Conferința de presă susținută de Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a susținut vineri, 28 februarie 2025, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan:

Bună ziua! Vă mulțumesc că sunteți prezenți la această conferință de presă, o conferință pe care am considerat că trebuie să o organizăm. Se împlinesc două săptămâni de când exercit această funcție onorantă și, în virtutea respectului față de dumneavoastră și față de români, consider că o comunicare periodică este o chestiune de decență și de normalitate.

Acum două săptămâni, când am preluat această responsabilitate, am venit cu câteva idei. Să lucrăm pentru România, pentru țara noastră, în această perioadă. Să păstrăm o neutralitate politică a acestei instituții în această perioadă complicată în plan intern și, sigur, să îi respectăm pe români, gândindu-mă că, dacă în cele trei luni, când, așa cum știți, autoritatea unui Președinte interimar este dată de această calitate de interimar, este cea pe care o avem, dacă nu vom putea să facem bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău. Asta este ideea principală și asta am încercat în această perioadă.

A fost o perioadă complicată pentru că, așa cum știți, energiile noastre au fost absorbite în cea mai mare parte de aspectele de politică externă și de apărare, datorită situației legate de Ucraina, deci de la granițele noastre, dar și datorită dialogului care are loc în prezent între Statele Unite ale Americii și aliații europeni.

Vreau pentru început să le mulțumesc colegilor mei care sunt aici de față, pentru că au acceptat să intre în această echipă și pe expertiza cărora mă bazez și m-am bazat și în această perioadă, și le mulțumesc pentru că mi-au fost și îmi sunt alături.

Un subiect important de politică externă și de securitate au fost negocierile pentru Ucraina. Așa cum știți, Statele Unite au făcut o pivotare pentru a relua dialogul diplomatic cu Rusia, iar, în cadrul acestui dialog, au început și discuțiile legate de Ucraina.

Cu toții suntem de acord că aceste discuții sunt un prim pas pentru o încetare a focului, dar mai ales pentru o pace durabilă, pe care ne-o dorim cu toții și care ar însemna liniște la granițele noastre de Est. În această perioadă, legate de aceste negocieri, am susținut câteva chestii de principiu. Faptul că o încetare a focului, care nu este urmată de un acord de pace, care să ofere garanții de stabilitate și de securitate, poate să fie doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului, și în condițiile în care s-ar menține această agresivitate a Rusiei și în perioada următoare, Ucraina poate să fie doar prima victima, gândindu-ne la ceea ce există în Est, și cred că, pentru noi, susținerea unei stabilități în această parte de lume, atât pentru a proteja Republica Moldova, dar și România, este o chestiune importantă.

Am susținut în această perioadă că prezența la aceste negocieri a reprezentanților Ucrainei este un lucru necesar. Am susținut, de asemenea, și vom susține că prezența reprezentanților Europei la aceste negocieri este un lucru bun, un lucru necesar, atât datorită contribuțiilor pe care țările europene le-au avut la susținerea apărării Ucrainei, dar și a continentului, dar și în ceea ce privește rolul din anii următori, pentru că acest conflict este un conflict, practic, la granițele continentului nostru.

Și aceasta, deci, a fost poziția noastră, o poziție principială, o poziție care respectă principiile internaționale și pe această poziție vom merge și în perioada următoare.

În ceea ce privește susținerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc, ne-am exprimat de principiu disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare această țară, pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, ceea ce este o chestiune de principiu, ci, în fapt, este o susținere pentru securitatea țării noastre, pentru că, așa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menține și în perioada următoare, și știm ce a însemnat istoria în această parte de lume, Ucraina poate fi doar prima victima.

În consultările care au avut loc pe această temă cu partidele politice, pentru că mi s-a părut că este o chestiune de respect pentru români să purtăm un dialog, cu toate partidele, în așa fel încât să ne ducem cu niște poziții care, angajând țara noastră, nu doar pe perioada acestui interimat, ci pe termen lung, să existe o susținere parlamentară, pentru că tot în Parlamentul României vom veni pentru deciziile care trebuie susținute și în perioada următoare.

Și avem, deci, o unanimitate că toți ne dorim că acest conflict să înceteze, toți ne dorim o pace la graniță, dar, în afară de abordările diferite, există o majoritate parlamentară care susține atât din partea României, dar și a Europei acordarea unui sprijin pentru Ucraina în această perioadă de conflict, un sprijin financiar, un sprijin militar, așa cum se va decide foarte probabil săptămâna viitoare. Există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei să participe la aceste negocieri, și credem că este un lucru bun. Și, deci, acestea au fost direcțiile principale legate de războiul din Ucraina, războiul de agresiune al Rusiei, și de discuțiile care au avut loc pe această temă.

A doua chestiune importantă de politică externă a fost dialogul dintre Statele Unite ale Americii și Europa.

Noi ne-am dezvoltat în acești ani ca țară pentru că, din punct de vedere extern, s-au respectat două condiții. Am fost o țară sigură, acest lucru fiind asigurat de scutul NATO, unde rolul Statelor Unitele ale Americii este o chestiune care nu poate fi substituită în momentul de față și un rol strategic. Și ne-am dezvoltat, putem să ne dezvoltăm și mai bine, dar asta depinde și de noi, pentru că am beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană, ceea ce a însemnat pentru noi acces la piețe, acces la tehnologii, libera circulație și, într-un moment, fonduri europene importante.
Și fața multor localități din România, o cotă importantă de infrastructură s-a schimbat datorită accesării acestor fonduri. Și, deci, pentru noi, menținerea acestei situații este o chestiune strategică și, din punctul acesta de vedere, indiferent de suișul sau coborâșul acestui dialog, noi credem că, în continuare, lucrurile se vor stabiliza. Suntem convinși că NATO va rămâne un scut important de protecție nu doar în Europa, ci și în alte părți ale lumii și că Statele Unite ale Americii sunt un garant al acestei stabilități.

Având în vedere acest dialog, am acceptat și în discuțiile cu celelalte țări europene ca aceste țări să-și asume un rol mai important în menținerea păcii pe continentul nostru.

Ce înseamnă asta, în primul rând? Înseamnă o creștere a cheltuielilor de apărare pentru că, pe bună dreptate, a apărut această discuție legată de faptul că contribuția unor țări europene, în principal, este mult prea mică față de protecția pe care o au. Așa cum știți, România a avut o creștere a bugetului dedicat apărării. În 2023 am fost sub 1,5%. În 2024 am ajuns la peste 2,2%. Și deci există un acord între forțele politice pentru a susține această majorare a cheltuielilor de apărare și există acest acord în aproape toate țările din Uniunea Europeană.

În acest sens, urmărim, împreună cu Ministerul Apărării, cu Guvernul României, ca o parte din aceste cheltuieli suplimentare, dacă pot să fie îndreptate pe partea de infrastructură militară conectivă, pentru că nu doar rezolvă, să spunem, tranzitarea unor regiuni, ci susțin și activitatea economică.

Suntem și vom susține dezvoltarea industriei naționale de apărare și cred că aici e un spațiu bun să ne mișcăm, inclusiv prin preluarea de către Ministerul Apărării a unor entități care astăzi sunt subordonate Ministerului Economiei și integrarea lor în această zonă.

Și, de asemenea, există un acord prealabil pentru achiziții integrate cu celelalte țări europene, în așa fel încât partea de responsabilitate a țărilor europene să crească în structura de cheltuieli a NATO, pentru ca această parte de lume să rămână în continuare stabilă și să existe o asumare mai mare de răspundere pe această componentă.

