Referitor: Pl-x nr. 5/2025-Proiect de Lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român

Prin prezentul proiect de lege se susține că este necesar crearea cadrului normativ pentru derularea, de către forțele armate române, pe timp de pace, individual, în cadru aliat sau de coaliție, a unor misiuni și operații pe teritoriul Statului român.

I. În argumentarea acestei soluții, se susține eronat că 'în momentul de față, posibilitatea executării de misiuni pe timp de pace pe teritoriul național de către forțele armate române, nu este reglementată în mod expres de legislația română...'.

În sens contrar, precizăm că este în vigoare Legea nr. 291/2007 privind privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, actualizată la data de 9 iulie 2015, lege care constituie cadrul general privind condițiile în care forțele armate străine pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau tranzita teritoriul României.

Totodată, prin Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului română, se reglementează condițiile în care forțele armate ale României, denumite în continuare forțe armate, participă la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.

Mai mult, Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României, reglementează deținerea, portul, folosirea armelor, a dispozitivelor militare și a munițiilor din înzestrarea Ministerului Apărării Naționale, operațiunile care se efectuează cu acestea, utilizarea forței, precum și regimul juridic al transportului, deținerii, portului și folosirii armelor, dispozitivelor militare și munițiilor de către membrii forțelor armate străine pe teritoriul României.

În acest context, având în vedere actele normative prezentate, este evident faptul că nu se impune un nou act normativ cu privire la cadrul legal pentru derularea, de către forțele armate române, pe timp de pace, individual, în cadru aliat sau de coaliție, a unor misiuni și operații pe teritoriul Statului român.

II. Proiectul de lege conține norme neconstituționale cu privire la 'transferul de autoritate' asupra armatei române, transfer semnat de Statul Major al Apărării.

În acord cu dispozițiile art.118 din Constituția României, cu privire la forțele armate, se dispune:

(1) Armata este subordonata exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii

(2) Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.

(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii.(4) Organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă'.

Tot astfel, art. 119 din Constituția României, prevede: 'Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii'.

Având în vedere această ordine normativă constituțională, în baza principiului loialității constituționale reglementat de art. 1 alin.5 din Constituție, considerăm că structurile din cadrul Armatei României nu pot fi transferate comandantului forțelor armate străine care conduc o operație militară pe teritoriul Statului român, deoarece Statul Major al Apărării nu poate fi subordonat!

În caz contrar se ajunge la subminarea capacității de apărare a statului român și aservirea (ocupația) militară străină, deoarece conform principiului suveranității naționale, reglementat de art. 1 alin.1 și art. 2 din Constituția României, poporul român exercită în mod direct suveranitatea națională iar orice forță armată străină trebuie să se subordoneze Armatei Române.

III. Proiectul de lege prevede în articolul 8, faptul că fondurile necesare participării forțelor Armatei României la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.

În scopul apărării colective, spațiul terestru național este integrat în spațiul terestru al NATO, în conformitate cu tratatele la care România este parte. În acest context, este clar că România apără granița NATO, nu granița României ori, în condițiile în care nu România este stat în conflict (ci NATO și Uniunea Europeană, care finanțează războiul ), această activitate trebuie finanțată de NATO!

Dacă s-ar considera că prin aceste activități militare, noi apărăm doar granița României, întrebarea este 'ce caută Comandamentul NATO în România????'

Amintim faptul că România are o contribuție de aproape 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței Nord - Atlantice în anul 2024, o contribuție în creștere, suficientă fiscal, economică, militară, de întrajutorare, având și achiziții militare semnificative: România a inițiat achiziții majore pentru modernizare, incluzând tancuri Abrams și sisteme de rachete Patriot.

În acest cadru normativ, considerăm că se impune admiterea următoarelor amendamente la Pl-x nr. 5/2025 din partea Partidului S.O.S România, pentru dezbaterile din Senatul României - Cameră decizională:

1. Art.3. - În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

d) transferul de autoritate- o acțiune prin care diferite grade de autoritate ale comenzii și controlului asupra unor forțe desemnate sunt conferite, pe o durată determinată, de către comandantul forțelor aliate sau autoritățile militare ale statelor participante la o coaliție pe teritoriul statului român, către șeful Statului Major al Apărării.

2. Art.4.- Inițierea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către Președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată că o deteriorare a mediului de Securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de Securitate la adresa statului român.

Președintele României convoacă Parlamentul în termen de 5 zile cu pentru a lua o decizie, iar dacă Parlamentul este în vacanță, la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz având în vedere faptul că Strategia de Securitate națională reprezintă un document-program care se adoptă în CSAT și se aprobă de către Parlament, conform Deciziei CCR nr. 799/17.06.2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituției României).

3. Art. 8.- Fondurile necesare participării forțelor Armatei României la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român se asigură din bugetul alocat pentru apărare al Alianței Nord -Atlantice.

Deputat VÂRGÃ MARIANA
Vicelider Partidul S.O.S. România