Doar 27% din români mai au încredere în știri

Jurnaliștii, în dialog cu reprezentanți ai Bisericii Catolice despre rolul comunicatorilor în societate

București, 12 martie 2025. Jurnaliști din media națională, jurnaliști din media catolică și specialiști în comunicare eclezială din România s-au reunit la evenimentul 'Jurnaliștii, naratori ai Speranței' într-un dialog deschis despre rolul esențial al comunicatorilor în societatea românească. Evenimentul, organizat de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București (ARCB), în Aula Magna a Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București, se înscrie în inițiativele Anului Jubiliar 2025, deschis de Papa Francisc în Ajunul Crăciunului 2024. La îndemnul Suveranului Pontif de a crea punți prin intermediul mass-media, cei prezenți au abordat provocările de a comunica într-un context dominat de conflicte, fake news și polarizare socială.

În România, proporția celor care au încredere în știri este de 27%, cu 12% mai puțin decât în 2017, arată Digital News Report 2024, studiul anual realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism, care plasează România pe locul 44 din 47 de țări analizate. În clasamentul regional, Polonia conduce Europa de Est, urmată de Cehia și Bulgaria, în timp ce Olanda, Elveția și Belgia domină topul vest-european.

În sondajele din 2017, România figura cu o încredere în știri de 39%, iar acum se numără printre țările cu cea mai mică încredere în știri, per ansamblu. În ciuda acestui fapt, mai mult de jumătate din eșantionul analizat și-a declarat încrederea în brandurile mass-media comerciale și publice care urmăresc moderația și echilibrul în relatarea știrilor, subliniază studiul. În privința surselor de informare, internetul este preferat de 66% dintre respondenți, urmat îndeaproape de televiziune (62%), social media (44%), în timp ce presa tipărită atrage doar 9%. Conform aceluiași raport, în contextul electoral, redacțiile din România se confruntă și cu îngrijorări semnificative privind libertatea presei.

Înalt Preasfințitul Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic de București, a subliniat în cuvântul de bun-venit: 'De la Conciliul Vatican al II-lea, Biserica Catolică a deschis ușile larg pentru comunicarea modernă. Mass-media joacă un rol important nu numai pentru informare, ci și pentru formarea conștiințelor, pentru promovarea binelui, a adevărului, a frumosului. Sub diferite forme, toți participăm la promovarea valorilor umane'.

'Arhidieceza Romano-Catolică de București menține o colaborare excelentă cu mass-media națională și catolică. Am organizat această întâlnire cu jurnaliștii, prima după pandemie și vizita Papei Francisc la București, pentru a evidenția, în contextul Jubileului 2025, îndemnul Suveranului Pontif privind protejarea libertății presei și promovarea alfabetizării mediatice, esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice și a discernământului în comunicare. Totodată, reflectăm asupra rolului esențial al mass-media ca factor de echilibru și speranță în contextul societății românești, într-o perioadă plină de provocări', a declarat Pr. Tarciziu Șerban, purtător de cuvânt al ARCB.

La întâlnire au participat peste 20 de jurnaliști din media națională, printre care voci bine cunoscute din televiziune, dar și din radio și presa scrisă, peste 30 de jurnaliști și comunicatori catolici din toată țara, reprezentanți ai Centrului de presă al Bisericii Ortodoxe Române și ai mass-media Bisericii Adventiste de ziua a șaptea. Printre participanții la dezbatere au luat cuvântul jurnaliștii Ana Iorga, Remus Rădulescu, Maria Coman, Diana Brâncuș, criticul de film Ileana Bîrsan, Pr. Eduard Giurgi, Decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București.

'Să avem grijă să nu ne folosim de Dumnezeu, sau să nu-l ispitim pe Dumnezeu, chemându-l în toate interesele noastre. Domnul ne învață să ne rugăm, dar în același timp, rugăciunea aceasta trebuie să ne ajute să ascultăm care este voința lui, nu să încercăm să-l convertim pe Dumnezeu pentru toate planurile și toate așteptările noastre, fie că sunt sociale, fie că sunt politice. Avem nevoie de acel discernământ al Duhului și de o înțelepciune a inimii, să știm să ascultăm cu inima, să vorbim cu inima, și să le transmitem inimilor nu doar părerile noastre, ci voința și cuvântul lui Dumnezeu', a declarat Părintele Francisc Doboș, Responsabil al Oficiului pentru Evanghelizare și Promovare Umană al ARCB.

Programul a inclus o Celebrare Jubiliară menită să explice semnificațiile Jubileului 2025, și Sfânta Liturghie solemnă în Catedrala Sfântul Iosif, prezidată de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, la care au concelebrat PS Cornel Damian, Episcop Auxiliar romano-catolic de București, PS Claudiu Lucian Pop, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, Președintele Comisiei pentru Comunicații Sociale a Conferinței Episcopilor din România, și PS Mihai Frățilă, Episcop greco-catolic de București.