Acestea vor fi liniile principale pe care în zilele următoare, în întâlnirile care sunt programate, le voi susține în numele țării noastre și pentru care, așa cum v-am spus, există o susținere parlamentară, pentru că toate aceste lucruri, într-o formă sau alta, vor trebui să aibă o aprobare în Parlament, nu doar în aceste trei luni de zile, ci și în perioada următoare.

Sunt lucruri care definesc politicile noastre în aceste domenii pe termen lung și, chiar dacă este o situație de interimat, poziția țării noastre, credibilitatea noastră atunci când ne angajăm, ține de garanția că în spatele angajamentele unei persoane sau alta există intenții stabile, există susținere în așa fel încât să fim o țară predictibilă și o țară care este respectată.

Un lucru important pentru a putea să ne poziționăm corect în perioada următoare este și ceea ce se întâmplă în plan intern.

Și este foarte important ca în această perioadă să avem o stabilitate politică și în primul rând o stabilitate guvernamentală. Aici nu este vorba de a susține un guvern sau altul, o persoană sau alta, un ministru sau altul, ci pur și simplu este o problemă de a fi stabil într-o situație globală care dă semne de o anumită instabilitate și cred că este o chestiune de responsabilitate pentru toți cei care înțelegem cum stau lucrurile pentru a susține această chestiune. Am căutat în toată această perioadă să aliniez politica Administrației Prezidențiale cu cea a Guvernului, a Ministerului de Externe și a Ministerului Apărării, în așa fel încât să fim convergenți, să nu vorbim pe mai multe voci și să fim complementari atunci când avem contacte externe, în așa fel încât România să acționeze unitar nu pentru o persoană, nu pentru a fi cineva într-o poză sau alta, ci pentru țara noastră.

Un alt lucru important pe care v-am spus că l-am avut în vedere a fost respectul pentru cetățeni și menținerea unei neutralități politice ale acestei instituții.

Din acest punct de vedere, cred că e nevoie de consultări periodice cu partidele politice, pentru ca pe proiectele mari, pe lucrurile care transcend unei guvernări sau alteia, să avem niște poziții pe cât posibil comune, și sunt convins, așa cum am văzut în întâlnirea pe care am avut-o, că există păreri divergente, dar atunci când este vorba de interesul național, putem să ne adunăm în jurul acestei misiuni importante pentru țara noastră.
O prioritate în perioada următoare este organizarea corectă a alegerilor prezidențiale, pentru că acest lucru nu ne definește doar ca democrație, ci creează premisele pentru ca toate instituțiile din statul român să devină stabile și pentru un nou început și pentru această instituție, dar și pentru țara noastră. Și voi face tot ce este posibil pentru ca aceste alegeri să fie organizate corect, transparent, să fie niște alegeri libere, în așa fel încât românii, în deplină cunoștință de cauză, să-și poată exprima votul, să-și alegă Președintele pe care și-l doresc.

Vom căuta să fim transparenți față de dumneavoastră, față de cetățeni, și avem cereri de la dumneavoastră legate de asigurarea transparenței unor cheltuieli. Lucrăm la această chestiune, și în perioada următoare veți avea toate datele de funcționare ale acestei instituții, inclusiv în anii trecuți.
De asemenea, vom organiza, așa cum v-am spus, aceste întâlniri periodice, atunci când sunt lucruri mai importante.

Colegii vă vor răspunde la întrebări și vom încerca să facem ca această instituție să devină mai transparentă din toate punctele de vedere.
Și aș încheia ceea ce am spus, urmând să vă ascult, să vă răspund la întrebări, cu un anunț că inclusiv această zonă va fi integrată în Muzeul Cotroceni, va fi deschisă publicului, și, din primăvară, pentru că acum vremea este neprielnică, Curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica, va fi deschis publicului, în așa fel încât să poată fi vizitată gratuit, fără niciun fel de problemă. E o chestiune de transparență și de respect pentru cetățeni.

Vă mulțumesc, vă stau la dispoziție pentru întrebări.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, în urma consultărilor pe care le-ați avut cu partidele și în perspectiva Consiliului European la care veți participa, ați stabilit un mandat concret în legătură cu cât poate crește România cheltuielile de apărare? Putem trece peste acel 2,5%? Și în ce condiții ar putea trimite România trupe de menținere a păcii în Ucraina, așa cum se discută? Am văzut că mai mulți lideri de partide, inclusiv Premierul, au spus că acest lucru iese din discuție.

Președintele Ilie Bolojan: Nu s-a stabilit un mandat imperativ pentru că ar impune niște constrângeri și nu ți-ar permite să te adaptezi la discuțiile care au loc. Cred că România are deja un buget de apărare crescut. Cred că el ar putea crește etapizat, într-un an, doi, să ajungă la 3%, dacă nu se impun alte creșteri sub presiune. Un lucru important pentru a asigura această creștere este faptul că s-a găsit o formulă ca această suplimentare de cheltuieli pe apărare să fie scoasă din calculul deficitului, în așa fel încât să nu avem și această presiune. Dar, în termen real și pe fond, România având un deficit destul de mare, niciun guvern, cel actual și oricine va veni, nu va putea să nu ia în calcul o reducere a cheltuielilor bugetare, în general, o accesare a fondurilor europene pe care le avem la dispoziție și o creștere de venituri, în așa fel încât, nu doar din punct de vedere contabil, ci și din punct de vedere real, această creștere a bugetului pe apărare să fie, într-adevăr, suportabilă, sustenabilă, și, în condițiile în care o parte din aceste creșteri de bugete se reîntorc în economie sub forma unor infrastructuri conective sau portuare, de exemplu, care pot avea și valențe civile sau a dezvoltării industriei naționale de apărare, va fi un lucru bun.

În ceea ce privește cel de-al doilea aspect legat de trupe în Ucraina, aici discuția este prematură pentru că o astfel de discuție pe fond poate avea loc în momentul în care nu ai o încetare a focului, nu avem nici această situație, ci există un acord de pace, pentru că aceste trupe ar putea fi trupe de menținere a păcii, așa cum avem astăzi, nu știu, în Bosnia, în Kosovo și în alte părți ale lumii, și care funcționează sub mandat ONU, de exemplu, sau sub alte mandate internaționale. Și pentru această discuție nu a existat nici o discuție pe fond, dar și din poziționarea partidelor a rezultat că această chestiune nu are în momentul de față o susținere parlamentară, dar nu s-a pus această problemă. În termeni reali, și pentru că eu consider că este corect pentru cetățenii României să nu îi tratăm ca pe niște copii și să le ascundem niște adevăruri, eu sper și mi-aș dori să avem un acord de pace. Cred că asta e o chestiune pe care și o dorim cu toți. Dar acest acord de pace, inevitabil, va avea nevoie de niște garanții, pentru că altfel nu va fi funcțional. Aceste garanții, foarte probabil, vor însemna o concentrare de trupe în această parte, sau în țările din Estul Europei, sau poate inclusiv pe teritoriul Ucrainei. Noi am putea să fim un hub, așa cum am fost și acum, pentru tranzitarea acestor trupe. Am putea să asigurăm prin porturile noastre, prin infrastructura noastră defluirea lor, mobilizarea lor și așa mai departe. Și sigur, sunt analize care se pot face. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să încercăm să analizăm lucrurile la rece și să vedem cum vor evolua aceste chestiuni, dar să nu creăm îngrijorări inutile și speculații, pentru că într-o perioadă de tip pre-electoral, așa cum știți, toate lucrurile sunt exacerbate și duse în niște direcții care nu mai înseamnă un dialog rațional.

