mari din Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, care grupează județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare și Maramureș și Regiunea de dezvoltare Vest, care grupează județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș

- până la 5% pentru anumite localități din județul Ilfov din cadrul Regiunii de dezvoltare București-Ilfov.

Astfel, intensitățile ajutoarelor de stat regionale pot atinge un plafon maximă 75% (inclusiv cu bonusurile acordate pentru unitățile administrativ-teritoriale care s-au confruntat cu o pierdere a populației de peste 10% în perioada 2009-2018, bonusul pentru încadrarea în categoria IMM-urilor și bonusurile pentru regiunile NUTS 3 identificate pentru a primi sprijin din partea Fondului pentru Tranzitie Justă).

Noile plafoane vor putea fi acordate până la finele anului 2027.

Prin adoptarea acestei măsuri se va stimula dezvoltarea economică prin realizarea de proiecte ce intră în domeniul de aplicare al STEP și se va sprijini mediul de afaceri în vederea realizării de investiții și crearea de noi locuri de muncă.

3. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Planului de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România

Guvernul a actualizat Planul de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România, în conformitate cu obligațiile europene, dar și în baza consultărilor cu principalii actori de pe piața națională a gazelor naturale.

Planul de acțiuni evaluează riscurile și ia în calcul mai multe scenarii de risc privind aprovizionarea cu gaze naturale în România, precum:

- Deficitul de import în timpul iernii

- Perturbări din motive tehnice

- Condiții meteo extreme

- Întreruperea completă a importurilor de gaze rusești

În pofida acestor riscuri, Sistemul Național de Transport oferă posibilitatea constituirii de culoare de gaze care să răspundă necesităților privind asigurarea alimentării cu gaze naturale în România.

Scopul acțiunilor stabilite prin acest act normativ este de a oferi garanția securității aprovizionării consumatorilor finali de gaze naturale, dar și de a face față unor eventuale incidente neprevăzute. România are la ora actuală cea mai mare piață gazieră din regiune și cea mai mică dependență de importuri, înregistrând 80% din producția din regiune. Deși există o scădere a producției interne de gaze naturale, România are un potențial încă ridicat de producție internă, cu posibilități de dezvoltare viitoare odată de capacitățile de producție din perimetrele de exploatare din Marea Neagră vor începe să producă.

4. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind organizarea și funcționarea Institutului de Științe ale Educației

Potrivit Hotărârii aprobate de Guvern, Institutul de Științe ale Educației preia activitățile și structurile specializate de la Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), care se desființează.

Atribuțiile IȘE constau în realizarea și promovarea de studii și cercetări obiective și independente care să contribuie la avansarea cunoașterii printr-o mai bună înțelegere a contextelor, fenomenelor și proceselor educaționale, în vederea fundamentării deciziilor de politici publice în domeniul educației.

Reorganizarea IȘE se realizează cu respectarea măsurilor fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung și nu are impact bugetar.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede că organizarea și funcționarea, structura organizatorică, precum și funcțiile și atribuțiile aparatului propriu al Institutului de Științe ale Educației (IȘE) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

5. HOTÃRÂRE A GUVERNULUI privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va prelua activitățile și structurile specializate de la Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), care se desființează, stabilește Hotărârea aprobată de Guvern. Pe lângă atribuțiile preluate de la CNPEE, respectiv: coordonarea științifică a elaborării și revizuirii periodice a componentelor curriculumului național, coordonarea evaluării manualelor școlare, coordonarea științifică a sistemului național de evaluare și examinare în învățământul preuniversitar, CNCE va avea o serie de noi atribuții, precum: realizarea și administrarea băncii de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, realizarea standardelor de alfabetizare funcțională și gestionarea Platformei naționale de alfabetizare funcțională, realizarea băncilor de itemi standardizați.

Reorganizarea CNCE se realizează cu respectarea măsurilor fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung și nu are impact bugetar.

Potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 organizarea și funcționarea, structura organizatorică, precum și funcțiile și atribuțiile aparatului propriu al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

6. HOTÃRÂRE A GUVERNULUI pentru completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 59/2023 pentru aprobarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 - 2030

Prin acest act normativ, Guvernul a aprobat Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind educație pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, asigurând astfel cadrul legislativ care le va permite elevilor să acumuleze cunoștințe și să-și dezvolte abilități și atitudini esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice, oferind generațiilor tinere inclusiv posibilitatea de a se implica, pe perioada de școlarizare, în activități concrete de protejare a mediului.

Planul de acțiune a fost aprobat de Guvern ca anexă nouă la Hotărârea Guvernului nr. 59/2023 din 18 ianuarie 2023 pentru aprobarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 - 2030.

Obiectivele și măsurile prevăzute în cadrul Planului de acțiune vizează mai multe paliere (educație formală și non-formală, resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice, investiții, resurse deschise, parteneriate etc.), în cadrul a patru direcții de acțiune, și anume:

1. Program educațional național pentru mediu și schimbări climatice

2. Soluții pentru resursele educaționale

3. Investiții în infrastructură pentru școli sustenabile

4. Resursă umană implicată în educația pentru mediu și schimbări climatice.

Concret, obiectivele și măsurile prevăzute în Planul de acțiune și care vor fi implementate progresiv în următorii ani, cu un orizont de implementare până în 2030, includ, printre altele:

- extinderea educației pentru mediu în rândul tuturor elevilor prin implementarea unui program național de educație pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice,

- menținerea în structura anului școlar a Săptămânii Verzi, dedicată activităților specifice,

- promovarea și diseminarea exemplelor de bună practică la nivel național prin intermediul Competiției Săptămâna Verde, desfășurată la nivel de județe și al Municipiului București,

- introducerea unor discipline și cursuri opționale cu tematica relaționată cu educația pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice,

- facilitarea activităților educative interactive în aer liber la nivel național și la nivelul fiecărei școli, inclusiv dezvoltarea programului național Ranger Junior (micul explorator al naturii),

- stabilirea unei rețele de 'ambasadori' ai protecției mediului și schimbărilor climatice în fiecare clasă și în fiecare școală,

- înființarea unor cluburi cu activități dedicate protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice pornind de la orizontul local,

- dezvoltarea infrastructurii școlare prin susținerea și dezvoltarea unei rețele a 'școlilor verzi', în vederea creșterii gradului lor de sustenabilitate și a reducerii amprentei de carbon,

- implicarea școlilor în acțiunile de protejare a mediului la nivelul comunităților,

- dezvoltarea infrastructurii de colectare a materialelor reciclabile și reutilizabile în proximitatea școlilor,

- implementarea unor programe de formare inițială și continuă, motivarea și responsabilizarea personalului din unitățile de învățământ pentru adoptarea unei culturi a sustenabilității,

- și, nu în ultimul rând, formarea profesională a cadrelor didactice privind educația pentru mediu și împotriva schimbărilor climatice și crearea unei rețele de formatori în fiecare județ.

7. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind plata contribuției financiare voluntare pentru participarea la proiectul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică 'Educația 2030'

Guvernul a aprobat plata contribuției financiare voluntare, în cuantum de 100.000 euro, aferentă anului 2025, pentru participarea Ministerului Educației și Cercetării la proiectul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică 'Educația 2030'.

Costurile aferente plății în valoare de 497.700 lei, echivalentul în lei a 100.000 euro, sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării.

Prin participarea la proiectul 'Educația 2030', experții în politici educaționale, profesorii, elevii și/sau studenții au oportunitatea participării la ateliere de lucru, schimburi de bune practici, forumuri, conferințe, precum și a evidențierii punctelor forte ale sistemului de educație din România și a elementelor de politici educaționale pentru care sunt înregistrate progrese.

8. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Procedurilor de colectare a datelor biometrice pentru emiterea cărții electronice de identitate, precum și a procedurilor de ștergere a datelor stocate în bazele de date de producție și a imaginilor impresiunilor papilare colectate pentru eliberarea cărții electronice de identitate, stocate în Sistemul național informatic de evidență a persoanelor

Guvernul a stabilit reguli unitare și transparente pentru preluarea și stocarea elementelor biometrice, constând în imaginea facială și impresiunile papilare a două degete, pentru cetățenii români care solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate(CEI). Procedura este similară celei aplicate la emiterea pașapoartelor biometrice și a cardurilor de cetățenie,

Scopul acestei proceduri este înscrierea datelor pe suportul electronic al CEI, respectând cerințele minime de calitate și standardele tehnice comune stabilite prin Regulamentul (UE) 2019/1157.

Datele biometrice sunt colectate pentru a fi înscrise în cartea electronică de identitate, exclusiv în vederea verificării autenticității acesteia și identității titularului, atunci când legea impune prezentarea documentului.

Hotărârea reglementează aspecte precum:

- Procedura de preluare a impresiunilor papilare și a imaginii faciale;

- Clarificarea situațiilor în care preluarea amprentelor digitale este imposibilă;

- Procedura de distrugere a datelor asociate cărții electronice de identitate și cărții de identitate simple, stocate în bazele de date de producție, și a imaginilor impresiunilor papilare colectate pentru eliberarea CEI și stocate în Sistemul Național Informatic de Evidență a Persoanelor.

Grupul țintă este format din persoanele care solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate. Sunt exceptați de la obligația preluării amprentelor digitale minorii sub 12 ani și persoanele pentru care acest proces este fizic imposibil.

În contextul în care România a aderat la Programul Visa Waiver și a fost inclusă în Spațiul Schengen, adoptarea de proceduri aliniate la normele europene, care să includă noi măsuri de securitate pentru verificarea autenticității documentului și identității titularului, asigurând un risc redus de fraudă, reprezintă un demers esential.

9. HOTÃRÂRE A GUVERNULUI privind stabilirea datei realizării condițiilor tehnice prevăzute la art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate

În continuarea demersurilor de debirocratizare și simplificare administrativă, Guvernul a decis ca eliberarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) la nivel național să înceapă progresiv, din 20 martie 2025, în județul Cluj, urmând ca, în termen de două luni după această dată, noul document să fie disponibil în toate cele 674 de servicii publice comunitare de evidență a persoanelor din țară.

Aceste termene au fost stabilite pentru a asigura îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice necesare punerii în circulație a Cărții Electronice de Identitate, facilitând astfel extinderea emiterii acesteia la nivel național.

Eliberarea CEI este gratuită pentru cetățeni, costurile fiind acoperite prin PNRR, până în iunie 2026.

Concret, implementarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) la nivel național va începe etapizat, la 20 martie 2025, în județul Cluj. După optimizarea proceselor logistice și a testelor de calitate, emiterea CEI va începe și în București, urmând să fie implementată gradual în restul județelor, conform unui calendar stabilit de Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu autoritățile locale.

Din 2 iunie 2025, și copiii mai mici de 14 ani vor putea obține CEI.

De asemenea, începând cu data de 20 mai 2025, se vor elibera și Cărțile de Identitate Simple (CIS), pentru cei care nu doresc un document cu suport electronic.

Termenele stabilite de hotărârea Guvernului sunt repere esențiale la nivel național pentru extinderea procesului de emitere a Cărții Electronice de Identitate (CEI) și pentru începerea preluării cererilor din partea cetățenilor care doresc acest document.

Măsura urmărește uniformizarea activităților desfășurate de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor prin optimizarea procesului de eliberare a actelor de identitate.

În perioada de tranziție, până la implementarea completă a CEI și CIS, va continua emiterea Cărții de Identitate model 1997.