Biserica Catolică marchează Anul Jubiliar 2025 cu o serie de celebrări la Roma, unde sunt așteptați 32 de milioane de pelerini, dar și la nivel local, în fiecare episcopie.

Credit foto: Alexandru Micsik, Agerpres


***

Papa Francisc: 2 Jubilee

Prin Bula Spes non confundit ('Speranța nu înșală') din 9 mai 2024, Papa Francisc a declarat Jubileul din 2025, cu tema 'Pelerini ai speranței', inaugurat oficial în Ajunul Crăciunului 2024, odată cu deschiderea Porții Sfinte a Bazilicii Sfântul Petru. La Roma sunt prevăzute 36 de evenimente jubiliare de-a lungul anului 2025, numărul de pelerini estimat fiind de 32 de milioane.

Prin Bula Misericordiae Vultus din 11 aprilie 2015, Papa Francisc a declarat un Jubileu pentru cea de-a 50-a aniversare a încheierii Conciliului Vatican II (2016). Jubileul a fost dedicat milostivirii, fiind numit și 'Anul Milostivirii'.

Sanctuare jubiliare

La București și în împrejurimi există 3 biserici care au fost proclamate sanctuare jubiliare în contextul Jubileului 2025:

- Catedrala Arhiepiscopală romano-catolică 'Sfântul Iosif' (Str. General Berthelot 19)
- Biserica Mănăstirii Fraților Carmelitani 'Sfânta Fecioară de pe Muntele Carmel' din Ciofliceni (Șos. Ciofliceni 54, Snagov)
- Catedrala greco-catolică 'Sfântul Vasile cel Mare' (Str. Polonă 50)

Poarta Sfântă de la Roma

Din punct de vedere simbolic, Poarta Sfântă are o semnificație specială: este cel mai puternic semn al Jubileului. Deschiderea ușii de către Papă constituie începutul oficial al Anului Sfânt. Inițial, exista doar o singură ușă, la Bazilica Sfântul Ioan Lateran, care este catedrala Episcopului Romei. Mai târziu, pentru a permite cât mai multor pelerini să participe la experiența Jubileului, și celelalte Bazilici romane și-au deschis propriile uși sfinte.

Resurse: Site-ul oficial al Jubileului https://www.iubilaeum2025.va

Bula Papei Francisc de convocare a Jubileului Ordinar al Anului 2025 https://ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=202405036
Papa Francisc: Discurs adresat participanților la Jubileul Comunicării (25 ianuarie 2025) https://ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=202501088

Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc pentru a 59-a Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale https://www.magisteriu.ro/mesaj-cu-ocazia-zilei-mondiale-a-comunicatiilor-sociale-2025/


Istoria Jubileului

În iudaismul antic, Anul Jubiliar (care era numit anul yobel, 'al țapului', deoarece sărbătoarea era proclamată prin sunetul cornului unui țap) era un an care era declarat sfânt.

În această perioadă, legea mozaică prevedea cum că sclavii își puteau recăpăta libertatea, iar pământul (al cărui unic stăpân este Dumnezeu) trebuia returnat foștilor proprietari. Un an jubiliar era sărbătorit de obicei la fiecare 50 de ani.

În era creștină, după primul Jubileu din 1300, Papa Bonifaciu VIII a stabilit frecvența celebrărilor Jubileului la fiecare 100 de ani. În urma unei cereri din partea poporului din Roma către Papa Clement VI (1342), frecvența a fost redusă la fiecare 50 de ani.

În 1389, în amintirea numărului de ani din viața lui Cristos, Urban VI a ales să stabilească ciclul Jubileului la fiecare 33 de ani și a cerut un Jubileu în 1390 - deși a fost sărbătorit doar după moartea sa de către Papa Bonifaciu IX.

Cu toate acestea, în 1400, la sfârșitul perioadei anterior stabilite de 50 de ani, fără a fi declarat un Jubileu în prealabil, Bonifaciu IX a acordat o indulgență jubiliară pelerinilor care se adunaseră la Roma.

În 1425, Martin V a sărbătorit un nou Jubileu, deschizând pentru prima dată Ușa Sfântă a Sfântului Ioan Lateran.

Ultimul care a sărbătorit un Jubileu pe ciclul de 50 de ani a fost Papa Nicolae V în 1450. Paul al II-lea a extins perioada inter-jubiliară la 25 de ani, iar în 1475 a fost sărbătorit un An Sfânt de către Sixtus al IV-lea. De atunci, Jubileele ordinare au fost ținute la intervale regulate. Din nefericire, războaiele napoleoniene au împiedicat celebrările Jubileelor din 1800 și 1850.

Jubileele au fost reluate în 1875, după anexarea Romei la Regatul Italiei, deși în acel an a fost sărbătorit fără solemnitatea tradițională.