Jurnalist: În ultimele zile, justiția din România, după punerea sub acuzarea lui Călin Georgescu și unora dintre apropiații săi, se află sub tirul opiniei publice internaționale și a unor apropiați ai Casei Albe. Aseară, Premierul Marcel Ciolacu a criticat pe ministrul de Externe pentru o reacție pe care a dat-o MAE la unul dintre aceste comentarii și a spus că dacă nu se va consulta cu premierul înainte să aibă astfel de reacții, va trebui să plece. Dumneavoastră, în calitate de gestionar principal al politicii externe, cum considerați că ar trebui să reacționeze România la astfel de comentarii critici la adresa justiției care se viralizează și dacă împărtășiți opinia domnului Ciolacu că Ministerul de Externe a procedat greșit?

Președintele Ilie Bolojan: Aspectele care țin de guvern le gestionează Prim-ministrul și coaliția de guvernare. Aceasta este realitatea. În ceea ce privește partea de comentarii, este o perioadă în care postările, discuțiile vin în valuri. Personal cred că, fiind o perioadă de tranziție, de reașezare, e bine în general că, atunci când ai o funcție publică, să fii rezervat, să fii atent la ceea ce spui, pentru că nu vorbește doar o persoană, ci uneori poți să angajezi un minister, o țară, un guvern și așa mai departe. Deci, din punctul meu de vedere, așa cum v-am spus, dacă nu poți să faci bine, trebuie să vezi să nu faci rău.

Jurnalist: Dar, ca ansamblu, credeți că România ar trebui să fie mai asertivă în a răspunde unor astfel de acuzații venite din exterior?
Președintele Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, trebuie să ne susținem politicile naționale. Aceste lucruri se pot susține și prin comunicare, și prin postări, și prin alte lucruri, dar trebuie să le susținem pe fond. Intrarea în tot felul de dispute, nu știu dacă ne ajută la modul deschis până asta.

Jurnalist: Domnule Președinte, așa cum se întrezărește, și ați menționat și dumneavoastră, Parlamentul nu e de acord cu trimiterea de trupe, de menținere a păcii în acest moment în Ucraina. Aș vrea să vă întreb dacă există un plan sau o strategie cu privire la ce garanții de securitate ar putea oferi România a Ucrainei, în contextul în care avem și cea mai mare graniță cu Ucraina și, așa cum ați menționat, modul în care se va tranșa acest război rus de agresiune va influența și securitatea României.

Președintele Ilie Bolojan: Garanțiile de securitate, dacă se va ajunge la această situație, cred că ar putea fi asigurate de țările din Europa și garantate de către Statele Unite. Acestea sunt, într-adevăr, garanții efective. România, dacă se va lua o decizie la nivelul Uniunii Europene, cu siguranță, pentru că aceste garanții sunt și garanțiile pentru România, va trebui, într-o anumită formă, așa cum v-am spus, să susțină acest lucru. Dar nu România asigură garanții de securitate.

Jurnalist: Și dacă îmi permiteți un follow-up, ați început discursul cu acel pivot pe care Statele Unite îl fac către Indo-Pacific. Aveți canale de comunicare cu administrația Trump în contextul în care se zvonește inclusiv despre slăbirea prezenței americane, inclusiv pe Flancul Estic, și, în acest context, să încercăm să concretizăm sau chiar să sporim prezența americană?

Președintele Ilie Bolojan: În fiecare zi, împreună cu colegii, căutăm să ținem legătura cu toate zonele unde se iau decizii și aceste decizii strategice nu afectează doar România, nu ar afecta, ci afectează întreg echilibrul din Europa. Așa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, în afară de o reașezare de cheltuieli pe care țările europene sunt de acord să o preia, cea mai bună soluție pentru această regiune, dar cred că și pentru lume, este acest parteneriat care este asigurat de către Statele Unite și aliați prin NATO și de această colaborare între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii și ceilalți, celelalte democrații care gândesc ca noi.

Jurnalist: Săptămâna trecută, domnule Președinte, presa internațională a relatat pe larg despre presupuse presiuni pe care administrația de la Casa Albă le face asupra liderilor politici de la București în cazul fraților Andrew și Tristan Tate, anchetați în România pentru viol în formă continuată, trafic de minore și constituirea unui grup infracțional organizat. Chiar ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a povestit despre discuția pe care a avut-o în marja Conferinței de Securitate de la Munchen cu trimisul special al lui Donald Trump, Richard Grenell, cel care i-a spus și citez aici că 'Statele Unite sunt direct interesate de soarta fraților Tate'. La doar câteva zile după acest moment, domnule Președinte, frații Tate reușesc să plece din România, să părăsească teritoriul național, după o decizie controversată a procurorilor DIICOT. Dumneavoastră, domnule Președinte, potrivii Constituției, sunteți cel care ar trebui să vegheze la respectarea Constituției și la buna funcționare autorităților publice, și tot în Constituția României avem acel principiu fundamental care ne arată că nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege. Întrebarea mea este dacă România a cedat în fața presiunilor făcute de oficialii administrației americane și cine ar trebui să deconteze acest moment rușinos pentru justiția din România? Dacă ministrul justiției ar trebui să fie demis, dacă șeful DIICOT ar trebui să fie demis sau ministrul de Externe ar trebui să fie demis după acest moment.

Președintele Ilie Bolojan: Asupra Administrației Prezidențiale nu s-au făcut niciun fel de presiuni, nu a fost niciun contact pe această chestiune. Din punctul meu de vedere, ceea ce ați prezentat legat de acea scurtă discuție de la Munchen, ați interpretat-o într-o anumită formă pentru că, așa cum am văzut, lucrurile au fost clarificate ulterior atât de domnul ministrul de externe dar și de premier.

Și foarte deschis: sunt de două săptămâni Președinte interimar al României. Vă dați seama că acumulările în multe instituții sunt de foarte mulți ani și, oricât ai fi de dedicat, oricât ai dori să rezolvi toate problemele, să asiguri buna funcționare a tuturor instituțiilor, este imposibil să faci această chestiune în această scurtă perioadă. Din punctul meu de vedere, fiecare instituție, inclusiv cele de justiție, de la parchete, de la instanțe, de la Curtea Constituțională, trebuie să lucreze în condiții normale, trebuie să-și facă datoria și fiecare are o răspundere instituțională pentru ceea ce face. Cu cât fiecare din aceste instituții, de la Președinte și până la cea mai mică instituție din țara asta, lucrează mai bine și îi respectă pe oameni, inclusiv prin ceea ce fac, cu atâta vom fi mai credibili și vom recâștiga încrederea românilor în instituții și în sistemul democratic. Deci asta este răspunsul meu.

Jurnalist: Și dacă-mi permiteți o întrebare de follow-up legat de chestiunile ridicate de colegi. Aș vrea să vă întreb dacă, din informațiile care au ajuns la dumneavoastră, la Administrația Prezidențială, în negocierile de la Riad dintre oficialii ruși și americani, Moscova a cerut retragerea trupelor NATO la aliniamentul granițelor din 1997 și ce-ar face România într-un asemenea scenariu?

Președintele Ilie Bolojan: Nu există sau cel puțin nu avem astfel de informații și credem că ceea ce este stabilit în momentul de față, faptul că NATO are acoperirea pe care o are, faptul că țările care sunt în NATO și au dorit să facă această lucru, este o voință a lor, nu le-a impus nimeni, deci nu a fost o chestiune de constrângere, trebuie să rămână un element important și în viitor și dacă, așa cum am spus, a fost o țară sigură care s-a putut dezvolta, aceasta a fost o condiție importantă și sper să rămână și în perioada următoare.