Inițierea emiterii Cărții Electronice de Identitate la nivel național este esențială pentru implementarea Investiției 8 - 'Cartea electronică de identitate și semnătura digitală' din Componenta 7 - Transformare digitală a PNRR.

Comunicatul Ministerului Afacerilor Interne: https://www.mai.gov.ro/noua-carte-electronica-de-identitate-devine-disponibila-in-romania-cei-se-va-emite-incepand-cu-20-martie-in-judetul-cluj-punerea-in-circulatie-la-nivel-national-se-va-realiza-gradual/

10. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 255/2024 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă

Modificările introduse asigură continuitatea activității de stare civilă de la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, pe durata procesului de integrare în Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC).

Concret, sunt stabilite noi termene pentru aplicarea prevederilor metodologice și a normelor referitoare la activitățile de stare civilă, atât în țară, cât și în străinătate, în cazul în care înregistrările nu pot fi realizate în (SIIEASC), astfel:

- La nivelul unităților administrativ-teritoriale din țară - Termenul pentru completarea registrelor de stare civilă exclusiv în format digital la nivelul unităților administrativ-teritoriale din România a fost prorogat de la 24 septembrie 2024 la 31 martie 2025. Aceasta se va aplica doar pentru unitățile administrativ-teritoriale din țară.

- La nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare din străinătate - Ofițerii de stare civilă din misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate au un termen distinct, respectiv 24 septembrie 2025, pentru completarea registrelor de stare civilă.

Modificările sunt necesare ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr. 111/2024, care modifică și completează Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă.

Începând cu data de 31 martie 2025, în cazul unităților administrativ-teritoriale, respectiv 24 septembrie 2025, în cazul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, aceste prevederi legislative nu vor mai fi aplicabile.

Informații suplimentare

Domeniul stării civile este reglementat de Legea nr.119/1996.

Procedurile aplicabile la nivelul ofițerilor de stare civilă, odată cu punerea în funcțiune a Sistemului Informatic Integrat privind Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC), dedicat înregistrării evenimentelor de stare civilă sunt stabilite prin Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2024.

Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC) este o platformă digitală destinată gestionării și emiterii actelor de stare civilă, precum cărțile de identitate, certificatele de naștere, căsătorie și deces, într-un format integrat și electronic. Acest sistem are rolul de a centraliza și digitaliza datele de stare civilă, facilitând procesul de emitere a documentelor oficiale, reducând birocrația și riscurile de fraudă.

11. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă, ca urmare a reevaluării, schimbarea unității de administrare pentru o parte din imobilul cu nr. MF 34158 între structuri subordonate ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

12. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.295/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil
Actul normativ stabilește forma și conținutul documentelor de identitate, inclusiv pentru cărțile de identitate electronice. Modificările propuse vizează, în special, excluderea adresei de domiciliu din formatul tipărit al cărții electronice de identitate. Adresa de domiciliu a titularului se va înscrie doar în suportul electronic de stocare al cărții electronice de identitate. De asemenea, s-a stabilit că pe formatul tipărit al cărții electronice de identitate se înscrie sexul titularului; în concret, se înlocuiește denumirea rubricii existente pe fața acesteia 'genul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin)' cu rubrica 'sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin)'

Actele de identitate eliberate până la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern sunt și rămân valabile până la data expirării lor.

De asemenea, noile documente de identitate vor fi introduse treptat la nivel național, începând cu municipiile reședință de județ și continuând cu alte orașe și comune.

13. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Unitatea Militară 0756 Ploiești (Inspectoratul de Jandarmi Județean Prahova)

Hotărârea a fost aprobată.

14. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar pentru unele imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne UM 0437 Arad (Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad), ca urmare a reevaluării, precum și pentru trecerea unei construcții aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne -UM0437 Arad (Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad) din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune, casării și valorificării

Hotărârea a fost aprobată.

15. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Toth Csaba din funcția de prefect al județului Arad;

16. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Moldovan Gheorghe - Alexandru din funcția de prefect al județului Suceava

17. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Sinaci Ionel-Dorel din funcția de subprefect al județului Arad;

18. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea doamnei Cojocariu-Berențan Elena-Paula din funcția de subprefect al județului Botoșani

19. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea doamnei Breșug Cristina din funcția de subprefect al județului Botoșani

20. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Pașca Mihai în funcția de prefect al județului Arad;

21. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Andronachi Traian în funcția de prefect al județului Suceava

22. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Toth Csaba în funcția de subprefect al județului Arad

23. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Galan Gabriel în funcția de subprefect al județului Botoșani.

24. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești a unui bun imobil

Hotărârea a fost aprobată.

25. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privatal statului a unui bun aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și in concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate ,,C.F.R.' - S.A. - Sucursala Regională CF Galați pentru scoaterea din funcțiune, în vederea valorificării și, după caz, casării

Hotărârea a fost aprobată.

26. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind modificarea denumirii și descrierii tehnice, actualizarea codurilor de clasificație și a valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului și în administrarea Spitalului General Căi Ferate Galați, unitate ce funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și modificarea Anexei nr.16 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

27. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind modificarea valorii de inventar și caracteristicilor tehnice ale unui bun aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Argeș

Hotărârea a fost aprobată.

28. HOTÃRÂRE DE GUVERN a Guvernului privind modificarea valorii de inventar·și caracteristicilor tehnice ale unui bun aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș

Hotărârea a fost aprobată.

29. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Justiției în administrarea Centrului Medical de Diagnostic 11 Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiției

Hotărârea a fost aprobată.

30. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind înscrierea unui bun cultural mobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, darea acestuia în administrarea Muzeului Național de Artă al României și modificarea Anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

31. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui bun imobil și darea acestuia în administrarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bihor

Hotărârea a fost aprobată.

32. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind închirierea unei părți din imobilul 1044 aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale

Hotărârea a fost aprobată.

33. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea unor modificări în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, situate în județele Iași, Constanța, Tulcea, Maramureș, Galați, Buzău, Brăila și Vrancea, și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

34. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind trecerea unor părți de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, constituite din construcții și amenajări la terenuri, situate în județele Bihor, Prahova, Ilfov, Cluj, Dolj, Constanța, Botoșani, Gorj și municipiul București, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și casării, și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

35. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea unor modificări și completări în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, situate în județele Sibiu, Dolj, Constanța, Prahova, Brașov, Covasna, Buzău, Vrancea, Cluj, Argeș, Tulcea, Bacău și municipiul București, și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea a fost aprobată.

36. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu

Hotărârea a fost aprobată.

37. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu

Hotărârea a fost aprobată.

38. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea numărului mediu maxim de personal pe anul 2025 pentru operatorii economici din industria națională de apărare, care desfășoară activități conform prevederilor art. 24 din Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Sectorul industriei naționale de apărare este unul strategic și se impune menținerea în funcțiune a unor operatori economici care să susțină efortul de apărare al țării prin furnizarea de produse și servicii pentru Forțele Sistemului Național de Apărare (FSNA), astfel încât România să-și onoreze obligațiile asumate în calitate de stat membru NATO și al UE. Prin hotărârea adoptată astăzi, se asigură protecția personalului și, implicit, a operatorilor economici, în perioadele neacoperite cu comenzi sau contracte a respectivilor operatori economici, cu capital majoritar și/sau integral de stat, din industria națională de apărare.

Astfel, pentru anul 2024, în bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au fost prevăzute 108 milioane lei pentru finanțarea numărului mediu maxim de personal de 1.361 salariați. Această sumă este necesară pentru plata drepturilor salariale și a contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajator. De aceste sume beneficiază 1.110 salariați din cadrul Compania Națională ROMARM SA și filialele sale, 139 salariați din cadrul Societatea ROMAERO SA, 56 de salariați de la Societatea AVIOANE CRAIOVA S.A., 42 de angajați de la Societatea IOR S.A., 6 salariați Societatea Șantierul Naval Mangalia S.A. și 8 angajați de la Societatea Uzina Mecanică Orăștie S.A..

III. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Raportul național VI privind aplicarea Convenției - cadru pentru protecția minorităților naționale în România
România este un exemplu de bune practici în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților naționale, cu o tradiție solidă de promovare a diversității culturale și a incluziunii sociale, fiind semnatară a mai multor convenții internaționale care garantează drepturile minorităților, precum Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei.

Guvernul a aprobat Raportul național VI privind aplicarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale în România, în vederea transmiterii acestuia către Secretariatului Consiliului Europei.

Conform principiilor și standardelor stabilite de această Convenție, România și-a asumat responsabilitatea de a conserva moștenirea culturală și spirituală a minorităților, respectând identitatea lor lingvistică și religioasă. Astfel, angajamentul față de protecția minorităților naționale se reflectă în măsuri legislative și administrative semnificative, adoptate pentru a sprijini persoanele aparținând acestor comunități.

Raportul național VI, elaborat de Ministerul Afacerilor Externe, acoperă perioada 1 februarie 2019 -1 februarie 2024 și sintetizează măsurile aprobate de către autoritățile române pentru implemențarea recomandărilor adoptate de Comitetul de Miniștri la 31 octombrie 2023.

Raportul este structurat în trei secțiuni: aspecte generale privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în România, măsurile adoptate pentru implementarea recomandărilor de acțiune imediată și pașii urmați pentru aplicarea celorlalte recomandări.

În 1995, România a devenit primul stat care a ratificat această convenție europeană, un instrument juridic multilateral cu caracter obligatoriu, destinat protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea proiectului Programului legislativ al Guvernului pentru anul 2025

Memorandumul a fost aprobat.

IV. NOTE

1. NOTÃ de informare privind actualizarea și evaluarea Planului Anual de Lucru al Guvernului

Aproximativ 170 de proiecte de acte normative se regăsesc pe lista priorităților guvernamentale în anul 2025, stabilită prin consultare cu ministerele și instituțiile guvernamentale cu rol de inițiator.

Între priorități se regăsesc Hotărâri de Guvern pentru acordarea de ajutoare financiare agricultorilor din sectoarele vegetal și creșterea animalelor, acordarea subvenției la motorina utilizată în agricultură.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a propus și au fost incluse pe lista priorităților proiecte de lege privind protecția consumatorilor, inclusiv a persoanelor care apelează la servicii financiare, dar și reglementări privind promovarea turismului.

În domeniul educației, sunt mai multe inițiative cu privire la standardul de cost per elev, operaționalizarea unei platforme Naționale de Raportare Unică în învățământul superior, dar și alte proiecte de reducere a abandonului școlar, precum implementarea Programului Masă sănătoasă în școli.

Ministerul Sănătății are în vedere mai multe inițiative pentru acordarea medicamentelor gratuite și compensate, derularea în bune condiții a programelor naționale de sănătate.

De la Transporturi, semnalez un proiect de lege privind organizarea și funcționarea activității de transport cu metroul, alături de alte priorități care vor fi propuse în cursul acestui an.

Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG) este un instrument de planificare a procesului de reglementare la nivelul administrației publice centrale, cuprinzând proiectele de documente de politici publice și proiectele de acte normative cu impact semnificativ asupra economiei, societății, mediului și bugetului general consolidat.

2. NOTÃ privind transmiterea unei cereri către Consiliul General al Municipiului București, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al Municipiului București în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Poliție a Municipiului București

Guvernul a luat act de această notă.

V. PUNCTE DE VEDERE

1. PUNCT DE VEDERE cu privire la 6 inițiative legislative

Punctele de vedere au fost aprobate.

Biroul de presă al Guvernului