Spolierea bugetului de stat prin plafonarea prețului plătit de consumatori

În urmă cu doi ani, guvernul Ciolacu (I) decidea că prețul energiei electrice și gazelor naturale 'plătit de populație' trebuie plafonat astfel încât costul achitat direct de către consumatori să fie 'suportabil', urmând ca Statul Român să achite 'diferențele de preț' către furnizori.

Ca să înțelegem clar cu toții: dacă furnizorul de energie îți făcea o ofertă de 3,50 lei/kWh, tu, consumator, plăteai 0,68 lei/kWh, iar restul de 2,38 lei/kWh îl plătea Statul Român direct către furnizorul respectiv.

Ne amintim cu tristețe cum unii români 's-au bucurat' că plătesc 'prețul controlat' de 0,68 lei/kWh, uitând că Statul Român plătește direct furnizorii cu diferența.

Îmi amintesc de situația hilară în care un mare analist spunea la post de televiziune că: 'îl privește pe Statul Român de unde scoate banii, important este ca populația să plătească mai puțin'.

Tipul acesta de înțelepciune a umplut vistieria furnizorilor de energie, prin golirea 'înțeleaptă' a bugetului de stat.

Deși se vaită că au de încasat sume de la stat având ca temei legal celebra schemă de compensare creată de un ministru al energiei de tristă amintire, nici până în ziua de azi, niciuna dintre autoritățile administrative ale Statului Român nu a fost capabilă să demonstreze că modificările de preț pe care furnizorii de energie le-au operat, au fost cu adevărat justificate.

Indolența și lipsa de discernământ a acestor factori de decizie a permis ca miliarde de lei să fie transferate către furnizorii de energie, tot din banii colectați din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Cu alte cuvinte, plătim direct furnizorului o sumă de bani și plătim indirect aceluiași furnizor o altă sumă de bani, câteodată și de patru ori mai mare decât suma plătită direct.

Și care ar fi fost soluția cea mai bună?

Simplu și realizabil imediat: avem în domeniul energiei electrice doi mai producători cu capital de stat sau majoritar de stat, iar în domeniul gazelor naturale alți doi mari producători.

Vorbim de Hidroelectrica și Nuclearelectrica în domeniul energiei electrice și de Romgaz în domeniul gazelor naturale.

Statul Român fiind acționar majoritar putea oricând să decidă în Consiliul de Administrație ca o cantitate de energie electrică și gaze naturale să fie alocată pentru consumul intern al consumatorilor casnici și să fie vândută exact cu ce preț doreau să prezinte ca fiind plafonat: 0,68 lei/kWh energie electrică și respectiv 0,31 lei/kWh gaze naturale.

Iată cât de simplu ar fi fost ca limitarea să fie realizată printr-o decizie comercială. Orice alt furnizor care ar fi dorit să vândă consumatorului casnic la un preț mai ridicat, nu ar fi reușit.

Dar această soluție nu ar fi fost în 'interesul' public general, adică în interesul celor care sponsorizează campanii electorale sau activități de promovare a imaginii publice a oamenilor 'de suflet', puși să conducă societățile de stat.

Scuza invocată este aceea că 'nu avem programele necesare gestionării unui număr atât de mare de consumatori'.

Altfel spus, incapacitatea de a gestiona comercial o situație relativ complicată a fost motivată 'just' de un ansamblu de 'competenți' numiți în funcțiile de conducere ale acestor societăți.

Deși în comunicările publice au fost declarați cei mai buni, cei mai deștepți și cei mai capabili conducători din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, jocurile politice anterioare apar acum inclusiv prin încălcări ale legii pe care actualul ministru al energiei a fost în sfârșit forțat să le recunoască.

Nu a fost suficient ca începând cu 2022 să fie spoliat bugetul de stat, ci s-a găsit și metoda de a spolia și rezervele de gaze naturale.

Nici acum, în ceasul al 15-lea, Ministrul Energiei și președintele ANRE nu par să înțeleagă că există niște drepturi pe care consumatorii le au și care diferă de singurul drept care este recunoscut de aceștia: 'dreptul de a plăti' energia electrică și gazele naturale.

Se pare că acești domni doresc să demonstreze că locul lor în vârful unor instituții le conferă dreptul de a disprețui absolut orice cetățean român inclusiv și fără a se limita la Comisiile parlamentare care au datoria să verifice activitatea puterii executive.

În semn de deplin dispreț, în bună înțelegere, atât deputatul-ministru al Energiei cât și președintele ANRE refuză să se prezinte la convocările Comisiilor parlamentare, având certitudinea că susținea politică de care beneficiază din partea PSD și PNL le permite să ridiculizeze pe oricine.

Această atitudine a devenit parte integrantă a Standardului de performanță pentru 'asigurarea calității' serviciului administrativ al Ministerului Energiei și al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

Este lipsit de sens să încercăm să înțelegem care este politica reală din spatele politicii economice aflată în spatele politicii publice afișată de cele două persoane. O vom descoperi probabil după plecarea lor din funcțiile pe care le dețin.

Important rămâne pentru cetățenii români să înțeleagă că alegerea pe care au făcut-o se vede în buzunarele lor.

Iar plata se face lunar!

Țiu Mihai Adrian
Deputat al României

Comisia pentru industrii și servicii
Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor - Secretar