Jurnalist: Având în vedere că în ultima perioadă dialogul dintre România și Statele Unite ale Americii a fost și presărat cu presiune din partea Statelor Unite, veți avea discuții cu Donald Trump în perioada următoare pentru optimizarea dialogului pe termen lung?

Președintele Ilie Bolojan: Așa cum este normal, România, prin toate instituțiile, lucrează cu celelalte administrații europene, inclusiv cu cea americană, pentru a ne regla pozițiile și cred că trebuie să faceți o diferență între abordări ale unor persoane și abordările instituționale. Cred că cel mai important lucru sunt abordările instituționale și lucrăm în acest sens.

Jurnalist: În continuarea întrebării, privind trupele din România ale Statelor Unite ale Americii, veți avea dialog cu Donald Trump privind suplimentarea lor sau retragerea lor sub o formă sau alta?

Președintele Ilie Bolojan: Faptul că suntem o țară sigură este dată și de bazele militare pe care le avem aici, la solicitarea României, și faptul că există trupe americane, că există trupele celorlalți aliați, după franceze, de exemplu, este o garanție suplimentară pentru țara noastră și credem că acest lucru este un lucru bun și și pe această problemă există un acord politic de susținere în continuare a bazelor militare ale NATO în România, inclusiv cu prezența Statelor Unite.

Jurnalist: Referitor la o eventuală ședință de CSAT în care să se discute anularea alegerilor, aveți de gând să veniți cu mai multe dovezi în acest sens față de fostul președinte? Unele care să calmeze, poate, populația înainte de alegerile prezidențiale din luna mai?

Președintele Ilie Bolojan: Aici v-aș răspunde cu două chestiuni. Așa cum v-am spus, aspectele de politică externă au ocupat aproape toată agenda, dar am citit întreg procesul verbal al CSAT, ca să înțeleg exact lucrurile, și am semnat împreună cu domnul Diaconescu o solicitare către toate instituțiile, conform unui articol al acestei decizii, care cred că este public, să ne informeze cu privire la datele suplimentare pe care le au, dacă între timp au mai venit anumite chestiuni. Înțeleg că, cel puțin până acum, a venit doar o înștiințare scurtă de la Ministerul Public, că sunt anumite dosare în lucru, dar fără să intrăm în această speță, așteptăm și celelalte informații. Dacă vor fi elemente care sunt de natură publică, nu văd de ce nu le-am face publice. Asta este o chestiune.

Problema de fond este că Curtea Constituțională a anulat acest tur de alegeri. Aceasta este, să spunem, o problemă de fond. Această anulare s-a făcut într-un cadru constituțional, pentru că Curtea are această competență constituțională, a respectat dreptul constituțional și s-a făcut pe baza datelor care au venit din CSAT, care, constatând aspecte care țin de siguranța națională, a informat Curtea Constituțională și această instituție, veghind la desfășurarea alegerilor prezidențiale, a luat această decizie. Deci a fost o decizie luată, așa cum v-am spus, în cadru constituțional. Sigur, a fost una excepțională, pe care eu personal nu mi-am dorit-o și cred că niciun român, niciun cetățean nu și-a dorit această situație, dar acest lucru este, cum să vă spun, un fapt împlinit, pe care trebuie să-l respectăm, pentru că toate deciziile Curții trebuie respectate, nu doar cele care poate ne plac sau nu ne plac. Și cred că ceea ce trebuie să facem este să vedem cum organizăm alegerile prezidențiale viitoare, pentru ca astfel de situații să nu mai apară. Și sigur că între dreptul constituțional și dreptul penal sau dreptul civil sunt niște diferențe legate de probele fizice care se pun la bătaie. Eu nu sunt specialist în drept constituțional, dar e clar că aici sunt niște abordări diferite. Se poate discuta despre motivațiile care au stat la baza deciziei, despre așa-zisele probe, despre probe. Eu am evitat pe cât posibil și când am fost în administrație, dar și acum să mă apuc să fac comentarii legate de o decizie judecătorească sau alta, pentru că nu ne ajută.

Eu aș putea să fac doar un comentariu pe fond legat de starea democrației noastre. Este clar că atunci când ai imunitate scăzută, ca un organism, ești vulnerabil la viruși. Și cred că și democrația noastră are o imunitate scăzută, care este generată de lipsa de încredere în instituții, de prestația lumii politice, de ceea ce am livrat în acești ani, sigur, și este potențată de tot ce înseamnă online și așa mai departe. Și atunci, orice dezinformare, orice chestiune care este nelalocul ei, are efecte dezastroase.

Aceasta este problema de fond la care cred că oamenii raționali, lumea care este responsabilă, trebuie să lucreze în așa fel încât orice fel de perturbație, orice fel de dezinformare sau de atac, care, chiar dacă nu respectă legea, să nu fie atât de puternic încât să genereze vicierea unui rezultat.

Jurnalist: Și încă o întrebare, dacă îmi permiteți. În cazul în care vi se va propune acest lucru, veți accepta să candidați la alegerile prezidențiale din luna mai?

Președintele Ilie Bolojan: Coaliția de Guvernare are un candidat, pe domnul Crin Antonescu, și, așa cum v-am spus, m-am gândit că, atunci când voi închide acest mandat de interimar, sper să las lucrurile într-o stare mai bună decât le-am găsit și să-i pot preda Președintelui care va fi ales prin votul democratic al românilor această instituție, poate și țara noastră, într-o stare mai bună. Dacă voi reuși acest lucru, înseamnă că nu am trecut degeaba trei luni de zile pe această funcție.

Jurnalist: Domnule Președinte, mergeți la Consiliul European pe 6 martie și vă întâlniți acolo și cu Premierul Slovacei, Robert Fico. Într-un interviu de ieri a declarat, și citez aici, că 'anularea alegerilor din România este o problemă a democrației europene'. Veți simți nevoia să oferiți clarificări suplimentare acestor voci critice care critică România pentru anularea alegerilor?

Președintele Ilie Bolojan: Atât în dialogurile directe, cât și în cele instituționale, atunci când suntem întrebați, ne exprimăm punctul de vedere, explicăm cum s-a ajuns în această situație, pentru că mi se pare că este o chestiune de normalitate. Și în dialogul cu toți liderii politici, și cu dumneavoastră, așa cum vedeți și acum, ne spunem un punct de vedere legat de ceea ce s-a întâmplat.

Jurnalist: În discursul dumneavoastră de la început ați declarat că există o majoritate parlamentară care susține acordarea unui sprijin pentru Ucraina. Vă propuneți sau aveți în vedere ca în mandatul dumneavoastră să faceți publice ajutorul oferit de România pentru Ucraina? Mă refer aici în palierul militar, financiar, logistic și umanitar.

Președintele Ilie Bolojan: Aceste date pot evidențiate. Există, să spunem, două tipuri de ajutoare, cele pe care Uniunea Europeană, inclusiv țara noastră, le-a acordat Ucrainei în această perioadă de trei ani de zile. Înțeleg că aceste ajutoare, care cea mai mare parte sau mai mult de jumătate sunt granturi, cealaltă parte sunt sub forma unor credite, depășește 130 de miliarde de euro, dar acestea sunt ajutoarele Europei subliniez. Iar țara noastră, din ceea ce știu, a ajutat Ucraina cu partea de hub de transport. Am permis folosirea porturilor noastre și a infrastructurilor noastre pentru partea de export de cereale. Am participat la instruirea militarilor ucraineni. Am susținut refugiații prin anumite bonificații care au fost date. Acestea au fost, să spunem, câteva componente importante ale sprijinului pe care țara noastră l-a dat. Dar cred că poate fi cuantificat și nu văd niciun fel de problemă ca datele să devină publice, pentru că din nou este o chestiune de transparență.

Jurnalist: Ați putut cere ajutorul NATO pentru combaterea atacurilor hibride în campania electorală și la alegerile care au avut loc anul trecut? Și pentru că ați susținut în primele mesaje pe care le-ați transmis după preluarea funcției, dar și în discursul de astăzi că veți organiza alegeri libere, corecte și transparente, vreau să vă întreb dacă veți cere aceste ajutor în perspectiva scrutinului din luna mai și ce alte planuri aveți contura cu atingerea acestui obiectiv?

Președintele Ilie Bolojan: NATO este o alianță militară, defensivă și nu are nicio legătură cu organizarea unor alegeri într-o țară sau altă. Asta este prima chestiune. Cred că ceea ce trebuie să facem noi este ca fiecare instituție din România să-și facă datoria. Și, dacă am constatat că sunt lucruri care nu funcționează, dacă există în zona de online, în perioada de campanie, un fake total, care nu are nicio legătură cu realitatea și Biroul Electoral, la sesizarea unui candidat, constată că, într-adevăr, această chestiune este total falsă, cred că trebuie să gândim mecanisme prin care să poți să, cum să vă spun, ca acel conținut să nu mai poată fi promovat, pentru că duce la dezinformare și așa mai departe. Dacă există un conținut cu caracter explicit electoral care nu este marcat de către un candidat, deci care încalcă legislația electorală, legislația financiară, cred că trebuie să existe mecanisme pentru ca aceste lucruri să fie reglate. Și toate instituțiile noastre, de la ANCOM, la Autoritatea Electorală Permanentă, la Biroul Electoral Central, și așa mai departe, toate cele care au o responsabilitate în această zonă trebuie să funcționeze și cred că asta trebuie să facem. Și orice colaborare cu țările din Uniunea Europeană, care au experimentat și ele această situație, unde există legislație, cu Comisia Europeană, pentru a transpune directivele europene în legislația noastră și a le face operaționale, este un lucru bun. Și cu cât se face mai repede această chestiune, cu cât cred că este mai bine.

Jurnalist: Domnule Președinte, vorbeați de nevoia ca Parlamentul să ia mai multe decizii în perioada următoare, în primul rând pentru securitatea țării noastre și legat de ce se întâmplă în Ucraina. Credeți că, în această notă, ar fi mai bine ca actuala coaliție de guvernare să fie lărgită, astfel încât proiectele despre care vorbeați să treacă cu o majoritate mai lejeră de Parlament?

Președintele Ilie Bolojan: Nu am spus că trebuie să ia mai multe decizii. Orice decizii se vor lua care vor angaja România vor ajunge în Parlament. Poate se face o pace, se încetează focul și nu trebuie să luăm nicio decizie. Ar fi perfect. Dar, sigur, pentru a lua orice fel de decizii în Parlament, ai nevoie de o anumită predictibilitate și, cu cât o coaliție este mai stabilă, cu cât are o pondere parlamentară mai mare, cred că sunteți cu toții de acord că lucrurile pot fi adoptate mai ușor, dacă nu intervine discuțiile inutile, pentru că există și un revers al medaliei, cu cât mai multe partide sunt într-o coaliție, cu atât deciziile se au mai greu. Această chestiune este o decizie a partidelor politice și eu personal, în limita acestor prerogative pe care le am acum, voi susține o stabilitate, în primul rând, guvernamentală și apoi parlamentară, pentru că asta înseamnă că România este o țară predictibilă, că nu riscăm să intrăm în probleme bugetare. Un lucru foarte important pentru noi este să ne menținem echilibrele bugetare în această perioadă. Știți deficitele pe care le avem și vă rog să vă gândiți că orice fel de perturbații, care înseamnă scăparea de sub control la cheltuielilor, instabilitate guvernamentală, o zonă prezidențială de conflict sau lipsa reformelor și accesării de bani europeni, înseamnă risc de retrogradare pentru România, și asta înseamnă că primii care vor fi afectați vor fi oamenii care au credite la bănci, care au rate de plătit, care au o situație nu foarte bună. Și, dacă ești un om responsabil și știi datele noastre financiare, înțelegi că aceasta este o chestiune foarte importantă și trebuie avut grijă de acest lucru.

Jurnalist: Premierul Marcel Ciolacu vorbea recent despre nevoia ca firmele românești să fie implicate în reconstrucția Ucrainei după terminarea războiului. Din discuțiile pe care le-ați avut până acum cu alți lideri europeni. Cum credeți că ar putea fi România implicată în reconstrucția Ucrainei după război?

Președintele Ilie Bolojan: Cred că ar fi un lucru bun ca pe lângă Guvernul României să fie un mic departament în această fază pentru reconstrucția, pentru participarea la reconstrucția Ucrainei și cred că România, datorită geografiei pe care o avem, pentru că suntem la granița cu Ucraina și avem porturile dunărene și cele de la Marea Neagră, va fi un hub al acestei reconstrucții pentru că e o chestiune, așa cum am spus, dată de geografia noastră și trebuie să valorificăm acest lucru.

Jurnalist: Doar o lămurire, domnule Președinte, i-ați răspuns colegului meu anterior la întrebarea legată de candidatură că actuala coaliție de guvernare are un candidat. Mai am o lămurire, dacă respingeți total și o eventuală candidatură independentă, nu doar pe cea din partea coaliției.
Președintele Ilie Bolojan: Am încercat în toți anii aceștia să fiu un om serios și, dacă semnez ceva, să respect o înțelegere.

Jurnalist: Mulțumesc, și acum întrebarea propriu-zisă. Ați spus că vreți să lăsați o instituție și o țară ceva mai bune la capătul mandatului interimar. Spuneți-mi dacă luați în calcul sau dacă doriți să inițiați procedurile pentru numirea unui nou șef civil la SRI și pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională din partea Administrației Prezidențiale.

Președintele Ilie Bolojan: Gândiți-vă, când am venit aici, a trebuit să-i cunosc pe principalii colaboratori, pe care am și reușit să-i cunosc pentru că cele două săptămâni au fost de foc, dar mai am încă de făcut o tură prin instituție ca să-i cunosc pe colegi și să-i salut, pentru că așa mi se pare că este respectuos.

Cred că, fiind un mandat de interimar, e bine să te concentrezi pe urgențe, pe lucrurile pe care trebuie să le faci, iar chestiunile care țin de viitor, dacă nu sunt imperios necesare sau urgente, trebuie lăsate pentru perioada de stabilitate. Gândiți-vă ce ar fi însemnat ca să răscolim toată Administrația Prezidențială, ca să plece toți consilierii prezidențiali, dar, pentru trei luni de zile să aducem..., ar fi însemnată o chestiune care nu face decât să ducă această instituție la nefuncționalitate. În ceea ce privește aspectul ridicat de dumneavoastră, aici este nevoie de o înțelegere între Președintele României, interimar sau nu, și o majoritate parlamentară, pentru că procedura este de așa natură. Deci nu cred că se va întâmpla o astfel de propunere în această perioadă. Asta e punctul meu de vedere acum.

Jurnalist: Nici pentru CCR?

Președintele Ilie Bolojan: Pentru CCR înțeleg că perioada de propunere trece de acest mandat. Prin urmare, cred că s-ar putea face o propunere și în acest mandat sau după. Dar, din nou, e o problemă de a lua o decizie pertinentă și corectă pe termen lung.

Jurnalist: Și a doua mea întrebare. Ați spus că una din principalele preocupări este organizarea cât mai corectă, cât mai coerentă a alegerilor prezidențiale din luna mai. Dacă ne puteți indica două sau trei proiecte care există la momentul ăsta la vârful administrației românești, Administrație Prezidențială, Guvern, instituții independente, care să garanteze o mai bună derulare a alegerilor în comparație cu ce s-a întâmplat în noiembrie-decembrie.

Președintele Ilie Bolojan: Cred că la ceea ce trebuie lucrat este zona unde s-a constatat că lucrurile n-au fost respectate și care au dus Curtea Constituțională la această decizie. Deci cred că este important să se lucreze pe partea de reglementare explicită a părții de online. Nu în sensul cenzurării, ca să ne înțelegem foarte bine, ci în sensul în care dacă se ia o decizie a Biroului Electoral Central, într-o speță sau alta, ea se poate fi implementată. Pentru că, dacă nu este implementată, decizia respectivă n-are nicio fel de valoare. Deci pe această zonă există un grup de lucru și se lucrează pe această chestiune. Cred că fiecare instituție care supraveghează derulările de campanie trebuie să vadă ce n-a funcționat bine și toți cei care au responsabilități în această zonă trebuie să lucreze pentru ca lucrurile să se desfășoare în așa fel încât la final toți cei care sunt în competiție să nu poată să invoce chestiuni care să ține de fondul derulării alegerilor.

Jurnalist: Spuneați puțin mai devreme că toți politicienii care vorbesc pe politică externă angajează implicit și România în acest dialog. Același lucru cel mai probabil se aplică și Statelor Unite ale Americii, și au fost mai multe atacuri, putem să le numim, din partea vicepreședintelui american J.D. Vance culminând cu faptul că anularea alegerilor din România arată că nu mai avem valori comune, Statele Unite ale Americii și România. Aș vrea să vă întreb, în acest context, în care și Premierul zicea că poate nu avem suficiente canale de comunicare, poate fostul Președinte nu a lăsat suficiente canale deschise, dacă oficialii diplomații din Statele Unite ale Americii români au făcut suficiente eforturi pentru a informa oficialii din administrația Trump legat de anularea alegerilor și în ce situație se află România.

Președintele Ilie Bolojan: Vedeți, fiecare ne putem spune o părere despre un eveniment sau altul din țara noastră sau din alte țări. Eu ceea ce am spus este că, atunci când ne ducem și purtăm o discuție instituțională, să fim aliniați și să vorbim aceeași limbă. Pe partea de declarații întotdeauna vor fi declarații care țin de valori, care țin de ideologii, care țin de diferite date pe care te bazezi, care pot să fie exacte sau pot să fie inexacte, dar eu am discutat despre acest aspect de a ne alinia comunicarea instituțională. În ceea ce privesc aprecierile legate de România, vom avea, în perioada următoare, fiind o perioadă de campanie, aprecieri, cred, atât din plan intern, și din extern, asupra proceselor care se desfășoară la noi, asupra competitorilor, asupra campaniei electorale, pe care trebuie să le luăm așa cum sunt. Eu cred că important este să facem ceea ce ține de noi aici, fiecare. Dacă avem o răspundere instituțională, să ne facem datoria ca lucrurile să funcționeze normal, iar competitorii să fie conștienți că cei care decid cine va fi președinte sunt românii, și eu cred că românii au înțelepciunea să voteze așa cum trebuie pentru țara noastră.

V-am dat o jumătate de răspuns la întrebarea dumneavoastră, spunând foarte clar că, dacă s-au anulat alegerile prezidențiale din turul întâi pe baza unor interferențe care au generat vicierea procesului electoral și tot ce a însemnat încălcări de legislație, de finanțare și așa mai departe, acest lucru a avut efecte și pentru că democrația noastră uneori, pe anumite zone, a lăsat de dorit. Și gândiți-vă ce înseamnă o încredere scăzută în instituții, pentru că asta înseamnă o componentă care trebuie să ne pună pe gânduri și la care trebuie să lucrăm fiecare ca să o îndreptăm.

Jurnalist: Dar cu ambasadorul României din Statele Unite ale Americii, ați vorbit în această perioadă pe acest subiect, ați primit un raport de acolo?

Președintele Ilie Bolojan: Domnul ambasador a fost în țară, am avut o întâlnire cu dânsul, am discutat ceea ce este de făcut și, în momentul de față, este din nou în Statele Unite. Dar cât a fost în țară, a discutat, înțeleg, atât la Ministerul de Externe, cât și aici la Administrația Prezidențială.

Jurnalist: Și un al doilea subiect, dacă îmi permiteți, pentru că se vorbește în această perioadă de necesitatea susținerii unui singur candidat prodemocratic în contextul alegerilor prezidențiale. Dacă cerința USR, de exemplu, ar fi ca susținerea unui candidat alături de coaliția de guvernare să fie numele dumneavoastră, ați accepta acest lucru?

Președintele Ilie Bolojan: Am răspuns la această întrebare mai înainte.

Jurnalist: N-a fost foarte clar dacă e da sau nu.

Președintele Ilie Bolojan: Vă mulțumesc!

Jurnalist: În ultima perioadă s-au făcut zeci de perchiziții la persoane care sunt acuzate că au întreprins acțiuni de mercenariat pe teritoriul altor state. Și vreau să vă citez exact din Ordonanța de reținere a procurorilor, care spune că 'gruparea coordonată de Horațiu Potra era pregătită atât din punct de vedere tactic, cât și la nivel declarativ pentru generarea unor acțiuni violente cu scopul împiedicării exercitării puterii de stat de către autoritățile democratice, generând un risc iminent pentru securitatea națională'. Aici v-aș întreba cum s-a ajuns în acest stadiu, ca o grupare paramilitară să acționeze pe teritoriul statului român.

Președintele Ilie Bolojan: Nu am date din acest dosar, ca să mă apuc să fac comentarii pe fond. Ceea ce cred și v-am spus și mai înainte, este că fiecare instituție trebuie să-și facă datoria. Și în general spun: atunci când anumite lucruri se degradează, ele nu se degradează nici într-o zonă de pe zi pe alta, ci se degradează în timp. Nu știu, mă gândesc, de exemplu, la droguri. Știți, prima dată au început cu etnobotanicele, după care au început cu magazinele de lângă școli și, așa mai departe, lucrurile au degenerat. Cu cât în orice domeniu instituțiile statului își fac datoria cât mai corect și mai în interesul legii, cu atât lucruri care pot să se complice, să degenereze, sunt evitate și asta trebuie să facem fiecare acolo unde avem responsabilități.

Jurnalist: Mai mult decât atât, de-a lungul timpului au apărut foarte multe anchete de presă, prin care mercenarii români erau trimiși, de exemplu în Congo sau în țările din Africa, mercenari care lucrau practic în sistemul de apărare din țara noastră, în ordine publică și apărare, atât în MApN, cât și în MAI. Ministrul de Apărării, Angel Tîlvăr, spunea că se va face o analiză în cadrul sistemului de ordine publică și siguranță națională, și v-aș întreba, în acest context, dumneavoastră, credeți că trebuie făcută o anchetă mai amplă pentru a vedea exact dacă cei care lucrează în sistemul de apărare din țara noastră plecau pe teritoriul altor țări să lupte pentru alte țări?

Președintele Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, fără să fiu un expert în acest domeniu, cred că, cât timp ești angajat într-un sistem de ordine publică sau militar, trebuie să-ți faci datoria în acest sistem. Dacă ești în rezervă, dacă ți-ai încheiat activitatea, nu mai poți să interzici niciunui fost militar, de exemplu, să intre în consultanță, să facă alte activități, inclusiv acest tip de activități, dar personal v-am spus, fără să angajez această instituție, nu cred că este bine să fie astfel de situații, dacă există astfel de situații. Dar nu știu, nu am știință să fie o astfel de situație.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați vorbit despre acea solicitare către instituții de a da informații suplimentare, dacă ele există. Ce garanții puteți dumneavoastră oferi că alegerile de anul acesta, alegerile prezidențiale, vor fi libere și democratice?

Președintele Ilie Bolojan: Aceste garanții vor fi date de modul în care se va derula campania și își vor asuma fiecare instituție responsabilitatea în perioada următoare, și de decizia de a discuta cu toate instituțiile, și a le pune la treabă, în așa fel încât să avem niște alegeri corecte și cinstite. Asta ține, v-am spus, și de percepția democrației noastre, de pacea socială de după alegeri, și este o chestiune foarte importantă pentru țara noastră.

Jurnalist: Mâine urmează să efectuați o vizită în Republica Moldova. Cu ce mesaj mergeți acolo?

Președintele Ilie Bolojan: Ca de fiecare dată, Moldova a fost o chestiune specială pentru țara noastră, o datorie pentru noi, și ne ducem, ca de fiecare dată, cu ideea de a-i susține și, sigur, de a găsi formule de colaborare în așa fel încât și la ei, și la noi, lucrurile se meargă cât mai bine. Deci mergem cu ideea de parteneriat, de sprijin și de colaborare. Așa cum am făcut-o de fiecare dată.

Jurnalist: Domnule Președinte, având în vedere avertizările aliaților NATO și informațiile recente apărute în presă despre implicarea unei firme rusești controlate de un oligarh apropiat de regimul de la Kremlin în extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, ce măsuri concrete veți lua în calitate de șef al CSAT în perioada următoare pentru a elimina orice vulnerabilitate de securitate națională în vederea acestei spețe?

Președintele Ilie Bolojan: Cred că fiecare minister, în cazul acesta Ministerul Apărării, are răspunderea derulării contractelor de lucrări cu respectarea prevederilor legale, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță și aici este o chestiune care ține de Ministerul Apărării, nu ține de Administrația Prezidențială.

Jurnalist: Și încă o întrebare foarte scurtă. Administrația Trump a impus tarife comerciale, a anunțat că va impune tarife comerciale Uniunii Europene. România este un partener comercial foarte important pentru Statele Unite, industria metalurgică, industria mobilei. Cum veți negocia și ce măsuri veți lua, în așa fel încât comercianții și antreprenorii din România să nu fie afectați de aceste taxe pe care le va impune administrația Trump și din care vom suferi și noi implicit?

Președintele Ilie Bolojan: Există într-adevăr această discuție legată de tarifele comerciale care ar putea fi puse, subliniez, pentru anumite componente. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm să vedem cum se concretizează această discuție, dacă într-adevăr va fi o decizie sau nu. Credința mea este că Uniunea Europeană și Statele Unite sunt și competitori economici uneori, aceasta este realitatea, dar pe fond sunt cei mai buni aliați. Și uneori, cred că trebuie să vezi atât punctele care te dezavantajează sau care te avantajează dintr-o relație, și sper să se găsească o formulă în care lucrurile să meargă în continuare în condiții în care să nu fie afectată, să spunem, relația dintre cele două zone. Oricum, politicile fiecărui stat de a pune anumite taxe sau nu, țin de fiecare stat, vedeți asta. Taxele respective pot să aibă niște avantaje și dezavantaje, și deci aici este o decizie care ține de fiecare țară. În funcție de ceea ce se va întâmpla, vom vedea pe ce zonă, dacă se aplică, cum se aplică și care este efectul economic asupra anumitor ramuri de activitate. Dar asta e o chestiune ipotetică.

Jurnalist: În contextul în care veți merge la Consiliul European, acolo trebuie să spuneți care va fi capacitatea României de a contribui la creșterea securității în Europa. În România avem următoarea situație, dau doar trei exemple ca să scurtez. Ne-am angajat în fața Uniunii Europene încă de acum doi ani să producem muniție de calibru NATO, și în fața Armatei Române care are nevoie de această muniție, linia de producție nu este nici acum în funcțiune - muniție 155 pentru România și Ucraina. Avem a doua situație, singura fabrică de pulbere care ar trebui să funcționeze în România pare blocată, construcția ei pare blocată în instanță. Și avem o situație în care avem cel puțin încă două legi ale apărării naționale, foarte vechi, care circulă pentru avizare la Ministere de peste două ani, legea pregătirii populației pentru apărare și legea apărării naționale, inclusiv la ministere conduse de PNL. Vă întreb dacă ați făcut ceva pentru urgentarea acestor proiecte sau dacă puteți face ceva în cele două luni care v-au rămas din mandat.

Președintele Ilie Bolojan: Aș începe cu ultima parte a întrebării dumneavoastră. Ați constatat că, în această săptămână, Senatul, Cameră Decizională, a adoptat cele două legi din domeniul apărării și cred că cel puțin pentru desfășurarea manevrelor militare pe timp de pace, dar și pentru acoperirea aeriană, sunt două legi bune și cred că e un efect și al unei mobilizări transpolitice, și aceste legi stăteau de ceva timp. Cred că și celelalte legi trebuie analizate, trebuie pregătite în așa fel încât să ajungă într-o procedură parlamentară și să fie aprobate în așa fel încât să respectăm toate condițiile pentru că armata noastră să poată opera.

În ceea ce privește partea de achiziții militare, aici într-adevăr sunt întârzieri în mai multe proceduri de achiziții, atât datorită contestațiilor, dar și legislației. Una din discuțiile importante care au avut loc în pregătirea Consiliului European este modificarea legislației europene în materie de achiziții militare, în așa fel încât să existe niște excepții pentru ca procedurile de achiziție să se facă mult mai rapid, altfel riscăm să fie lungite, și, practic, tehnică militară sau lucrări, un pod, nu știu, o autostradă pe care avem nevoie să le vedem întârziate cu anii și deci această chestiune este un lucru care s-a discutat și va fi această modificare.

De asemenea, cred că orice fel de abordare în care să avem în România o industrie de apărare dintre care o parte să fie parte a unor conglomerate europene este o chestiune importantă pentru că asta ne aduce tehnologii, ne aduce capacitatea de producție pe teritoriul țării și ne integrează în sistemele de producție mari.

Jurnalist: Domnule Președinte, o întrebare de follow-up, pentru că la finalul anului trecut ați declarat pentru HotNews că PNL a înțeles lecția dată de votanți și conducerea a demisionat. Întrebarea este ce lecție credeți că a înțeles, de fapt, clasa politică românească, în condițiile în care premierul României e același, 12 miniștri ai Guvernului Ciolacu au rămas pe funcție, un ministru s-a întors consilier la dumneavoastră, Președintele PNL e unul dintre foștii și actualii miniștri ai Guvernului, iar candidatul coaliției la alegerile prezidențiale e un fost președinte PNL, fost candidat la alegeri în urmă cu 16 ani.

Președintele Ilie Bolojan: Apreciez că doamna Odobescu este un profesionist și îi mulțumesc că a acceptat să vină în echipă și să ne susțină, cu o experiență mare. Poți să ai, știți, o lecție legată de persoane, să schimbi niște persoane, ceea ce uneori este necesar, pentru că e un semnal important. Dar nu înseamnă că doar a schimba persoanele înseamnă totul. Sunt multe lucruri instituționale pe care, dacă nu le gestionezi cu oameni competenți, vă rog să mă credeți că nu se întâmplă sau ies prost. Și cred că fiecare partid politic, prin ceea ce face, își transpune în propunerile pe care le face, în acțiunile lui, lecțiile pe care le-a învățat sau nu. Iar cetățenii și votanții acelui partid apreciază în ce măsură fiecare partid și-a în sfârșit aceste lecții sau nu. Eu încerc, prin ceea ce fac, să arat că am înțeles lecțiile pe care mi le-au dat românii.

Jurnalist: Și o întrebare închisă, dar scurtă. Dumneavoastră credeți că Vladimir Putin este un dictator?

Președintele Ilie Bolojan: Cheia în care mă întrebați o înțeleg, cred că Rusia este un agresor și cine crede că sistemele din Rusia sunt democratice se înșală.

Jurnalist: Domnul Președinte, în ultima perioadă asistăm la o creștere a tensiunilor în societate, creștere care a fost mult exacerbată de anularea alegerilor. Vedem mișcări stradale, vedem oameni care ies să protesteze. Sunteți un mediator. Aș vrea să vă întreb ce mesaj aveți pentru oamenii care ies în stradă nu pentru că sunt anti-NATO, nu pentru că sunt anti-UE, nu pentru că sunt pro-ruși, ci pentru că sunt extrem de dezamăgiți de actuala clasă politică și nu mai cred în autoritățile române.

Președintele Ilie Bolojan: Am tot respectul pentru toți românii, indiferent de modul în care au votat, atât la prezidențiale, cât și la parlamentare, și consider că nu avem două sau trei Românii, ci avem o singură țară, sigur, cu oameni care au viziuni diferite, valori diferite. Cât timp protestele, cât timp orice fel de acțiune civică se desfășoară într-o limită a normalului, nu văd niciun fel de problemă. Important este ca acest tip de acțiune să nu degenereze și, la urma urmei, știți, întotdeauna cea mai bună formă de protest este votul, și fiecare cetățean va putea vota așa cum îi dictează conștiința la alegerile prezidențiale din una mai.

Jurnalist: Domnule Președinte, am văzut cu toții ce s-au întâmplat zilele trecute, cum unul dintre candidații la alegerile prezidențiale din România a fost pus sub control judiciar. Din perspectiva dumneavoastră, pentru sănătatea democrației românești, domnul Călin Georgescu ar trebui să fie învins la vot sau n-ar trebui să ajungă pe buletinul de vot pentru că a atentat la ordinea constituțională a României, așa cum susțin procurorii?
Președintele Ilie Bolojan: Vă dați seama că nu Președintele României validează candidaturile la alegerile locale, la cele parlamentare sau la cele prezidențiale. Instituțiile care validează aceste candidaturi, cred că birourile electorale, sau, în acest caz, și Curtea Constituțională, se pot pronunța într-o asemenea speță. Vă rog să îmi permiteți să mă abțin legat de astfel de chestiuni, pentru că se poate interpreta ca un fel de antepronunțare într-o speță sau alta și, neavând competențe în această chestiune, nu pot să fac alte comentarii mai mult de această speță.

Jurnalist: Aș mai avea o întrebare. Sunt 1.504 copii abuzați în România, arată ultimul raport pe 2023. Ce le spuneți acestor victime și părinților acestor victime, care ieri dimineață s-au uitat la televizor sau pe rețelele sociale și au văzut cum România le permite fraților Tate, acuzați de viol, să plece din țară la bordul unui avion privat cu destinația Statelor Unite?

Președintele Ilie Bolojan: Cu cât acțiunile din justiție se derulează într-o manieră care să dea încredere cetățenilor că lucrurile se duc într-o direcție normală, cu atât este mai bine și cu atât oamenii au o încredere mai mare în aceste instituții. Este evident că, atunci când se întâmplă, nu știu, un accident de circulație, cum am avut în Oradea acum câțiva ani de zile, și au fost mitinguri de protest, sau tragedia din zona litoralului, sau alte tragedii, și nu apar rezultate pe termen scurt, oamenii nu pot să fie niciun caz bucuroși sau încântați.

Jurnalist: Vă întreb dacă vă îngrijorează sau sunteți mulțumit de atitudinea pe care o are administrația Trump față de românii în momentul de față și care sunt demersurile pe care le întreprinde Administrația Prezidențială, Ministerul de Externe, pentru a deschide o cale de comunicare cu administrația Trump?

Președintele Ilie Bolojan: Lucrăm, așa cum am răspuns și la întrebările de mai înainte, pentru a clarifica toate aspectele, pentru a avea poziții comune, pentru a ne corela cu partenerii noștri, iar Statele Unite sunt un partener important.

Jurnalist: Și, dacă aveți convingerea că nu vor mai fi anulate următoarele alegeri prezidențiale, dacă instituțiile pe care le are România iau toate măsurile, inclusiv cele pe care le coordonați, dacă veți convoca o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a vă asigura că nu vor fi interferențe în alegeri.

Președintele Ilie Bolojan: Nu cred că vom mai ajunge la astfel de situații, nu sunt de dorit. Anularea de alegeri și orice fel de măsură de genul acesta este o situație excepțională care nu trebuie sub nicio formă repetată. Și, așa cum v-am spus mai înainte, voi face tot ce ține de mine pentru că aceste alegeri să se desfășoare corect și cinstit.

CSAT are anumite competențe și, ori de câte ori va fi nevoie de a analiza, de a lua niște decizii în domeniul apărării sau a securității naționale, voi convoca CSAT, nu neapărat în ședințele ordinare, să spunem, odată pe trimestru, ci ori de câte ori va fi nevoie. Dar pentru această chestiune sper să nu mai fie nevoie de CSAT.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că unul dintre scopurile mandatului dumneavoastră va fi să lăsați Administrația Prezidențială într-o formă mai bună decât ați găsit-o. Dar spuneți-ne, vă rog, ce ați găsit atunci când ați venit la Palatul Cotroceni.

Președintele Ilie Bolojan: Deci, cred că, dacă lăsăm o instituție mai transparentă, mai accesibilă, mai aproape de oameni, mai în contact cu toți românii, cred că, cel puțin din acest punct de vedere al respectului față de cetățeni, va fi o situație mult mai bună.

Jurnalist: Spuneați, domnule Președinte, mai devreme că democrația din România are sistemul imunitar slăbit. Chiar recent, în indexul democrațiilor întocmit anual de The Economist, țara noastră a fost retrogradată la regim hibrid. Aș vrea să vă întreb ce spune acest semnal pentru votanții români, cum să fie interpretat în condițiile în care li se spune pe voci diferite că nici actuala conducere a țării nu este opțiune democratică, nici alternativa suveranistă, care mai este opțiune democratică în momentul de față pentru votantul român?

Președintele Ilie Bolojan: Da, așa cum știți, orice incident, în cazul nostru anulat de alegeri, legat de această ierarhie, sau orice fel de incident de tip bugetar, atunci când ți se acordă un rating, influențează calificativul. Și pentru că s-au anulat alegeri, era evident că acest calificativ va fi influențat. Era o chestiune clară. În ceea ce privește aspectele care sunt democratice în România, acest lucru îl vor hotărî românii prin votul lor. Dar cred că, în general, cei care suntem într-o competiție electorală, cei care avem funcții de răspundere, suntem democrați dacă respectăm valorile constituționale, suntem democrați dacă, prin ceea ce ne propunem să facem, respectăm țara noastră, și suntem democrați prin comportamentul pe care îl avem. Dar românii vor vota așa cum vor dori.

Vă mulțumesc foarte mult, să aveți o după amiază plăcută, toate cele bune!

Departamentul Comunicare Publică